Interviu cu ambasadorul Ucrainei la Bucuresti
Teofil Bauer
Teofil Bauer
vezi articol
Ambasadorul Ucrainei la Bucureşti, Teofil Bauer (51 de ani), consideră că Ucraina trebuie să spargă acest monopol al României asupra Gurilor Dunării, de aceea Kievul continuă construcţia Canalului Bâstroe, indiferent de criticile din afară. Pentru Kiev, Canalul Bâstroe este de interes strategic, dar, potrivit ambasadorului Bauer, este vorba numai de un interes economic în zonă, fiindcă Ucraina nu-şi doreşte să devină o putere, în sensul militar al cuvântului, iar mizele acestei ţări la Marea Neagră sunt “doar economice”. De altfel, Kievul încearcă în această perioadă să-şi atenueze dependenţa de gazul rusesc, importând gaz “în regim de revers” din Germania. Este vorba tot de gaz rusesc, dar pe care ucrainenii îl iau acum de la germani la preţ mai mic, analizând şi posibilitatea de a lua combustibil în acelaşi fel din Slovacia şi Ungaria. România urmează, la rândul său, să răspundă unei solicitări similare. Pe de altă parte, ambasadorul Ucrainei la Bucureşti se plânge că etnicii ucraineni din România nu sunt bine trataţi prin comparaţie cu etnicii români din Ucraina, care, în viziunea lui beneficiază “de drepturi la standarde europene”: există 74 de şcoli cu predare integrală a tuturor obiectelor în limba română, în vreme ce în România una singură; în patru dintre judeţele regiunii Cernăuţi românii sunt reprezentaţi peste ponderea lor în administraţia locală, au la dispoziţie toate mijloacele de comunicare în masă în limba maternă şi chiar şi la Kiev, o dată pe săptămână, în cea mai mare catedrală a capitalei Ucrainei, slujba se face în limba română.
Preşedintele în exerciţiu al OSCE, ministrul ucrainean de Externe, Leonid Kojara, a declarat că Moscova şi Kievul ar trebui să ajute Republica Moldova şi Transnistria să negocieze direct. Ce pârghii are la îndemână Ucraina pentru a-şi atinge acest obiectiv, în afara celor “1.000 de km de graniţă comună cu Republica Moldova”, despre care vorbea ministrul Kojara?
T.B.: Ministrul de Externe ucrainean a spus mai exact că scopul nostru este să facem tot posibilul pentru ca părţile să discute fără intermediul “telefonului stricat”. Aşa cum se ştie, un dialog direct este mult mai util şi mai eficient. În acelaşi timp, Ucraina face tot ce e posibil pentru a se folosi de formatul 5+2 pentru un rezultat pozitiv. Ucraina are frontiere directe atât cu Republica Moldova, cât şi cu regiunea transnistreană şi face totul pentru a facilita acest dialog, dar şi pentru dialogul bilateral dintre Kiev şi Chişinău. În Ucraina trăiesc 200 de mii de cetăţeni ucraineni, care se declară etnici moldoveni, în acelaşi timp comunitatea ucraineană din R.M. este cea mai mare minoritate naţională şi a doua ca pondere după populaţia băştinaşă.
Credeţi că Rusia ar trebui să-şi retragă trupele şi armamentul din Transnistria, aşa cum s-a angajat la summitul OSCE de la Istanbul din 1999?
T.B.: Au trecut 14 ani de atunci şi această problemă nu s-a rezolvat, de aceea cred că ar fi foarte greu să fie soluţionată în răstimp de un an, cât la preşedinţia OSCE se află Ucraina. Totuşi se lucrează şi în această privinţă. Toate problemele legate de R.M. au fost abordate în recenta întâlnire care a avut loc între miniştrii de Externe de la Kiev şi Chişinău.
Ucraina insistă pentru retragerea armamentului rus din Transnistria?
T.B.: După cum v-am spus, avem frontieră comună cu Transnistria şi Moldova, avem minorităţi de-o parte şi de alta a frontierei, de aceea interesul Kievului este ca în această zonă să fie linişte şi pace. Din păcate, situaţia reală nu coincide cu dorinţele noastre, iar din 1999 până acum a trecut prea mult timp.
Vicepremierul rus Dimitri Rogozin consideră că “Transnistria trebuie să revină fără întârziere în componenţa Federaţiei Ruse, conform voinţei poporului, exprimată în cadrul referendumurilor care au avut loc în această regiune”. Cum vede Ucraina această perspectivă?
T.B.: Nu pot să comentez declaraţiile unui oficial străin din postura mea de ambasador. Menţionez totuşi că Ucraina recunoaşte suveranitatea Republicii Moldova, poate cu un statut special pentru Transnistria.
Modelul unificării Germaniei a fost invocat uneori de oficialii români şi moldoveni pentru revenirea Basarabiei la România. Ce părere aveţi despre această posibilitate?
T.B.: Este un subiect prea sensibil pentru a fi discutat cu voce tare. În momentul de faţă, un astfel de scenariu pare destul de radical şi vă puteţi imagina şi dvs. care ar fi reacţiile celor care au interese în această zonă. Poziţia oficială a Ucrainei subliniază susţinerea suveranităţii Republicii Moldova.