Limba română este limba de stat a R.Moldova !, a decis Curtea Constituţională a RM
Curtea Constituţională a decis: Limba română este limba de stat a RM! .
Curtea Constituțională a dat un verdict ISTORIC: OFICIAL, ÎN R. MOLDOVA SE VORBEȘTE ROMÂNEȘTE
.
Textul Declaraţiei de Independenţă prevalează în raport cu textul Constituţiei.
La 5 decembrie 2013, Curtea Constituţională a pronunţat hotărârea privind interpretarea articolului 13 alin. (1) din Constituţie în coraport cu Preambul Constituţiei şi Declaraţia de Independenţă a Republicii Moldova (sesizările nr. 8b/2013 şi 41b/2013).
Circumstanţele cauzei
La originea cauzei se află sesizările depuse la 26 martie 2013 şi, respectiv, 17 septembrie 2013, completate ulterior, de deputaţii Ana Guţu, Mihai Ghimpu, Valeriu Munteanu, Corina Fusu, Boris Vieru şi Gheorghe Brega privind interpretarea dispoziţiilor 13 alin. (1) din Constituţie în coraport cu Preambul Constituţiei şi Declaraţia de Independenţă a Republicii Moldova.
Autorii sesizării au pretins, în special, ca prin interpretare să confere Declaraţiei de Independenţă a Republicii Moldova, adoptată la 27 august 1991, statut de normă constituţională, confirmând astfel că limba oficială a Republicii Moldova este limba română, şi nu „limba moldovenească în baza grafiei latine”, precum este formulat în articolul 13 din Constituţia Republicii Moldova.
În opinia scrisă a Preşedintelui Republicii Moldova se menţionează că denumirea ştiinţifică a limbii de stat în Republica Moldova este un lucru cert, aceasta continuând să fie o problemă de ordin politic.
În viziunea Preşedintelui Republicii Moldova, naţiunea română este organizată în două state româneşti: România şi Republica Moldova. În cazul Republicii Moldova, sunt culese roadele unei ideologii perfide, diseminate pe parcursul a zeci de ani, care se bazează pe conceptul „existenţei a două naţiuni, a două limbi, a două istorii diferite”.
Preşedintele Republicii Moldova consideră că problema denumirii limbii oficiale a statului, determinată de problema identităţii lingvistice a naţiunii titulare, a generat o profundă scindare în cadrul populaţiei Republicii Moldova. Republica Moldova trebuie să-şi rezolve neîntârziat problemele lingvistice, denumirea oficială a limbii de stat urmând să fie determinată doar prin prisma adevărului ştiinţific, fără imixtiunea politicului.
Potrivit Academiei de Ştiinţe a Moldovei, limba de stat (oficială) a Republicii Moldova este limba română, iar sintagma „limba moldovenească, funcţionând pe baza grafiei latine” din articolul 13 alin. (1) din Constituţie poate fi echivalată semantic cu limba română. În acelaşi timp, Academia menţionează necesitatea funcţionării limbii de stat a Republicii Moldova pe baza normelor ortografice ale limbii române.
Sesizarea a fost judecată de către Curtea Constituţională, în următoarea componenţă:
Dl Alexandru TĂNASE, președinte,
Dl Aurel BĂIEŞU,
Dl Igor DOLEA,
Dl Tudor PANŢÂRU,
Dl Victor POPA,
Dl Petru RAILEAN, judecători
Concluziile Curţii
Audiind argumentele părţilor şi examinând materialele dosarului, Curtea a reţinut că Declaraţia de Independenţă consacră crearea noului stat independent Republica Moldova şi stabileşte temeliile, principiile şi valorile fundamentale ale organizării statale a Republicii Moldova.
Curtea a reţinut că Declaraţia de Independenţă, fiind parte integrantă a Preambulului Constituţiei, are valoare de text constituţional şi face corp comun cu Constituţia, fiind textul constituţional primar şi imuabil al blocului de constituţionalitate.
Curtea a statuat că Declaraţia de Independenţă constituie fundamentul juridic şi politic al Constituţiei, astfel încât nici o prevedere a acesteia din urmă nu poate depăşi cadrul Declaraţiei de Independenţă.
Prin urmare, orice control de constituţionalitate sau interpretare urmează a avea în vedere nu doar textul Constituţiei, ci şi principiile constituţionale enunţate în Declaraţia de Independenţă a Republicii Moldova.
Astfel, Curtea a conchis că, în cazul existenţei unor divergenţe între textul Declaraţiei de Independenţă şi textul Constituţiei, textul constituţional primar al Declaraţiei de Independenţă prevalează.
Hotărârea Curţii
Pornind de la argumentele invocate mai sus, Curtea Constituţională a hotărât că, în sensul Preambulului Constituţiei, Declaraţia de Independenţă a Republicii Moldova face corp comun cu Constituţia, fiind textul constituţional primar şi imuabil al blocului de constituţionalitate. De asemenea, Curtea a statuat că, în cazul existenţei unor divergenţe între textul Declaraţiei de Independenţă şi textul Constituţiei, textul constituţional primar al Declaraţiei de Independenţă prevalează. Hotărârea este definitivă, nu poate fi supusă nici unei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.
Curtea Constituţională urma să examineze două sesizări care vizează articolul 13 din Constituţie, privind limba de stat a Republicii Moldova. Sesizările au fost depuse de către deputatul grupului liberalilor reformatori, Ana Guţu, şi de către fracţiunea PL.
Ana Guţu solicită interpretarea articolului 13 al Constituţiei, în care se spune că „Limba de stat a Republicii Moldova este limba moldovenească, funcţionând pe baza grafiei latine”. Parlamentara spune că „limba moldovenească” poate fi echivalată semantic cu „limba română”, din moment ce sintagma „limba română” este în exclusivitate valabilă din punct de vedere ştiinţific, fapt demonstrat prin cercetările lingvistice contemporane şi aplicat fără excepţii în realităţile educaţionale şi ştiinţifice din Republica Moldova.
Deputaţii PL menţionează că în Declaraţia de Independenţă a Republica Moldova scrie că limba română este limbă de stat. Or, Declaraţia de Independenţă constituie fundamentul juridic şi politic al Constituţiei. „Conchidem că, în cazul în care există prevederi ale actelor normative contrare Declaraţiei de Independenţă, ele urmează a fi înlăturate printr-o hotărâre a Curţii Constituţionale”, se menţionează în textul sesizării liberalilor.
http://unimedia.info/stiri/textul-deciziei-curtii-constitutionale-cu-privire-la-limba-romana-69191.html
http://www.timpul.md/articol/curtea-constituionala-a-dat-un-verdict-istoric-oficial-in-r--moldova-se-vorbete-romanete-52273.html
Curtea Constituțională a dat un verdict ISTORIC: OFICIAL, ÎN R. MOLDOVA SE VORBEȘTE ROMÂNEȘTE
.
Textul Declaraţiei de Independenţă prevalează în raport cu textul Constituţiei.
La 5 decembrie 2013, Curtea Constituţională a pronunţat hotărârea privind interpretarea articolului 13 alin. (1) din Constituţie în coraport cu Preambul Constituţiei şi Declaraţia de Independenţă a Republicii Moldova (sesizările nr. 8b/2013 şi 41b/2013).
Circumstanţele cauzei
La originea cauzei se află sesizările depuse la 26 martie 2013 şi, respectiv, 17 septembrie 2013, completate ulterior, de deputaţii Ana Guţu, Mihai Ghimpu, Valeriu Munteanu, Corina Fusu, Boris Vieru şi Gheorghe Brega privind interpretarea dispoziţiilor 13 alin. (1) din Constituţie în coraport cu Preambul Constituţiei şi Declaraţia de Independenţă a Republicii Moldova.
Autorii sesizării au pretins, în special, ca prin interpretare să confere Declaraţiei de Independenţă a Republicii Moldova, adoptată la 27 august 1991, statut de normă constituţională, confirmând astfel că limba oficială a Republicii Moldova este limba română, şi nu „limba moldovenească în baza grafiei latine”, precum este formulat în articolul 13 din Constituţia Republicii Moldova.
În opinia scrisă a Preşedintelui Republicii Moldova se menţionează că denumirea ştiinţifică a limbii de stat în Republica Moldova este un lucru cert, aceasta continuând să fie o problemă de ordin politic.
În viziunea Preşedintelui Republicii Moldova, naţiunea română este organizată în două state româneşti: România şi Republica Moldova. În cazul Republicii Moldova, sunt culese roadele unei ideologii perfide, diseminate pe parcursul a zeci de ani, care se bazează pe conceptul „existenţei a două naţiuni, a două limbi, a două istorii diferite”.
Preşedintele Republicii Moldova consideră că problema denumirii limbii oficiale a statului, determinată de problema identităţii lingvistice a naţiunii titulare, a generat o profundă scindare în cadrul populaţiei Republicii Moldova. Republica Moldova trebuie să-şi rezolve neîntârziat problemele lingvistice, denumirea oficială a limbii de stat urmând să fie determinată doar prin prisma adevărului ştiinţific, fără imixtiunea politicului.
Potrivit Academiei de Ştiinţe a Moldovei, limba de stat (oficială) a Republicii Moldova este limba română, iar sintagma „limba moldovenească, funcţionând pe baza grafiei latine” din articolul 13 alin. (1) din Constituţie poate fi echivalată semantic cu limba română. În acelaşi timp, Academia menţionează necesitatea funcţionării limbii de stat a Republicii Moldova pe baza normelor ortografice ale limbii române.
Sesizarea a fost judecată de către Curtea Constituţională, în următoarea componenţă:
Dl Alexandru TĂNASE, președinte,
Dl Aurel BĂIEŞU,
Dl Igor DOLEA,
Dl Tudor PANŢÂRU,
Dl Victor POPA,
Dl Petru RAILEAN, judecători
Concluziile Curţii
Audiind argumentele părţilor şi examinând materialele dosarului, Curtea a reţinut că Declaraţia de Independenţă consacră crearea noului stat independent Republica Moldova şi stabileşte temeliile, principiile şi valorile fundamentale ale organizării statale a Republicii Moldova.
Curtea a reţinut că Declaraţia de Independenţă, fiind parte integrantă a Preambulului Constituţiei, are valoare de text constituţional şi face corp comun cu Constituţia, fiind textul constituţional primar şi imuabil al blocului de constituţionalitate.
Curtea a statuat că Declaraţia de Independenţă constituie fundamentul juridic şi politic al Constituţiei, astfel încât nici o prevedere a acesteia din urmă nu poate depăşi cadrul Declaraţiei de Independenţă.
Prin urmare, orice control de constituţionalitate sau interpretare urmează a avea în vedere nu doar textul Constituţiei, ci şi principiile constituţionale enunţate în Declaraţia de Independenţă a Republicii Moldova.
Astfel, Curtea a conchis că, în cazul existenţei unor divergenţe între textul Declaraţiei de Independenţă şi textul Constituţiei, textul constituţional primar al Declaraţiei de Independenţă prevalează.
Hotărârea Curţii
Pornind de la argumentele invocate mai sus, Curtea Constituţională a hotărât că, în sensul Preambulului Constituţiei, Declaraţia de Independenţă a Republicii Moldova face corp comun cu Constituţia, fiind textul constituţional primar şi imuabil al blocului de constituţionalitate. De asemenea, Curtea a statuat că, în cazul existenţei unor divergenţe între textul Declaraţiei de Independenţă şi textul Constituţiei, textul constituţional primar al Declaraţiei de Independenţă prevalează. Hotărârea este definitivă, nu poate fi supusă nici unei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.
Curtea Constituţională urma să examineze două sesizări care vizează articolul 13 din Constituţie, privind limba de stat a Republicii Moldova. Sesizările au fost depuse de către deputatul grupului liberalilor reformatori, Ana Guţu, şi de către fracţiunea PL.
Ana Guţu solicită interpretarea articolului 13 al Constituţiei, în care se spune că „Limba de stat a Republicii Moldova este limba moldovenească, funcţionând pe baza grafiei latine”. Parlamentara spune că „limba moldovenească” poate fi echivalată semantic cu „limba română”, din moment ce sintagma „limba română” este în exclusivitate valabilă din punct de vedere ştiinţific, fapt demonstrat prin cercetările lingvistice contemporane şi aplicat fără excepţii în realităţile educaţionale şi ştiinţifice din Republica Moldova.
Deputaţii PL menţionează că în Declaraţia de Independenţă a Republica Moldova scrie că limba română este limbă de stat. Or, Declaraţia de Independenţă constituie fundamentul juridic şi politic al Constituţiei. „Conchidem că, în cazul în care există prevederi ale actelor normative contrare Declaraţiei de Independenţă, ele urmează a fi înlăturate printr-o hotărâre a Curţii Constituţionale”, se menţionează în textul sesizării liberalilor.
http://unimedia.info/stiri/textul-deciziei-curtii-constitutionale-cu-privire-la-limba-romana-69191.html
http://www.timpul.md/articol/curtea-constituionala-a-dat-un-verdict-istoric-oficial-in-r--moldova-se-vorbete-romanete-52273.html
(doc) Textul Declarației de Independență a Republicii Moldova .
Curtea Constituţională a decis, astăzi, 5 decembrie, ca textul din Declarația de independență să prevaleze textul din Constituție. Decizia a fost anunțată de către președintele CC, Alexandru Tănase. Decizia va intra în vigoare după publicarea în Monitorul Oficial, informează UNIMEDIA.
.
„Curtea Constituțională hotărăște: 1. În sensul preambulului Constituției, declarația de independență a R. Moldova face corp comun cu Constituția. 2. În cazul existenței unor divergențe între textul declarației de independență și textul Constituției, textul primar al declarației de independență prevalează. Prezenta hotărâre este definitvă, nu poate fi suspusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării și se publică în Monitorul Oficial al R. Moldova”, se spune în textul hotărârii.
.
Astfel, limba română este limba de stat a Republica Moldova, deoarece acesta este termenul precizat în Declarația de Independență a țării.
.
Aici puteți găsi Declarația de Independență a Republicii Moldova, adoptată la 27 august 1991.
.
http://unimedia.info/stiri/doc-textul-declaratiei-de-independenta-a-republicii-moldova-69189.html
# 1, caldare : "... (Doc) Текст Декларации независимости Республики Молдова..."-
так ееж спалили вроде? :)
Stirea ISTORICA dupa 22 de ani de asteptare. !
.
Știrea ANULUI!
Curtea Constituțională
Foto: UNIMEDIA/Igor Vrabie
În Republica Moldova se vorbește începând de astăzi, în mod oficial, limba română. Curtea Constituţională a decis că textul din declarația de independență prevalează textului din Constituție. Astfel, limba română este limba de stat a R. Moldova, deoarece acesta este termenul precizat în Declarația de Independență a țării. Decizia a fost anunțată cu câteva minute în urmă de către președintele CC, Alexandru Tănase.
„Curtea Constituțională hotărăște: 1. În sensul preambulului Constituției, declarația de independență a R. Moldova face corp comun cu Constituția. 2. În cazul existenței unor divergențe între textul declarației de independență și textul Constituției, textul primar al declarației de independență prevalează. Prezenta hotărâre este definitvă, nu poate fi suspusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării și se publică în Monitorul Oficial al R. Moldova”, se spune în textul hotărârii.
UNIMEDIA amintește că, în acest moment, în Constituția R. Moldova este menționat că limba oficială a țării ar fi „moldoveneasca”.
Astăzi, 5 decembrie, Curtea Constituțională a examinat două sesizări privind interpretarea art. 13 din Constituție, care au fost conexate într-un singur dosar la inițiativa Curții, informează UNIMEDIA.
Ana Guțu a apelat la Înalta Curte pentru interpretarea articolului 13 din Legea Supremă , solicitând verificarea posibilității de echivalare a sintagmei „limba moldovenească, funcționând pe baza grafiei latine” cu expresia „limba română”. Guțu a argumentat poziția sa prin caracterul științific nul al articolului. Sesizarea a fost depusă la CC pe 26 martie.
Cea de-a doua sesizare la CC a fost depusă de Partidul Liberal. Autorii solicită magistraților să spună care este denumirea corectă a limbii de stat - limba română sau limba moldovenească, reieșind din preambulul Constituției în corelare cu Declarația de Independență a Republicii Moldova.
Amintim că, examinarea sesizării depuse de Ana Guțu la Curtea Constituțională trebuia să aibă loc pe 12 septembrie , dar a fost amânată. Potrivit unui comunicat transmis de cei de la CC o solicitare în acest sens a parvenit de la autoarea sesizării.
video: privesc.eu
.
.
-------------------------
. ...................................................
...............
.
(video) Varta: A triumfat adevărul! .
Ion Varta, istoric
Foto: UNIMEDIA
.
Istoricul Ion Varta spune că aștepta o decizie corectă din partea Curții Constituționale cu referire la denumirea limbii de stat a R. Moldova. „Până la urmă a triumfat adevărul. Era incontestabil, nimeni n-a avut dubii. Pentru foarte multă lume, lucrurile au fost clare. Cei care au fost spălați pe creier de propaganda regimului sovietic de ocupație, au rătăcit, au bânguit prin întuneric", a declarat Varta în cadrul unui interviu pentru UNIMEDIA.
Istoricul mai crede că decizia CC nu are nimic în comun cu manifestările politice.
.
„Avem de a face cu o abordare corectă, în concordanță cu adevărul istoric și membrii CC au demonstrat corectitudine și respect pentru funcțiile importante care le revin. Mă gândeam că până la urmă vor lua o decizie corectă și asta s-a întâmplat. Trebuie să ne felicităm reciproc și să ne bucurăm după o întârziere de 22 de ani", a spus sursa.
.
Totuși, Ion Varta spune că decizia Înaltei Curți este mai degrabă o victorie simbolică, pentru că art. 13 din Constituție poate fi modificat doar cu 3/5 din voturile deputaților. „O decizie adoptată de Parlamentul actual este practic imposibilă, întrucât actuala guvernare nu întrunește o majoritate constituțională. Sunt necesare voturi din partea comuniștilor care nu vor admite și nu vor vota. Probabil o aducere în concordanță a prevederilor Constituției cu cele din Declarația de Independență se va face mai târziu, în cadrul unei viitoare legislaturi", a conchis istoricul.
.
http://unimedia.info/stiri/video-varta-a-triumfat-adevarul-69199.html
ДЕКЛАРАЦИЯ о независимости Республики Молдова.
ПАРЛАМЕНТ РЕСПУБЛИКИ МОЛДОВА, образованный в результате свободных и демократических выборов;
ПРИНИМАЯ ВО ВНИМАНИЕ тысячелетнее прошлое нашего народа и его непрерывную государственность в историческом и этническом пространстве его становления;
СЧИТАЯ акты расчленения национальной территории 1775 и 1812 годов противоречащими историческому и национальному праву и юридическому статусу Молдавского княжества и аннулированными всем историческим развитием и свободным волеизъявлением населения Бессарабии и Буковины;
ПОДЧЕРКИВАЯ, что издавна населенное молдаванами Заднестровье является составной частью исторической и этнической территории нашего народа;
УЧИТЫВАЯ, что Международная конференция «Пакт Молотова-Реббентропа и его последствия для Бессарабии» в Кишиневской декларации, принятой 28 июня 1991 года, а также парламенты многих государств в своих декларациях считают соглашение, заключенное 23 августа 1939 года между Правительством СССР и Правительством Германии, недействительным с самого начала и требуют ликвидации его политикоправовых последствий;
ПОДЧЕРКИВАЯ, что, не спросив население Бессарабии, севера Буковины и области Херца, насильственно захваченных 28 июня 1940 года, а также население Молдавской АССР (Задиестровья), образованной 12 октября 1924 года. Верховный Совет СССР в нарушение своих конституционных полномочий принял 2 августа 1940 года Закон СССР «Об образовании союзной Молдавской ССР», а его Президиум издал 4 ноября 1940 года Указ «Об установлении границы между Украинской ССР и Молдавской ССР» — нормативные акты, которыми попытались оправдать, при отсутствии какого-либо реального правового обоснования, расчленение этих территорий и принадлежность новой республики СССР;
НАПОМИНАЯ, что в последние годы демократическое движение за национальное освобождение населения Республики Молдова еще раз подтвердило его стремление к свободе, независимости и национальному единству, выраженное в заключительных документах Великих Национальных Собраний, состоявшихся в Кишиневе 27 августа 1989 года, 16 декабря 1990 года н 27 августа 1991 года, в законах и постановлениях Парламента Республики Молдова о провозглашении румынского языка государственным и о возврате ему латинской графики от 31 августа 1989 года, о Государственном флаге от 27 апреля 1990 года. о Государственном гербе от 3 ноября 1990 года и об изменении официального названия государства от 23 мая 1991 года;
ПОДЧЕРКИВАЯ значение Декларации о суверенитете Республики Молдова. принятой Парламентом 23 июня 1990 года, и то, что население Республики Молдова, осуществляя свое право, не участвовало 17 марта 1991 года, несмотря на оказанное государственными органами СССР давление, в референдуме о сохранения СССР.
УЧИТЫВАЯ необратимость происходящих в Европе и в мире процессов демократизации, утверждения свободы, независимости и национального единства, становления правовых государств н перехода к рыночной экономике;
ПОДТВЕРЖДАЯ равноправие народов и их право на самоопределение согласно Хартии ООН н соответствующих нормам международного права в этой области;
СЧИТАЯ, на основании всего вышеизложенного, что пробил великий час свершения правового акта в соответствии с историей нашего народа, нормами морали и Международного права, от имени всего населения Республики Молдова и перед всем миром торжественно
ПРОВОЗГЛАШАЕТ:
Республика Молдова — суверенное и независимое государство, могущее свободно, без вмешательства извне решать свое настоящее и будущее в соответствии с идеалами и святыми устремлениями народа в историческом и этническом пространстве его становления;
В качестве СУВЕРЕННОГО И НЕЗАВИСИМОГО ГОСУДАРСТВА РЕСПУБЛИКА МОЛДОВА:
ПРОСИТ все государства и правительства мира на основе права народов на самоопределение признать ее независимость так, как она была провозглашена свободно избранным Парламентом республики, и выражает желание установить политические, экономические, культурные и иные связи, предста- вляющие взаимный интерес, с европейскими государствами, со всеми странами ашра, будучи готовой установить дипломатические отношения с ними в соответствии с нормами международного права и существующей в мире практикой;
ОБРАЩАЕТСЯ к Организации Объединенных Наций с просьбой принять ее полноправным членом всемирной организации н ее специализированных агентств;
ГОТОВА присоединяться к Хельсинкскому Заключительному акту и Парижской партии для новой Европы и просит также быть допущенной на равных правах на Конференцию по безопасности и сотрудничеству в Европе и к ее механизмам;
ПРОСИТ Правительство Союза Советских Социалистических Республик начать переговоры с Правительством Республики Молдова о прекращении незаконного состояния ее оккупации и вывести советские войска с национальной территории Республики Молдова, аннексированной СССР в 1940 году;
РАСПОРЯЖАЕТСЯ применять на всей своей территории только Конституцию, законы и другие нормативные акты, принятые законно образованными органами Республики Молдова;
ГАРАНТИРУЕТ осуществление социальных, экономических, культурных прав и политических свобод всем гражданам Республики Молдова, нацнональным, этническим, религиозным и языковым группам в соответстяии с положениями Заключительного акта Хельсинской Конференции по безопасности и сотрудничеству в Европе и принятыми впоследствии документами, а также Парижской хартии для новой Европы.
Да поможет нам Бог!
Принята Парламентом Республики Молдова в Кишиневе 27 августа 1991 года.
http://parlament.md/img/pdf/declaratia.pdf
http://www.moldova.org/page/deklaratsiya-o-nezavisimosti-respubliki-moldova-489-rus.html
.
=======================
Declaratia de independenta a Republicii Moldova (1991) .
PARLAMENTUL REPUBLICII MOLDOVA, constituit in urma unor alegeri libere si democratice,
.
AVIND IN VEDERE trecutul milenar al poporului nostru si statalitatea sa neintrerupta in spatiul istoric si etnic al devenirii sale nationale;
CONSIDERIND actele de dezmembrare a teritoriului national de la 1775 si 1812 ca fiind in contradictie cu dreptul istoric si de neam si cu statutul juridic al Tarii Moldovei, acte infirmate de intreaga evolutie a istoriei si de vointa liber exprimata a populatiei Basarabiei si Bucovinei;
SUBLINIIND dainuirea in timp a moldovenilor in Transnistria – parte componenta a teritoriului istoric si etnic al poporului nostru;
LUIND ACT de faptul ca parlamentele multor state in declaratiile lor considera intelegerea incheiata la 23 august 1939, intre Guvernul URSS si Guvernul Germaniei, ca nula ab initio si cer lichidarea consecintelor politico-juridice ale acesteia, fapt relevat si de Conferinta internationala „Pactul Molotov-Ribbentrop si consecintele sale pentru Basarabia” prin Declaratia de la Chisinau, adoptata la 28 iunie 1991;
SUBLINIIND ca fara consultarea populatiei din Basarabia, nordul Bucovinei si tinutul Herta, ocupate prin forta la 28 iunie 1940, precum si a celei din RASS Moldoveneasca (Transnistria), formata la 12 octombrie 1924, Sovietul Suprem al URSS, incalcind chiar prerogativele sale constitutionale, a adoptat la 2 august 1940 „Legea URSS cu privire la formarea RSS Moldovenesti unionale”, iar Prezidiul sau a emis la 4 noiembrie 1940 „Decretul cu privire la stabilirea granitei intre RSS Ucraineana si RSS Moldoveneasca”, acte normative prin care s-a incercat, in absenta oricarui temei juridic real, justificarea dezmembrarii acestor teritorii si apartenenta noii republici la URSS;
REAMINTIND ca in ultimii ani miscarea democratica de eliberare nationala a populatiei din Republica Moldova si-a reafirmat aspiratiile de libertate, independenta si unitate nationala, exprimate prin documentele finale ale Marilor Adunari Nationale de la Chisinau din 27 august 1989, 16 decembrie 1990 si 27 august 1991, prin legile si hotaririle Parlamentului Republicii Moldova privind decretarea limbii romane ca limba de stat si reintroducerea alfabetului latin, 31 august 1989, drapelul de stat, din 27 aprilie 1990, stema de stat, din 3 noiembrie 1990, si schimbarea denumirii oficiale a statului, din 23 mai 1991;
PORNIND de la Declaratia suveranitatii Republicii Moldova, adoptata de Parlament la 23 iunie 1990, si de la faptul ca populatia Republicii Moldova, exercitind dreptul sau suveran, nu a participat la 17 martie 1991, in ciuda presiunilor exercitate de organele de stat ale URSS, la referendumul asupra mentinerii URSS;
TININD SEAMA de procesele ireversibile ce au loc in Europa si in lume de democratizare, de afirmare a libertatii, independentei si unitatii nationale, de edificare a statelor de drept si de trecere la economia de piata;
REAFIRMIND egalitatea in drepturi a popoarelor si dreptul acestora la autodeterminare, conform Cartei ONU, Actului final de la Helsinki si normelor de drept international;
APRECIIND, din aceste considerente, ca a sosit ceasul cel mare al savirsirii unui act de justitie, in concordanta cu istoria poporului nostru, cu normele de morala si de drept international,
PROCLAMA
solemn, in virtutea dreptului popoarelor la autodeterminare, in numele intregii populatii a Republicii Moldova si in fata intregii lumi:
REPUBLICA MOLOVA ESTE UN STAT SUVERAN, INDEPENDENT SI DEMOCARTIC, LIBER SA-SI HOTARASCA PREZENTUL SI VIITORUL FARA NICI UN AMESTEC DIN AFARA, IN CONFORMITATE CU IDEALURILE SI NAZUINTELE SFINTE ALE POPORULUI IN SPATIUL ISTORIC SI ETNIC AL DEVENIRII SALE NATIONALE.
In calitatea sa de STAT SUVERAN SI INDEPENDENT, REPUBLICA MOLDOVA:
SOLICITA tuturor statelor si guvernelor lumii recunoasterea independentei sale, astfel cum a fost proclamata de Parlamentul liber ales al Republicii, si isi exprima dorinta de interes comun cu tarile europene, cu toate statele lumii, fiind gata sa procedeze la stabilirea de relatii diplomatice cu acestea, potrivit normelor de drept international si practicii existente in lume in aceasta materie.
ADRESEAZA Organizatiei Natiunilor Unite cererea de a fi admisa ca membru cu drepturi depline in organizatia mondiala si in agentiile sale specializate;
DECLARA ca este gata sa adere la Actul final de la Helsinki si la Carta de la Paris pentru o noua Europa, solicitind, totodata, sa fie admisa cu drepturi egale la Conferinta pentru Securitate si Cooperare in Europa si la mecanismele sale;
CERE Guvernului Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste sa inceapa negocieri cu Guvernul Republicii Moldova privind incetarea starii ilegale de ocupatie a acesteia si sa retraga trupele sovietice de pe teritoriul national al Republicii Moldova;
HOTARASTE ca pe intregul sau teritoriu sa se aplice numai Constitutia, legile si celelalte acte normative adoptate de organele legal constituite ale Republicii Moldova;
GARANTEAZA exercitarea drepturilor sociale, economice, culturale si a libertatii politice ale tuturor cetatenilor Republicii Moldova, inclusiv ale persoanelor apartinind grupurilor nationale, etnice, lingvistice si religioase, in conformitate cu prevederile Actului final de la Helsinki si ale documentelor adoptate ulterior, ale Cartei de la Paris pentru o noua Europa.
Asa sa ne ajute Dumnezeu!
Adoptata la Chisinau, de Parlamentul Republicii Moldova, la 27 august 1991
Bibliografie (surse):
1. http://parlament.md/img/pdf/declaratia.pdf
http://istoria.md/articol/466/Declaratia_de_independenta_a_Republicii_Moldova
”Carte romăneascâ de învățătură de la pravilele înpărâtești și de la alte giudeațe, cu zisa și cu toată cheltuiala lui Vasile Voivodul și domnul Țărâi Moldovei, din multe scripturi tâlmăcitâ din limba ileneascâ, pre limba româneascâ.”
О, Всевышний! Где же истина? Штефан говорил на румынском! Тэнасе знает. Тэнасе решил. Надолго ли? Зачем им это? Ни капли гордости. Тряпкам не суждено вершить историю.
Bă, nemoldofonilor!