„Alo, drăguţă, iar mă simt rău!”
„Este deja o obişnuinţă să ameninţi medicii atunci când chemi ambulanţa” Din lipsă de ocupaţie sau pentru că li se pare amuzant, unele persoane apelează la serviciile 903 şi 901 pentru a face glume.
Felcerii şi dispecerii care răspund la telefon spun că s-au obişnuit deja cu aceste apeluri şi de multe ori închid telefonul fără să mai asculte. Ceea ce îi deranjează sunt ameninţările şi cuvintele licenţioase utilizate de persoanele care telefonează.
Marina LIŢA
„Bună ziua! Veniţi, vă rog, repede! Kotovski a căzut de pe cal şi are nevoie de asistenţă”. „Nu vreau să mă ia Salvarea… Mi-a căzut un dop în floare şi vreau să veniţi şi să-l luaţi de aici!”. „Mi s-a îmbolnăvit pisica, veniţi şi salvaţi-o”. Apeluri de acest gen aud felcerii din cadrul Centrului Naţional Ştiinţifico-Practic de Medicină Urgentă (CNŞPMU) în fiecare zi. „Deja le recunosc vocile. De regulă, sunt copii care telefonează de pe mobil şi li se pare amuzant”, spune una din felceri, care îşi întrerupe gândul pentru că sună telefonul.
Apeluri din închisoare
„Unele persoane sună şi întreabă ce zi sau ce oră este, cum e timpul afară”, intervine o altă angajată. „O perioadă, cineva suna încontinuu şi chema maşina în diferite localuri din Chişinău. Când se ducea Salvarea, nu găsea nimic. S-a aflat apoi că persoana respectivă era un deţinut, care îşi ocupa în acest fel timpul”, ne spune Anatolie Proca, medic-coordonator CNŞPMU.
În acelaşi timp, angajaţii afirmă că de multe ori unii pensionari cheamă Salvarea acasă. „Drăguţă, iar mă simt rău”, auzeam a nu ştiu câta oară pe zi. Erau mai multe pensionare care şedeau acasă şi deja le cunoşteam vocile şi ne salutau. Uneori le acordam asistenţă la telefon, pentru ca peste o oră să revină iarăşi şi să spună că se simt rău. Una din ele putea să înceapă să-şi povestească istoria vieţii”, spune femeia.
Ameninţări
Deşi par ca nişte glume nevinovate, acestea au urmări. „Deplasarea ambulanţei ia timp şi bani. Anual, circa 7 % din apelurile recepţionate sunt false. Nu de puţine ori se solicită, „în glumă”, maşina pentru vecini”, ne comunică Petru Craveţ, şef al Serviciului de presă din cadrul Centrului Naţional Ştiinţifico-Practic de Medicină Urgentă (CNŞPMU). „Dar de cele mai dese ori acestea se pot solda cu victime. Pentru că, în timp ce maşina salvării pleacă la o destinaţie „falsă”, cineva chiar are nevoie de ajutor urgent”, continuă Craveţ.
Felcerii spun că nu îi deranjează apelurile haioase, ci cele care conţin ameninţări. „Este deja o obişnuinţă să ameninţi medicii. Dacă nu veniţi, vă dau afară, eu sunt cutare deputat sau am relaţii în nu ştiu ce structură de stat. Dacă nu trimiteţi acum maşina, vin şi vă tai pe toţi!”, ne spune Anatolie Proca.
Cearta nu rezolvă nimic
„De vocabularul pe care-l folosesc nu mai zic nimic”, spune acesta şi porneşte înregistrarea unui apel telefonic. O voce de bărbat se prezintă a fi deputat şi, folosind cuvinte licenţioase, ameninţă cu răfuiala fizică şi, în cel mai bun caz, cu demiterea, în cazul în care nu este trimisă o ambulanţă. „Odată, era în dimineaţa de Anul Nou, maşina a plecat, dar nu a făcut nimic, pentru că persoana era beată şi a adormit”, povesteşte medicul-coordonator.
Potrivit angajaţilor CNŞPMU, fiecare felcer are în faţă un computer în care introduce toate datele de la adresă: de la numărul de telefon până la detalii despre starea bolnavului şi vârstă. „Avem nevoie să cunoaştem locul unde să trimitem maşina şi simptomele pe care le are pacientul, ca să ştim ce medic trebuie să plece la bolnav, nu putem trimite un pediatru la un matur”, explică Petru Craveţ.
„Alo, m-a lăsat podruga (prietena), ce să-i fac?”
Aceeaşi situaţie se atestă şi în munca operatorilor Centrului Automatizat de Dirijare Operativă a Intervenţiilor la Incendii (CADOII) din cadrul Direcţiei de Pompieri şi Salvatori din Chişinău.
„- Alo, pompierii? Ce faceţi?
- Lucrăm!
- Apă aveți?
- Avem.
- Ei, dară spălaţi-vă picioarele şi culcaţi-vă!”.
„Alo, veniţi să-mi prăjiţi o tigaie de cartofii!”, „Alo, la Poșta Veche arde o mâţă!”, „Alo, s-a aprins un chiştoc, ce-i de făcut?”, „Alo, mi s-a aprins un fir de păr în cap”, „Oăi, m-a lăsat podruga, ce să-i fac?”, „Alo, arde casa mea!”. Sunt doar câteva dintre „anunţurile” făcute la serviciul 901. Cele mai multe sunt efectuate de adolescenţi. Apelurile de acest gen constituie peste 80 la sută din toate apelurile înregistrate într-o zi.
80% din apeluri sunt glume
„Aici se înregistrează şi numerele telefoanelor de pe care sunt făcute apelurile, dar majoritatea sunt de la telefoane mobile şi de la taxofoanele din oraş, la care acest serviciu este gratuit. Dacă încerci să-i suni înapoi, aceştia îşi schimbă cartelele şi pe urmă, caută-i. În plus, e costisitor să-l suni pe fiecare în parte”, spune Ion Clocicov, inginer superior la CADOII.
Mulţi confundă 901 cu staţiile de taxi, cu biroul de informaţii şi cu alte instituţii. Mai este şi o categorie de oameni bolnavi psihic care sună la dispecerii de la 901 şi le spun tot ce au pe suflet. „Îi ascultăm şi dacă îi putem ajuta cu vreun număr de telefon sau cu vreo informaţie, o facem”, afirmă Stanislav Toma, plutonier major. Potrivit dispecerilor, la 901 sună atât voci masculine, cât şi feminine, atât copii, cât şi oameni trecuţi de prima tinereţe.
Apeluri haioase în lume
O femeie a sunat la 911 pentru a întreba un poliţist dacă vine la întâlnire cu ea.
Un bărbat singuratic a sunat la 911 de 27.000 ori.
O soţie a sunat la 911 pentru a-l opri pe soţul ei să se mai uite la filme porno.
Un băieţel de patru ani a sunat la 911 pentru că nu a reuşit să rezolve o problemă la matematică.
O femeie a sunat la 911 pentru că nu a primit suficiente scoici în mâncarea de orez.
Un cuplu a sunat la 911 pentru o problemă privind încălzirea…
O domnişoară a sunat la 911 pentru că iubitul ei nu a dorit să-i încălzească picioarele, iar iubitul acesteia a sunat la 911 pentru că domnişoaraera prea insistentă.