970

NATO, sperietoare sau scut de protectie pentru Republica Moldova?


Reuters
Cinci elicoptere moldoveneşti participă la operaţiunile umanitare din Afganistan


 
 
După 20 de ani de când Republica Moldova a început să colaboreze cu Alianța Nord-Atlantică, suntem la coada clasamentului în domeniul cooperării. Vecinii noştrii, ca şi noi presaţi de Moscova, îşi văd de treabă în interesul lor naţional
 
O dovadă a faptului că aportul nostru faţă de această instituţie internaţională este aproape nul o demonstrează şi faptul că nu am fost invitaţi la summit-ul de la Chicago din luna mai. Reprezentanţii NATO susţin că Republica Moldova este o ţară neutră, dar asta nu o împiedică să colaboreze.
Ministru Apărării Vitalie Marinuţa declară că Moldova în următorii trei ani, nu poate, să adere la această organizaţie militară, deoarece, prin Constituţie, avem statut de ţară neutră. În plus, nu avem susţinerea populaţiei.
 
REPREZENTAŢI DOAR DE UN OFIŢER
 
La Cartierul militar NATO de la Bruxelles există doar un singur moldovean, Ion Ene, ofiţer de legătură al Ministerului Apărării pe lângă Comandamentul aliat pentru operaţii. El ne reprezintă interesele în procesul de implementare al Planului de Cooperare.
Ion Ene spune că de multe ori când bate la anumite uşi pentru a cere asistenţă financiară în realizarea anumitor proiecte este întrebat cu câţi militari contribuie ţara lui la operaţiunile NATO din punctele fierbinţi.
 
VOM BENEFICIA DE SCUTUL ANTIRACHETĂ
 
 
Militarul consideră că dacă am avea măcar un singur soldat în operaţiunile NATO, am fi priviţi altfel. „Volumul de asistenţă pe care îl primim este direct proporţional cu interesul şi contribuţia noastră. Avem efectiv instruit în şcoli bune din Occident care ar putea fi utili statului", susţine Ion Ene. În prezent, Republica Moldova are cinci avioane în Afganistan detaşate sub mandat ONU, dar suntem apreciaţi şi pentru asta. O implicare a noastră mai activă în relaţia cu NATO ar putea însemna un „scut" pentru securitatea Republicii Moldova.
De-a lungul anilor însă, politicienii au fost rezervaţi când s-a ajuns la acest subiect sensibil. Andrei Dragancea, care de câteva luni este adjunct al ambasadorului Republicii Moldova la NATO, s-a arătat uimit cum unele ţări ex-sovietice au avansat mult mai mult decât noi. „Unul dintre cei mai activi parteneri este Georgia. La fel de implicată este Ucraina. Ucrainenii participă în toate programele NATO. Probabil, că sunt mai tare presaţi de cei din Est decât noi, dar tac şi îşi văd de treabă, fiindcă şi-au identificat interesul naţional", consideră Andrei Dragancea.
Diplomatul moldovean a recunoscut că ceilalţi colegii de-ai lui de la Bruxelles se miră cum un preşedinte al unei ţări semnează, în 2001, un acord de finanţare de 1,5 milioane de dolari, ca să fie ajutat să scape de combustibilul rachetar din pădurea de la Dănceni, şi apoi să declare că NATO este agresor, duşman. Andrei Dragancea susţine că, în ciuda reticenţei politicienilor, trebuie să găsim forme de cooperare. Dezvoltarea relaţiilor cu NATO a oferit statului nostru posibilitatea de a pune în discuţii în cadrul Consiliului de Cooperare Nord-Atlantică subiecte de importanţă majoră pentru Republica Moldova, afirmă expertul IDIS Viitorul, Veaceslav Berbeca. Potrivit lui, există cel puţin două cauze care explică atitudinea rezervată din partea populaţiei şi a elitei politice din Chişinău. „Este vorba de percepţia negativă faţă de NATO moştenită din perioada Războiului Rece. O altă cauză ascunsă ţine de atitudinea negativă a Federaţiei Ruse faţă de extinderea Alianţei", susţine Berbeca, în studiul „Relaţiile Republica Moldova-NATO".
 
Deputaţii din opoziţie se ţin de neutralitate
 
Discuţiile despre aderarea la NATO stârnesc, de cele mai multe ori, reacţii negative, mai ales din partea politicienilor de stânga.
„Nu avem nevoie de NATO deoarece în Constituţie este indicat expres că Republica Moldova este un stat neutru. Şi în general, la noi sunt foarte puţini oameni care susţin aderarea", declară deputatul Igor Dodon, preşedintele Partidului Socialiştilor. Mai puţin categoric este colegul său democrat Dumitru Diacov, deşi şi acesta face trimitere la Legea supremă şi la voinţa poporului. „La noi lumea s-a împărţit în două tabere. NATO presupune participare, cheltuieli. Şi contribuţia noastră la menţinerea păcii este proporţională cu sărăcia noastră", susţine Diacov.
Expertul IDIS Viitorul, Veaceslav Berbeca, îi contrazice pe politicienii de stânga. „Statutul de neutralitate nu constituie o piedică în colaborarea cu NATO", afirmă acesta.
 
"Moldova nu are nicio şansă să adere la NATO în viitorul apropiat"
 
Analistul politic Igor Boţan consideră că frica populaţiei de NATO este alimentată de mass-media ruseşti, prin intermediul cărora este transmisă poziţia Rusiei. „Oricum Moldova nu are nicio şansă să adere la NATO în viitorul apropiat. Există nişte condiţii pe care nu prea curând le vom îndeplini. Încă mult timp discuţiile despre aderarea la NATO vor fi doar motiv de dezbatere aprinsă", susţine analistul.
 
Beneficiile cooperării cu Alianţa Nord-Atlantică
 
Calitatea de membru NATO este unica opţiune eficientă de asigurare a securităţii naţionale a Republicii Moldova, susţin experţii IDIS Viitorul. În plus, eventuala integrare în Alianţa Nord-Atlantică ar servi drept o etapă intermediară, de dezvoltare, care prin apropierea Moldovei de statele occidentale, va facilita considerabil integrarea europeană.
În studiul „Relaţiile Republica Moldova-NATO", Veaceslav Berbeca afirmă că există un şir de domenii în care experienţa statelor NATO este de o importanţă majoră pentru Chişinău, precum ar fi suportul legat de dezvoltarea unui sistem de planificare pentru situaţii de urgenţă şi capacităţilor de gestionare a dezastrelor.
Pot fi menţionate programele care vizează măsurile de combatere a noilor ameninţări şi provocări la adresa securităţii: terorismul, ameninţările cibernetice, identificare clădirilor vulnerabile la activitatea seismică ş.a.
 
DOAR 10% VOR ADERAREA LA NATO
 
Moldova s-a alăturat Consiliului de Cooperare Nord-Atlantic în 1992, iar parteneriatul individual între ţara noastră şi NATO a fost semnat pe 19 mai 2006. Cu toate acestea, doar 10% din populaţia ţării ar vota la un eventual referendum pentru aderarea la NATO, conform ultimul sondaj realizat de IPP.
 






 
0