Cele mai multe întreprinderi cu investiţii străine din Republica Moldova au ca ţară de origine România

 
harta ţărilor din care sunt făcute jocurile în economia moldovenească Cele mai multe întreprinderi cu investiţii străine din Republica Moldova au ca ţară de origine România – 1285 de întreprinderi, adică 15% din numărul total, în timp ce Olanda conduce în topul investiţiilor în capitalul social – 1,9 miliarde lei.



România, Turcia, Italia, Federaţia Rusă şi Ucraina sunt ţările cu cea mai mare influenţă asupra pieţelor locale, jucători din aceste state având controlul peste companii de miliarde de euro din energie, bănci, asigurări, retail sau industrie.
Potrivit datelor Băncii Naţionale a Moldovei, România, Italia şi Franţa conduc topul investitorilor cu cele mai mari investiţii în capitalul social al băncilor, în timp ce alte sectoare (industria, prelucrătoare, retail, telefonie) sunt dominate de plasatorii de capital din Federaţia Rusă, Olanda şi SUA.
Pe ţări, potrivit datelor statistice, în Republica Moldova sunt 812 întreprinderi din Federaţia Rusă cu un capital investit de 944,4 mil. lei. Printre cele mai mari companii ruseşti în Republica Moldova sunt Lukoil şi Topaz. De asemenea ruşii şi-au plasat capitalul şi într-un şir de companii vinicole.
De peste Prut, printre cele mai mari investiţii româneşti în Republica Moldova se numără Rompetrol, Petrom, Romstal şi Metro Cash & Carry, iar capitalul investit al acestora este de 378,3 mil. lei.
Cele mai mari întreprinderi cu capital francez sunt din ţara noastră sunt Mobiasbancă, grupul Lafarge şi compania de telefonie mobilă Orange. Iar numărul total de întreprinderi franceze prezente în Republica Moldova este de 192, cu un capital investit de 125.5 mil. lei.
Germanii sunt prezenţi în Republica Moldova cu 381 de întreprinderi cu un capital investit de peste jumătate de miliard de lei. Germania este pe locul şase după numărul întreprinderilor străine în ţara noastră. Printre cele mai mari întreprinderi germane prezente în Republica Moldova sunt compania petrolieră TirexPetrol, Dräxlmaier Group Automotive, producător de sisteme auto electrice pentru renumitele branduri de automobile BMW şi Mercedes Benz şi Knauf – producător de materiale de construcţii.
Olanda este unul din cei mai mari investitori străini în economia moldovenească cu o pondere de peste 18%. În R. Moldova sunt înregistrate circa 60 de companii mixte moldo-olandeze. Printre cea mai mare investiţie olandeză în Republica Moldova se numără Holdingul olandez Easeur Holding BV, acţionarul majoritar al portului liber internaţional Giurgiuleşti cu o cotă de 80%.
Investiţiile străine directe în economia naţională Potrivit datelor Băncii Naţionale a Moldovei intrările de investiţii străine directe în economia naţională în trimestrul trei din 2012 au fost evaluate la 92.07 mil. USD, în creştere cu 41.4 la sută comparativ cu trimestrul II 2012, majoritatea reprezentând împrumuturi de la investitori străini. Mai multe întreprinderi cu capital străin au plătit acţionarilor dividende.
Ieşirile de capital aferente investiţiilor străine directe au fost evaluate la 64.04 mil. USD. Ele au rezultat atât din retragerile din capitalul social (parţial transformate în investiţii de portofoliu), cât şi din rambursările de împrumuturi contractate anterior de la creditorii afiliaţi de peste hotare. Conform orarului urmau să fie rambursate împrumuturi în valoare de 18.76 mil. USD, efectiv au fost achitate 18.13 mil. USD, arieratele fiind nesemnificative.
Stocul de investiţii străine directe acumulat către sfârşitul lunii septembrie 2012 a fost evaluat la 3,224.53 mil. USD, constituit din: participaţii la capitalul social şi venit reinvestit în valoare de 2,482.82 mil. USD şi împrumuturi intragrup (alt capital) – 741.71 mil. USD. Pe parcursul trimestrului III 2012 s-a majorat în special stocul investiţiilor străine directe în industria prelucrătoare şi în servicii medicale. Totodată, s-a diminuat stocul investiţiilor străine directe în ramura activităţilor financiare (atât la bănci, cât şi la asigurări) şi în cea hotelieră, în urma modificării structurii acţionarilor în favoarea rezidenţilor. Activităţile financiare rămân totuşi ramura cu cele mai mari investiţii străine directe acumulate în capitalul social.
În distribuţia geografică a capitalului Investiţiile străine directe – capital social acumulat, investitorilor din ţările Uniunii Europene le-a revenit ponderea majoră – 52.2 la sută, iar celor din CSI – 11.8 la sută, din alte ţări – 36.0 la sută.
Investiţiile de portofoliu au înregistrat intrări nete în valoare de 10.10 mil. USD, ce reprezintă acţiunile procurate de către nerezidenţi în sectorul bancar. În timp ce alte investiţii s-au soldat cu intrări nete în valoare de 216.01 mil. USD. Creanţele externe activele s-au diminuat cu 148.95 mil. USD în valoare netă, iar angajamentele faţă de nerezidenţi pasivele s-au majorat cu 67.06 mil. USD. La active, achitările nete de credite comerciale acordate anterior nerezidenţilor de către agenţii- exportatori autohtoni au fost evaluate la 16.34 mil. USD.
Investiţiile străine directe, privite în ansamblul lor, sînt de fapt cele care mişcă economia, deoarece, dacă am compara cu mijloacele pe care Republica Moldova le obţine în formă de granturi sau gratis mai corect spus, anume acestea sînt şi generatoare de locuri de muncă, care implică la rîndul lor o mai mare coeziune socială, dar sînt şi generatoare de noi capacităţi de producţie, import de noi tehnologii care nemijlocit duc la creştere economică şi cu potenţiale profituri în viitor
În majoritatea statelor, inclusiv din regiune, s-au resimţit consecinţele crizei din anii 2009-2011. Or, pe timp de criză, investitorii obişnuiesc să-şi ţină banii mai degrabă “la ciorap” şi să se abţină să recurgă la afaceri care sînt deseori catalogate ca riscante. Pe de altă parte, imixtiunea statului în afaceri la fel sperie investitorii. Or, pe o piaţă unde nu se vede concurenţă, puţini riscă să-şi plaseze banii. În al treilea rînd, boala noastră cronică din sistemul judiciar care deseori este calificat ca injust şi corupt – este un motiv forte, care încă pune pe fugă investitorii. Acele atacuri raider de anul trecut, cînd s-a recurs la delapidări de acţiuni majoritare de la întreprinderi şi companii importante din ţară la fel nu au cum să treacă neobservate pentru cei ce vor să învestească în Moldova, mai ales ca au fost titrate şi de FMI şi alţi investitori instituţionali. Acea instabilitate politică, despre care pomenisem mai sus, dar să credem că nu va mai fi un motiv de acum înainte. Toate acestea, precum şi alte motive care adunate la un loc plasează Republica Moldova departe de ţările cu cele mai atractive medii investiţionale.
Stocul investiţiilor este de 300 USD pe cap de locuitor Valoarea totală a investiţiilor străine directe plasate în Republica Moldova de la independenţă şi pînă în prezent, este sub 3 miliarde de dolari. Investiţii ce au intrat, spre exemplu în România, pe durata unui singur an. Sistemele economice sunt diferite, însă asta denotă până la urmă o provocare pentru autorităţi. Un raport recent al Băncii Mondiale indică că stocul investiţiilor străine pe cap de locuitor în Moldova este în jur de 300 de dolari, comparativ cu Georgia sau Armenia cu un volum de peste 1000 de dolari per capita, România cu peste 3000 de dolari, nemaivorbind de Ţările Baltice, unde în Estonia acest indicator este de peste 10.000 USD pe cap de locuitor.
Totodată, experţii economici spun că o mare parte din investiţiile străine directe, reflectate de statistică, vin de la companiile care deja lucrează în Republica Moldova. Iar majorarea fluxului de investiţii nu are legătură cu mediul investiţional. “Atunci când spui că mediul investiţional a devenit mai prietenos încerci să vezi întreprinderi noi, Moldova însă are cam puţine companii care au intrat recent pe piaţă”.
Investitorii străini şi-ar dori „o politică fiscală cât de cât clară şi atractivă, o metodă de raportare mai simplă, un Cod al Muncii cât de cât facil. Nu mai spun de achiziţionarea terenurilor agricole de către companiile cu capital străin, despre care ştiu toţi. Şi chiar dacă am primit asigurări din partea la toţi actorii politici că va fi rezolvată carul nu s-a mişcat din loc.
Până la urmă, cei care sunt şi activează aici, cu toate că uneori întâmpină unele dificultăţi, dar spun că pentru ei afacerile sunt cât de cât ok. E altceva că se poate şi mai bine. Mai bine înseamnă să facă şi ei mai multe investiţii, să apară mai mulţi investitori, să se dezvolte afacerile astfel, încât să poată să contribuie şi mai mult la buget. Cei mici nu prea pot face faţă la toată povara administrativă şi la oricare abuz, să zicem, din partea unui funcţionar. Că se poate de îmbunătăţit legislaţia, da. Dar măcar ceea ce azi este scris pe hârtie să fie îndeplinit.