Ofiţer sovietic premiat de presa germana
Ofiţerul sovietic, care a împiedicat un război nuclear, recompensat cu un premiu al presei germane
Stanislav Petrov foto die welt
Ofiţerul sovietic Stanislav Petrov, acum colonel în rezervă, a fost recompensat zilele acestea cu un premiu al mass-mediei din Germania - 'un premiu internaţional care vine cu întârziere' - pentru faptul că în anul 1983 a recunoscut sistemul fals de alarmă de avertizare în cazul unei lansări de rachete şi, singur, într-o astfel de situaţie, 'a avut curajul să nu facă nimic şi să ignore alarma falsă', potrivit publicaţiei Die Velt, citată miercuri de presa rusă si de Agerpres.
În noaptea de 25 spre 26 septembrie 1983, el se afla în serviciu operativ la centrul Serpuhov-15 de avertizare în caz de lansări de rachete în fază timpurie, un obiectiv secret al armatei în apropiere de Moscova. La scurt timp după miezul nopţii, s-a declanşat alarma, iar ecranele radarelor arătau că SUA au lansat câteva rachete balistice nucleare împotriva Uniunii Sovietice.
'Am intrat în schimb ca de obicei la 20h00', îşi aminteşte Petrov. - În ziua aceea avea 80 de oameni în subordine. - 'Făceam ceea ce facem de obicei, într-un cuvânt, lucruri de rutină... La 00:15, nu voi uita niciodată acest moment, au început să urle sirenele. Pe ecranul din faţa biroului meu a apărut brusc cuvântul 'START', cu harta SUA şi un mic pătrat lângă o bază militară. Conform echipamentelor, de acolo veneau rachetele', a relatat acesta ziariştilor germani.
Avea doar câteva clipe la dispoziţie pentru a evalua situaţia şi a raporta superiorilor. Ochii colegilor şi subordonaţilor său erau aţintiţi asupra lui cu spaimă şi îngrijorare. Tensiunea era maximă, o simte şi acum în timp ce povesteşte. 'Aveam câteva minute la dispoziţie ca să raportez conducerii superioare. Rachetele urmau să explodeze pe teritoriul nostru peste o jumătate de oră. Aveam impresia că în acel moment capul meu se transformase într-un computer - o mulţime de date, dar un întreg nicidecum nu prindea contur', şi-a amintit colonelul. Şi-a sunat superiorii peste două minute, conform regulamentului, ca să raporteze că a fost o alarmă falsă. 'Calculatoarele mai şi greşesc!' După aceea a aşteptat minute tensionate pentru a vedea dacă evaluarea sa a fost exactă. Dacă rachetele ar fi fost lansate în realitate, ar fi fost detectate de radare în 18 minute. '18 minute cât o viaţă! Nu s-a întâmplat nimic, luasem decizia corectă', a spus Petrov, indicând că de la început a avut dubii în privinţa atacului: toate rachetele americane erau lansate de la aceeaşi bază, în realitate aşa ceva nu se întâmplă. Mai târziu a apărut şi explicaţia incidentului: sateliţii sovietici au luat lumina reflectată de nori drept rachete americane.
Stanislav Petrov foto die weltOfiţerul sovietic Stanislav Petrov, acum colonel în rezervă, a fost recompensat zilele acestea cu un premiu al mass-mediei din Germania - 'un premiu internaţional care vine cu întârziere' - pentru faptul că în anul 1983 a recunoscut sistemul fals de alarmă de avertizare în cazul unei lansări de rachete şi, singur, într-o astfel de situaţie, 'a avut curajul să nu facă nimic şi să ignore alarma falsă', potrivit publicaţiei Die Velt, citată miercuri de presa rusă si de Agerpres.
În noaptea de 25 spre 26 septembrie 1983, el se afla în serviciu operativ la centrul Serpuhov-15 de avertizare în caz de lansări de rachete în fază timpurie, un obiectiv secret al armatei în apropiere de Moscova. La scurt timp după miezul nopţii, s-a declanşat alarma, iar ecranele radarelor arătau că SUA au lansat câteva rachete balistice nucleare împotriva Uniunii Sovietice.
'Am intrat în schimb ca de obicei la 20h00', îşi aminteşte Petrov. - În ziua aceea avea 80 de oameni în subordine. - 'Făceam ceea ce facem de obicei, într-un cuvânt, lucruri de rutină... La 00:15, nu voi uita niciodată acest moment, au început să urle sirenele. Pe ecranul din faţa biroului meu a apărut brusc cuvântul 'START', cu harta SUA şi un mic pătrat lângă o bază militară. Conform echipamentelor, de acolo veneau rachetele', a relatat acesta ziariştilor germani.
Avea doar câteva clipe la dispoziţie pentru a evalua situaţia şi a raporta superiorilor. Ochii colegilor şi subordonaţilor său erau aţintiţi asupra lui cu spaimă şi îngrijorare. Tensiunea era maximă, o simte şi acum în timp ce povesteşte. 'Aveam câteva minute la dispoziţie ca să raportez conducerii superioare. Rachetele urmau să explodeze pe teritoriul nostru peste o jumătate de oră. Aveam impresia că în acel moment capul meu se transformase într-un computer - o mulţime de date, dar un întreg nicidecum nu prindea contur', şi-a amintit colonelul. Şi-a sunat superiorii peste două minute, conform regulamentului, ca să raporteze că a fost o alarmă falsă. 'Calculatoarele mai şi greşesc!' După aceea a aşteptat minute tensionate pentru a vedea dacă evaluarea sa a fost exactă. Dacă rachetele ar fi fost lansate în realitate, ar fi fost detectate de radare în 18 minute. '18 minute cât o viaţă! Nu s-a întâmplat nimic, luasem decizia corectă', a spus Petrov, indicând că de la început a avut dubii în privinţa atacului: toate rachetele americane erau lansate de la aceeaşi bază, în realitate aşa ceva nu se întâmplă. Mai târziu a apărut şi explicaţia incidentului: sateliţii sovietici au luat lumina reflectată de nori drept rachete americane.