Agricultura Moldovei, lăsată la voia Domnului. Află ce spun specialiștii

 
Vasile Pojoga, directorul Institutului de Fitotehnie „Porumbeni“, arată boabele de grâu abia încolțite. 


 
Pentru prima dată în ultimii 60 de ani, doar 10% din culturile de toamnă au intrat în iarnă înfrăţite, motiv pentru care riscăm să rămânem în acest an fără grâne. Savanţii susţin că de vină este seceta catastrofală din toamna anului 2011, care a întârziat cu 1,5 luni semănatul.
 
„Ne confruntăm cu o situaţie ce nu s-a mai întâlnit de 60 de ani. Circa 80% din teritoriul ţării a fost afectat, în toamnă, de o secetă catastrofală. Ca urmare, semănatul grâului şi a orzului a întârziat cu 1,5 luni", afirmă Ilie Boian, directorul Serviciului Hidrometeorologic de Stat.
 
Temperaturile prea ridicate din această iarnă şi lipsa precipitaţiilor completează periculos lunile de secetă din 2011. Din cauza umidităţii scăzute din sol agricultorii au pierdut deja o parte din producţia de grâne din acest an, iar circa 90% din semănături au intrat în iarnă fără a forma lăstari.
„Chiar dacă suprafeţele semănate vor supraveţui, recolta de grâne de toamnă va fi extrem de mică şi se va încadra în limitele a 9-14 chintale la hectar, aşa cum s-a mai întâmplat în 1952-1953 şi 1963-1964, ani asemănători după condiţii agrometeorologice", a precizat specialistul. 
Vasile Pojoga, directorul Institutului de Fitotehnie „Porumbeni", ne-a demonstrat direct pe câmpurile instituţiei faptul că o mare parte din grâul de toamnă a reuşit doar să încolţească. „Numai 25% din semănături sunt într-o stare satisfăcătoare, 10-15% sunt practic pierdute, iar peste 60% - în pericol", ne-a spus savantul.
 
NE RUGĂM SĂ NINGĂ
 
Potrivit lui, dacă se menţin actualele temperaturi moderate, fără să scadă până la -12 grade Celsius, am putea obţine totuşi ceva recoltă. Şansele cresc în cazul în care vom avea şi zăpadă. Chiar şi aşa roada va fi mică deoarece umiditatea din sol rămâne redusă, iar fără ploi şi ninsori abundente efectele secetei vor fi resimţite şi în 2013. „Dacă vor fi geruri de până la -18 grade Celsius, majoritatea semănăturilor ar putea îngheţa pentru că nu s-au format rădăcinile", susţine Vasile Pojoga.
 
Cercetătorul remarcă, totodată, că înainte aveam secetă o dată la patru ani, iar acum - la doi. În acelaşi timp, deşi precipitaţiile se menţin practic la acelaşi volum, ele sunt repartizate neuniform. „De fapt, avem o agricultură la voia Domnului. Dacă va ploua sau va ninge, atunci mai putem spera că o parte din semănături vor rezista şi vom avea ce culege", explică directorul centrul ştiinţific de la Porumbeni.
 
În opinia lui, sunt în pericol şi culturile agricole care urmează a fi plantate în primăvară. „Dacă se menţine seceta, la primăvară va fi dificil de semănat mazărea, floarea-soarelui şi chiar porumbul", mai spune doctorul în ştiinţe.
 
De regulă, în asemenea cazuri, porumbului îi revine rolul de salvator. „Din păcate, această cultură este cam neglijată la noi. Ţăranii o seamănă atunci când nu au de ales şi foarte puţini dintre ei adaugă şi fertilizanţi", menţionează Pojoga.
 
AUTORITĂŢILE NE LINIŞTESC
 
Pe de altă parte, Vasile Bumacov, ministrul Agriculturii, ne îndeamnă să nu dăm crezare previziunilor sumbre ale savanţilor. „Chiar dacă există anumite probleme, vom avea suficient grâu pentru a asigura securitatea alimentară a ţării", a declarat oficialul. Totodată, el a sugerat că oamenii de ştiinţă ar trebui să vină cu propuneri concrete, să creeze soiuri rezistente la secetă şi tehnologii noi de cultivare în loc să facă prognoze alarmante.
 
La rândul lor, savanţii recomandă, în perspectivă, extinderea suprafeţelor irigate, iar în cazul acestui an - crearea unui fond de rezervă de seminţe, astfel încât terenurile ocupate de culturile compromise să fie reînsămânţate.
CE ZICE PROGNOZA METEO
 
Meteorologii spun că în această iarnă nu ne putem aştepta la geruri, iar precipitaţii mai abundente, sub formă de zăpadă, ar putea să cadă abia la finele lunii ianuarie. Ilie Boian, șeful SHS, prognozează că în luna februarie atât temperaturile, cât şi precipitaţiile nu vor depăşi mediile anuale. Condiţiile meteo nu vor fi prielnice pentru culturile agricole.
 
Seceta prieşte viței de vie
 
Dacă în cazul cerealelor seceta a avut efecte negative, pentru viţa de vie condiţiile meteo de la finele anului trecut au fost chiar benefice, susţin experţii. „E adevărat că a fost puţin afectată cantitatea recoltată. În schimb, anul trecut am avut struguri foarte buni, cu un conţinut mare de zahăr. Viile au suportat foarte bine seceta. Mai mult, datorită acestor condiţii climaterice, viţa de vie nu a fost afectată de dăunători", spune Nicolae Taran, director-adjunct la Institutul de Horticultură şi Tehnologii Alimentare.
 
Potrivit lui, plantaţiile de viţă de vie sunt într-o stare bună, iar mulţi agricultori au început deja să-și cureţe viile. Mai ales că și vremea le permite. Cât despre livezi, căldura și umezeala pot duce la dezvoltarea timpurie a vegetaţiei şi poate afecta recolta de fructe. Totodată, vremea caldă ar putea favoriza îmbolnăvirea pomilor.
 
adevarul