Traian Basescu despre relatiile Romaniei cu SUA, Rusia, RM, ...
"Relația cu SUA
Dincolo de apartenenţa noastră la NATO şi la Uniunea Europeană şi obiectivele de integrare Schengen, euro şi MCV, pe care îl tratez separat, deşi, din păcate, e foarte legat de Schengen, avem parteneriatele strategice. Trebuie să vă spun că parteneriatul, declaraţia de parteneriat strategic pentru secolul XXI pe care am făcut-o împreună cu preşedintele Obama la Washington în 2011 este una din cele mai complexe alianţe, dacă vreţi, pe care le avem în cadru bilateral. Cei care lucraţi cu acest document sau cei care lucraţi pe spaţiul Statele Unite ştiţi foarte bine că el vizează atât problematica de apărare şi de securitate, cât şi problematica legată de economie, problematica legată de transfer de tehnologie, problematica legată de cercetare şi multe altele.
Trebuie, în acelaşi timp, să observ că partea americană chiar s-a mişcat. Şi în ultimii doi ani investiţiile americane în România cresc. Firme extrem de importante, care investesc în România şi nu mă refer numai la Ford, dar m-a impresionat, dacă vreţi, investiţia de la Ploieşti a celei mai mari companii de pompe pentru industria petrolieră, Lufkin. Am avut surpriza să constat că pompele realizate la Ploieşti se expediază în Statele Unite, ceea ce este un lucru foarte bun şi, în acelaşi timp, uzina şi-a deschis spaţiul de expansiune comercială exact în Asia Centrală, acolo unde, tradiţional, România a exportat echipamente petroliere. Deci Parteneriatul Strategic pentru Secolul XXI cu Statele Unite este, în opinia mea, cel mai complex parteneriat strategic pe care îl avem şi el nu înseamnă numai securitate, înseamnă şi economie, înseamnă şi educaţie, ştiinţă, cercetare, transfer de tehnologie. Trebuie să continuăm să lucrăm pe acest parteneriat, mai ales că el are toate şansele unei dezvoltări extrem de accelerate şi ca urmare a operaţionalizării în cursul anului 2015 a scutului de la Deveselu, dar şi ca urmare a unor repoziţionări militare din Asia Centrală către Europa, probabil către România.
Extrem de promiţător se arată parteneriatul cu Polonia, parteneriatul cu Turcia. Şi la iniţiativa noastră s-a reuşit organizarea acelei trilaterale, România - Polonia - Turcia care a avut deja trei sesiuni la nivel de secretar de stat şi care se dezvoltă foarte frumos. La fel de importantă este materializarea parteneriatului aprofundat cu China şi măsurile luate de Guvernul chinez la solicitarea noastră pentru diminuarea deficitului balanţei comerciale între România şi China încep să-şi arate roadele. S-a redus consistent deficitul comercial între noi şi China, sperăm să continue această reducere a deficitului în relaţia bilaterală.
Relația cu Rusia
Sigur, relaţia cu Rusia. A părut anul acesta a exista un semnal de deschidere prin vizita lui Patruşev la Bucureşti. Este doar o uşă uşor deschisă. În ceea ce ne priveşte, înţelegem obiectivele de putere regională ale Federaţiei Ruse şi totul este perfect atât timp cât se ţine cont şi de interesele noastre de securitate şi în relaţia cu Republica Moldova şi, implicit, situaţia din Transnistria. Să sperăm că din acest punct de vedere se vor face paşi înainte, iar în ceea ce mă priveşte sunt adeptul unei relaţii pragmatice, corecte, cu respectarea intereselor ambelor părţi, dar ambelor părţi.
Problema românilor din Serbia
Ca reacţie imediată cu privire la începerea negocierilor de aderare ale Serbiei, România este un susţinător fără rezerve al începerii negocierilor de aderare, dar în acelaşi timp chiar dacă recunoaştem unii paşi minimali făcuţi de autorităţile de la Belgrad pentru a crea condiţii minorităţilor româneşti de pe teritoriul Serbiei, nu putem fi satisfăcuţi, iar implementarea protocolului semnat în 2012, în integritatea lui, este obligatorie, lucru asupra căruia vom veghea pe timpul negocierilor de aderare ale Serbiei. Nu vom produce un blocaj, ceea ce nici nu am făcut de altfel la ultimul Consiliu, în ceea ce priveşte începerea negocierilor de aderare, dar pe toată perioada negocierilor, vom avea grijă să susţinem, punct cu punct şi în integralitatea lui, protocolul semnat anul trecut între România şi Serbia.
Al doilea stat românesc, R. Moldova
Pentru noi unul din obiectivele majore de politică externă îl reprezintă Republica Moldova. Îmi aduc aminte la începutul anului 2007, când am intrat noi în Uniunea Europeană şi foarte repede am început să vorbesc cu membrii Consiliului despre includerea Republicii Moldova în Balcanii de Vest foarte mulţi lideri europeni nu înţelegeau ce vreau. Iată că astăzi, în primul rând datorită eforturilor guvernului proeuropean al Republicii Moldova, datorită susţinerii noastre, datorită susţinerii altor ţări din regiune, Republica Moldova este pe punctul de a parafa acordul de asociere la Uniunea Europeană şi acordul de liber schimb cu ocazia Summitului Parteneriatului Estic de la Vilnius din luna noiembrie. Distanţa pare extrem de mare mai ales dacă ne uităm şi la faptul că Republica Moldova este într-un stadiu destul de avansat în ceea ce priveşte negocierea acordului pentru liberă circulaţie, acordul de vize, de liberalizare a vizelor pentru cetăţenii Republicii Moldova. Ca priorităţi avem menţinerea, dacă nu creşterea, numărului de burse pe care le acordăm tinerilor din Republica Moldova, stimularea investiţiilor companiilor româneşti în Republica Moldova şi interconectarea sistemelor energetice ale Republicii Moldova la sistemele României, implicit la sistemele europene. Vă pot spune că este în stadiu foarte avansat de realizare linia de 100 de kilowaţi Fălciu - Goteşti. Sper ca anul acesta să fie dată în funcţiune, să putem furniza mult mai lesne energie electrică pe piaţa Republicii Moldova, iar astăzi primul-ministru a inaugurat începerea construcţiei gazoductului care să interconecteze sistemul românesc de transport gaze cu cel al Republicii Moldova. Va trebui să continuăm această politică de interconectare. M-aş bucura mult dacă Transelectrica ar da drumul la primii kilowaţi înainte de începere iernii către Republica Moldova. Ştiu că au mai avut nişte mici probleme, trebuiau să mai ocolească o zonă în care nu ştiu ce se întâmpla, ceea ce le-a mai cerut vreo trei milioane de euro, dar am convingerea că până la sfârşitul anului această interconectare de energie electrică va fi funcţională."
Dincolo de apartenenţa noastră la NATO şi la Uniunea Europeană şi obiectivele de integrare Schengen, euro şi MCV, pe care îl tratez separat, deşi, din păcate, e foarte legat de Schengen, avem parteneriatele strategice. Trebuie să vă spun că parteneriatul, declaraţia de parteneriat strategic pentru secolul XXI pe care am făcut-o împreună cu preşedintele Obama la Washington în 2011 este una din cele mai complexe alianţe, dacă vreţi, pe care le avem în cadru bilateral. Cei care lucraţi cu acest document sau cei care lucraţi pe spaţiul Statele Unite ştiţi foarte bine că el vizează atât problematica de apărare şi de securitate, cât şi problematica legată de economie, problematica legată de transfer de tehnologie, problematica legată de cercetare şi multe altele.
Trebuie, în acelaşi timp, să observ că partea americană chiar s-a mişcat. Şi în ultimii doi ani investiţiile americane în România cresc. Firme extrem de importante, care investesc în România şi nu mă refer numai la Ford, dar m-a impresionat, dacă vreţi, investiţia de la Ploieşti a celei mai mari companii de pompe pentru industria petrolieră, Lufkin. Am avut surpriza să constat că pompele realizate la Ploieşti se expediază în Statele Unite, ceea ce este un lucru foarte bun şi, în acelaşi timp, uzina şi-a deschis spaţiul de expansiune comercială exact în Asia Centrală, acolo unde, tradiţional, România a exportat echipamente petroliere. Deci Parteneriatul Strategic pentru Secolul XXI cu Statele Unite este, în opinia mea, cel mai complex parteneriat strategic pe care îl avem şi el nu înseamnă numai securitate, înseamnă şi economie, înseamnă şi educaţie, ştiinţă, cercetare, transfer de tehnologie. Trebuie să continuăm să lucrăm pe acest parteneriat, mai ales că el are toate şansele unei dezvoltări extrem de accelerate şi ca urmare a operaţionalizării în cursul anului 2015 a scutului de la Deveselu, dar şi ca urmare a unor repoziţionări militare din Asia Centrală către Europa, probabil către România.
Extrem de promiţător se arată parteneriatul cu Polonia, parteneriatul cu Turcia. Şi la iniţiativa noastră s-a reuşit organizarea acelei trilaterale, România - Polonia - Turcia care a avut deja trei sesiuni la nivel de secretar de stat şi care se dezvoltă foarte frumos. La fel de importantă este materializarea parteneriatului aprofundat cu China şi măsurile luate de Guvernul chinez la solicitarea noastră pentru diminuarea deficitului balanţei comerciale între România şi China încep să-şi arate roadele. S-a redus consistent deficitul comercial între noi şi China, sperăm să continue această reducere a deficitului în relaţia bilaterală.
Relația cu Rusia
Sigur, relaţia cu Rusia. A părut anul acesta a exista un semnal de deschidere prin vizita lui Patruşev la Bucureşti. Este doar o uşă uşor deschisă. În ceea ce ne priveşte, înţelegem obiectivele de putere regională ale Federaţiei Ruse şi totul este perfect atât timp cât se ţine cont şi de interesele noastre de securitate şi în relaţia cu Republica Moldova şi, implicit, situaţia din Transnistria. Să sperăm că din acest punct de vedere se vor face paşi înainte, iar în ceea ce mă priveşte sunt adeptul unei relaţii pragmatice, corecte, cu respectarea intereselor ambelor părţi, dar ambelor părţi.
Problema românilor din Serbia
Ca reacţie imediată cu privire la începerea negocierilor de aderare ale Serbiei, România este un susţinător fără rezerve al începerii negocierilor de aderare, dar în acelaşi timp chiar dacă recunoaştem unii paşi minimali făcuţi de autorităţile de la Belgrad pentru a crea condiţii minorităţilor româneşti de pe teritoriul Serbiei, nu putem fi satisfăcuţi, iar implementarea protocolului semnat în 2012, în integritatea lui, este obligatorie, lucru asupra căruia vom veghea pe timpul negocierilor de aderare ale Serbiei. Nu vom produce un blocaj, ceea ce nici nu am făcut de altfel la ultimul Consiliu, în ceea ce priveşte începerea negocierilor de aderare, dar pe toată perioada negocierilor, vom avea grijă să susţinem, punct cu punct şi în integralitatea lui, protocolul semnat anul trecut între România şi Serbia.
Al doilea stat românesc, R. Moldova
Pentru noi unul din obiectivele majore de politică externă îl reprezintă Republica Moldova. Îmi aduc aminte la începutul anului 2007, când am intrat noi în Uniunea Europeană şi foarte repede am început să vorbesc cu membrii Consiliului despre includerea Republicii Moldova în Balcanii de Vest foarte mulţi lideri europeni nu înţelegeau ce vreau. Iată că astăzi, în primul rând datorită eforturilor guvernului proeuropean al Republicii Moldova, datorită susţinerii noastre, datorită susţinerii altor ţări din regiune, Republica Moldova este pe punctul de a parafa acordul de asociere la Uniunea Europeană şi acordul de liber schimb cu ocazia Summitului Parteneriatului Estic de la Vilnius din luna noiembrie. Distanţa pare extrem de mare mai ales dacă ne uităm şi la faptul că Republica Moldova este într-un stadiu destul de avansat în ceea ce priveşte negocierea acordului pentru liberă circulaţie, acordul de vize, de liberalizare a vizelor pentru cetăţenii Republicii Moldova. Ca priorităţi avem menţinerea, dacă nu creşterea, numărului de burse pe care le acordăm tinerilor din Republica Moldova, stimularea investiţiilor companiilor româneşti în Republica Moldova şi interconectarea sistemelor energetice ale Republicii Moldova la sistemele României, implicit la sistemele europene. Vă pot spune că este în stadiu foarte avansat de realizare linia de 100 de kilowaţi Fălciu - Goteşti. Sper ca anul acesta să fie dată în funcţiune, să putem furniza mult mai lesne energie electrică pe piaţa Republicii Moldova, iar astăzi primul-ministru a inaugurat începerea construcţiei gazoductului care să interconecteze sistemul românesc de transport gaze cu cel al Republicii Moldova. Va trebui să continuăm această politică de interconectare. M-aş bucura mult dacă Transelectrica ar da drumul la primii kilowaţi înainte de începere iernii către Republica Moldova. Ştiu că au mai avut nişte mici probleme, trebuiau să mai ocolească o zonă în care nu ştiu ce se întâmpla, ceea ce le-a mai cerut vreo trei milioane de euro, dar am convingerea că până la sfârşitul anului această interconectare de energie electrică va fi funcţională."