844

Dincolo de Vilnius: patru scenarii ale Grupului Visegrad. Moldova nu poate rata parafarea acordului cu Uniunea Europeana


Grupul celor patru ţări din Europa Centrală, Cehia, Ungaria, Polonia şi Slovacia, sau altfel spus Grupul Vişegrad, oferă cea mai mare încredere privind rezultatele summit-ului de la Vilnius Republicii Moldova şi Georgiei.
 
Într-un studiu Vişegrad ce analizează perspectivele de dezvoltare a Parteneriatului Estic sunt prezentate patru scenarii privind politica de viitor a Uniunii Europene în regiunea Europei de Est, care depind de rezultatele summit-ului de la Vilnius din noiembrie 2013.
 
Scenariul A: Un summit de success
 
Există doi factori care ar face summit-ul de la Vilnius un succes. Cel mai optim rezultat ar fi semnarea Acordului de Asociere cu Ucraina şi parafarea cu toate sau cel puţin una dintre ţările partenere: Moldova, Georgia sau Armenia. A doua situaţie, mai puţin optimă, prespune parafarea Acordul de Asociere cu ţările partenere, mai puţin semnarea cu Ucraina. Cu toate acestea, potrivit Grupului Vişegrad, ambele scenarii ar face din summitul de la Vilnius un succes care ar permite UE să-şi continue implimentarea obiectivelor politice şi economice în raport cu ţările Europei de Est.
 
De fapt Parteneriatul Estic este factorul cheie în prevenirea divizării Europei în UE şi non-UE. Totuşi, potrivit expertului IDIS, Veaceslav Berbeca, un refuz din partea Ucrainei nu este echivalent cu un succes. "Să recunoaştem, cel mai important jucător în acest Parteneriat este Ucraina. Dacă aceasta nu semnează Acordul de Asociere, putem spune că întregul Parteneriat Estic a eşuat", declară acesta.
 
Scenariul B: Un Parteneriat Estic selective
 
Conform prognozelor, cele mai bune rezultate la Vilnius sunt aşteptate din partea Moldovei şi a Georgiei, Ucraina rămânând a fi teritoriul cel mai imprevizibil. Acest scenariu ar duce la o diversitate extremă în interiorul Parteneriatului Estic, în ceea ce priveşte relaţiile ţărilor cu UE. Din cele şase ţări ale PE, Moldova şi Georgia ar fi strâns conectate cu UE, iar la polul opus s-ar afla Belarus şi Azerbaidjan cu regimuri anti-democratice. În cazul celui de-al doilea scenariu răspunsurile generale nu vor funcţiona, ci adoptarea unei abordări deschise şi selective.
 
În acest scenariu, Moldova şi Georgia ar urma etapele descrise în Scenariul A, pe când Belarus nu lasă loc decât pentru o abordare pasivă din partea UE. Ucraina şi Armenia iniţial ar trebui să se determine în ce măsură ar putea şi sunt gata să coopereze cu UE, dată fiind situaţia politică internă şi dependenţa de Rusia. Deşi, în cazul Moldovei, primele două scenarii par a fi în mod egal pozitive, totuşi în cazul Scenariului B, pe care îl putem califica drept variantă parţial pozitivă pentru noi, Moldova va fi pusă în faţa unor provocări enorme, determinate de presiunile din partea Rusiei.
 
Odată ce Ucraina va fi scoasă de pe traseul integrării europene, atenţia Moscovei va fi concentrată pe alte state, în mod special Republica Moldova, declară expertul Denis Cenuşa din cadrul Expert-Grup. Totodată acesta declară că Parteneriatul Estic exclude plasarea statelor din regiune într-un singur coş aplicat anterior de UE în relaţie cu statele ce au aderat la familia europeană în 2004-2007. Şi chiar dacă Parteneriatul Estic prevede o abordare diferenţiată, integrarea cu UE conduce la crearea unor interdependenţe pe diverse sectoare, un exemplu concludent ar fi cooperarea dintre RM şi Ucraina în domeniul gestionării segmentului transnistrean al frontierei comune.
 
Scenariul C: Reformarea Parteneriatului Estic
 
Dacă Scenariul A eşuează, UE ar trebui să revizuească Parteneriatul Estic. Ofertele mai puţin ambiţioase, dar mai uşor de gestionat de ţările partenere ar alcătui programul Parteneriatului reformat. Scenariul C s-ar putea aplica la unele ţări partenere sau ar putea deveni o versiune complet îmbunătăţită a politicii UE în vecinătatea estică. Această nouă versiune s-ar baza pe două principii fundamentale: ajustarea legislaţiei ţării la cea europeană pe anumite domenii şi accesul la programele şi instituţiile europene în aceste domenii.
 
Scenariul C ar lăsa uşa deschisă ţărilor partenere pentru un viitor acord de asociere. Dar integrarea graduală implică un proces pe termen lung, care cu siguranţă ar necesita mai mult timp decât în Scenariile A şi B. Totuşi, reformarea este puţin posibilă, declară Denis Cenuşa. În 2014 va avea loc numirea unei noi Comisii Europene şi în acest fel, viziunea asupra regiunii ar putea fi distinctă de cea susţinută activ de către actualul Comisar pentru Politica de Vecinătate, Stefan Fule. Mai mult decât atât, Preşedinţia Consiliului European va fi preluată de Grecia şi Italia, care deja au promis că anul 2014 va fi dedicat “dimensiunii mediteraneene".
 
Scenariul D: O nouă geopolitică
 
Ultimul scenariu i-a în considerare cazul în care summitul de la Vilnius nu aduce rezultate, iar după summit, UE nu are capacitatea de a-şi modifica oferta pentru ţările partenere. UE va trebui să recunoască faptul că nu are capacitatea de a sprijini reformele democratice în vecinătatea sa şi să renunţe la obiectivele sale în relaţiile cu ţările post-sovietice. Europa ar fi divizată în "două Europe diferite", care vor avea fie relaţiile pragmatice sau vor intra într-o perioada de tensiune. Lecţia UE ar fi că comerţul condiţionat nu poate fi aplicat în Europa de Est.
 
Eventualele discuţii privind liberalizarea comerţului cu vecinii din Est ar fi motivată de necesitatea de a proteja interesele afacerilor europene pe pieţele est-europene. Iar în final, în cadrul acestui scenariu Rusia va juca rolul dominant în politica estică a UE. Însă, conform experţilor, acest ultim scenariu este cel mai improbabil. “Eu văd un singur scenariu la summit-ul de la Vilnius: Moldova şi Georgia vor parafa, iar Ucraina va semna", declară Veaceslav Berbeca.

0