GALERIE FOTO Ce înseamnă să fii general în Republica Moldova

 În cei 20 de ani de independenţă s-au acordat 59 de grade de general. Foarte multe pentru un stat atât de mic, spun ofiţerii de rang înalt din Armată, care cred că sunt singurii care au dreptul la ele.

Mulţi dintre oamenii cu epoleţi care fie au condus Armata, fie s-au remarcat în războiul din 1992 şi au fost răsplătiţi cu steluţe supreme vor să înfiinţeze clubul generalilor veritabili, pentru a se face distincţie între cei care merită acest grad şi alţii care au fost răsplătiţi pentru alte misiuni decât cele în interesul ţării.

„Gradul de general este doar al militarilor. N-au ce căuta aici vameşii, poliţiştii, cei din Justiţie şi Procuratură", spune Ion Costaş, primul ministru de Interne şi, ulterior, al Apărării din Moldova independentă. La 27 august 1991, Costaş, ca şi Pavel Creangă, Tudor Dabija şi Tudor Botnaru (ultimul din Securitate), era deja general.„Generalii sovietici nu erau aşa de foaie-verde, aveau în spate academii militare, comandau trei-patru districte, structuri enorme. Când văd procurorul cu trei stele pe epoleţi mi se face părul măciucă. Din punct de vedere militar, el este sergent", spune revoltat Ion Costaş.

Primul decret de acordare a unui grad de general în noul stat creat a fost emis de Mircea Snegur la 5 februarie 1992, când este înfiinţat Ministerul Apărării, iar generalului-maior Ion Costaş i se mai acordă încă o steluţă, cea de general-locotenent. Tot în februarie 1992 i se înmânau epoleţii de general şi lui Constantin Antoci, primul şef de la Poliţie cu grad suprem din istoria Moldovei independente. Până la sfârşitul anului 1992, Snegur a mai promovat în acest grad încă cinci ofiţeri.

 
Click aici pentru a vedea Galeria Foto
 
Disputele dintre militari şi poliţişti

Chiar dacă nu-i are la inimă pe ofiţerii de rang înalt de la Interne, generalul militar Nicolae Petrică, comandantul Platoului Cocieri, susţine că generalul Anton Gamurar, fostul şef al Brigăzii de poliţie cu destinaţie specială „Fulger", este un general veritabil. „Anton este un profesionist. Brigada lui a fost implicată în 1991-1992 în cele mai fierbinţi locuri. Despre el n-am ce spune, a şi fost rânit. Oamenii ăştia merită", spune Petrică. „Dar să ştiţi un lucru - poliţiştii ăştia-s hoţi. Ei ştiu legea, dar nu le-o explică oamenilor. Dacă îi prind cu ceva, oamenii sunt nevoiţi să le aducă ceva, o gâscă, de exemplu. Aşa era şi în timpul sovietic. De aceea, sărmanii au vile. Te uiţi un maior păcătos de poliţie, ca şi un judecător, are un viloi şi o maşină foarte scumpă, dar un general de armată abia dacă are un apartament", mai adaugă Petrică.

De cealaltă parte, Anton Gamurar îşi apără colegii, susţinând că Armata are misiunile ei, Poliţia - ale ei, iar conform decretului preşedintelui republicii, cele două grade de general au fost egalate: generalul de brigadă de armată şi general-maiorul de poliţie e acelaşi. „Mulţi dintre noi am primit grade având merite la război. Pe urmă au obţinut cei care erau mai aproape de tătuca, erau neamuri sau care au executat anumite ordine ale unui preşedinte oarecare, şi nu au fost în slujba ţării. N-ar trebui să se dea multe astfel de grade, pentru că se devalorizează", recunoaşte fostul şef de la „Fulger".

Astăzi, grade de general se acordă angajaţilor din nouă structuri ale statului: Armată, Interne, Securitate, Justiţie, Vamă, Serviciul de Grăniceri, Centrul Anticorupţie, Serviciul de Pază şi Protecţie şi chiar din Serviciul Protecţie Civilă şi Situaţii Excepţionale. Deocamdată, ultimii nu au pe nimeni deschizători de drumuri.

Șefii de la Interne, cei mai promovaţi

În Moldova există 59 de generali, cei mai mulţi, 20, din Poliţie. Urmează militarii, 14 la număr, ofiţerii de Securitate - nouă, şefii de la Vamă şi Justiţie - câte cinci. De asemenea, au fost promovaţi trei ofiţeri anticorupţie, doi de la Serviciul de Protecţie şi Pază şi unul de la Grăniceri. Doar şapte generali au primit câte două steluţe pe epoleţi: din Armată - Ion Costaş, regretatul Pavel Creangă şi Ion Coropcean, din Securitate - Tudor Botnaru şi Ion Ursu, din Poliţie - Constantin Antoci şi Gheorghe Papuc. În ţara noastră există doar o femeie-general, Feodosia Furculiţă, fostă şefă la Serviciul Vamal.

„Este mai mult o satisfacţie morală"

Valentin Dediu, general-maior de Securitate, director interimar al SIS, consideră că gradul de general este „mai mult pentru satisfacţia morală a omului care şi-a servit patria". Chiar dacă mare parte din carieră a fost militar, începând din 2008 angajaţii Securităţii „au devenit funcţionari publici cu grad special", iar de atunci ofiţerii de rang înalt nu mai au grade echivalente militarilor. „Nu am avut onoarea să primesc gradul în acea perioada. Aşa a fost să fie. Eu mă consider general al Republicii Moldova şi un specialist în domeniul meu specific", spune cu un oarecare regret şeful interimar de la SIS.

Mulţi am primit grade având merite la război. Pe urmă au obţinut cei care erau mai aproape de tătuca.

Anton Gamurar, General-maior de poliţie

Gradul de general este mai mult o satisfacţie morală a omului care şi-a servit patria.

Valentin Dediu, Director interimar al SIS

„Armata n-a fost văzută bine mulţi ani"

Ministrul Apărării Vitalie Marinuţa, general de brigadă în rezervă, spune că astăzi în Armată există doar doi generali activi, ceea ce este puţin pentru efectivul pe care-l avem. „A fost o perioadă foarte lungă când am avut doar unul. Pe timpul comuniştilor în Armata Naţională practic nu s-au dat grade de general. A primit doar fostul ministru Gaiciuc (2002). Generalul de brigadă Coropcean a primit a doua steluţă - general de divizie (2008). Se vede că Armata nu era bine văzută de preşedintele Voronin", afirmă Marinuţa.

Adaos la salariu şi o uniformă distinctă

Ministrul a fost avansat la 2 septembrie 2010, după 20 de ani de carieră militară. „Nu cred că s-a devalorizat acest grad pentru cei din Armata Naţională. A rămas un grad la care tind marea majoritate a ofiţerilor. Este finalitatea unei cariere care implică foarte multe eforturi. Dacă mai eşti şi ministru al Apărării sau şef al Marelui Stat Major, o realizare mai mare nici nu există pentru un militar", susţine generalul în rezervă. Ministrul ne explică şi beneficiile acordării gradelor supreme. „Epoleţii de general înseamnă pentru un militar activ un adaos la salariu, o uniformă distinctă şi o pensie mai bună. Pentru mine, care am fost promovat fiind în rezervă, este doar o onoare şi o apreciere a ceea ce am făcut", adaugă şeful de la Armată. Vitalie Marinuţa speră că majoritatea celor care deţin grade supreme în Moldova le şi merită.

Voronin a promovat poliţiştii şi vameşii

Primul preşedinte al Republicii Moldova Mircea Snegur a făcut 16 generali, câte opt din Poliţie şi opt din Armată. Printre ofiţerii promovaţi de Snegur sunt şi Vadim Mişin, Vladimir Molojen sau Victor Catan.

Cel de-al doilea şef de stat, Petru Lucinschi, a înmânat epoleţii altor 14 generali, cei mai mulţi - cinci - din domeniul militar. Lucinschi a extins domeniile de acordare a acestor grade supreme, promovând trei angajaţi din Justiţie şi, în premieră, doi şefi de la Vamă.

În primii ani de independenţă gradul de general era acordat şi de Parlament. Astfel, în 1994 este făcut general, prin hotărârea legislativului, Nicolae Zafton, un şef de secţie de la Procuratura Generală. Ulterior, în 2000, şi Guvernul a avut o tentativă de a promova ofiţeri, deşi, conform Constituţiei adoptate în 1994, acest drept aparţine doar preşedintelui. Amuzantă este situaţia din 30 august 2000, când prin hotărâre de guvern, le este acordat acest grad lui Andrei Stratan, Simion Hadârcă şi Alexandru Popov, toţi trei şefi la Vamă. În câteva zile, Lucinschi îşi dă seama de gafă şi îi promovează prin decret pe primii doi, iar Popov rămânâne pe afară.

În cei opt ani de mandat, generalul de miliţie sovietică Vladimir Voronin a făcut doar 13 generali şi a mai adăugat câte o steluţă la alţi doi. Majoritatea sunt din Poliţie, Vamă şi de la Centrul Anticorupţie. Cea mai fulminantă carieră pe timpul lui Voronin a avut-o Valentin Mejinschi, care a fost avansat prin decret prezidenţial mai întâi în grad de colonel, ca peste patru luni să fie făcut general. Mulţi dintre generalii făcuţi de Voronin sunt astăzi contestaţi.

Şeful interimar al statului Mihai Ghimpu a fost mai generos, acordând zece grade de general în doar un an şi trei luni, iar Marian Lupu, de asemenea interimar, a înmânat epoleţii către patru ofiţeri de grad înalt.
 
ADEVARUL