Vezi TOPUL celor mai sărace raioane
Potrivit unui studiu, cel mai sărac dintre cele 13 raioane ale Regiunii de Dezvoltare Centru este Nisporeniul, după care urmează raioanele Şoldăneşti, Rezina, Teleneşti, Călăraşi şi Ungheni.
De partea cealalată, printre cele mai prospere raioane, se numără: Anenii Noi, Ialoveni, Criuleni și Străşeni, relatează expresul.com.
La efectuarea studiului, Ministerul Construcţiilor şi Dezvoltării Regionale a luat în calcul şapte domenii: veniturile, situaţia economică, demografia, asistenţa medicală, educaţia, condiţiile de trai şi situaţia geografică.
În ceea ce priveşte veniturile, situaţia cea mai complicată e în raioanele Teleneşti, Şoldăneşti, Nisporeni şi Ungheni. Este vorba de numărul beneficiarilor de diverse alocaţii şi indemnizaţii în raport cu numărul total al populaţiei, de numărul celor fără un loc stabil de trai.
Din punct de vedere demografic (proporţia familiilor cu trei sau mai mulţi copii din numărul total de familii, a familiilor cu invalizi, a persoanelor de 75 de ani şi mai mult, a cetăţenilor absenţi mai mult de un an în primărie), cea mai îngrijorătoare situaţie se atestă în raioanele Nisporeni, Şoldăneşti, Teleneşti, Hânceşti. Ungheniul, la acest capitol, se află exact la mijloc, după Călăraşi. Cu cât mai înalţi sunt indicatorii, cu atât sărăcia e mai mare.
La capitolul economie, cel mai prost stau lucrurile în raioanele Străşeni, Călăraşi, Ialoveni, Nisporeni. Ungheniul însă e printre lideri – pe locul IV, după Şoldăneşti, Rezina, Teleneşti. Aici s-a ţinut cont de: venitul bugetului local pe persoană, calitatea medie a pământului, suprafaţa medie a terenurilor agricole, numărul mediu de vite pe cap de locuitor, numărul întreprinderilor industriale, comerciale, prestatoare de servicii la 1000 locuitori, numărul întreprinderilor agricole cu peste 10 ha la 1000 locuitori, rata persoanelor de 18-35 ani în totalul populaţiei (potenţialul social-economic al localităţii).
Asistenţa medicală. În acest domeniu, Nisporeniul e printre lideri, situându-se după Ialoveni, Criuleni şi Hânceşti. Călăraşul e pe locul VI, iar Ungheniul – pe locul VII. Pentru a stabili situaţia în domeniul respectiv, s-a ţinut cont de: rata mortalităţii, rata deceselor copiilor sub vârsta de 5 ani, rata populaţiei fără acces la medicul de familie în raza de 2 km de la domiciliul său, distanţa medie a populaţiei până la spital, numărul cetăţenilor neîncadraţi în sistemul asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală.
Accesul la educaţie şi calitatea educaţiei. S-a luat în calcul: numărul copiilor în vârstă de 5-6 ani care nu frecventează instituţii preşcolare, al copiilor în vârstă de 7-15 ani care nu frecventează şcoala, al adolescenţilor în vârstă de 16-24 de ani care nu şi-au continuat studiile, al populației care locuieşte la o distanţă de peste 2 km de la şcoala medie sau liceu. Reieşind din aceste considerente, situaţia ce mai complicată e în raioanele: Călăraşi, Nisporeni, Rezina, Şoldăneşti şi Ungheni.
Condiţiile de trai. Se are în vedere numărul de fântâni fără apă potabilă, al caselor fără gaz centralizat, fără un sistem de încălzire, fără apă centralizată, al locuinţelor părăsite de mai mult de un an. Deci, cele mai slabe condiţii de trai sunt în raioanele: Hânceşti, Nisporeni, Şoldăneşti, Ungheni şi Călăraşi. Cele mai avantajoase condiţii de trai sunt în Ialoveni, Anenii Noi şi Dubăsari.
Situaţia geografică. Domeniul respectiv ţine de accesul unei localități la careva posibilităţi potenţiale de dezvoltare, acestea fiind estimate prin distanţe medii până la piaţă, până la cel mai apropiat oraş, prin calitatea drumurilor din localitate. Cele mai prospere raioane în acest sens sunt: Călăraşi, Orhei, Nisporeni, Criuleni, Teleneşti, Ungheni.
Chiar dacă datele sunt din 2010, în ultima perioadă (anii 2010-2011) nu au fost înregistrate realizări spectaculoase într-un raion sau altul, astfel ca starea de lucruri să se schimbe radical.
point.md