Anul 1812, isteria antiromânească şi presa de limba rusă

   
 
 
 
 
 
 
Săptămâna trecută, Liga tineretului rus (LTR) a organizat o masă rotundă în problema anului 1812, cu tema: „Colaborarea de veacuri moldo-rusă: etapele principale, probleme şi perspective. 200 de ani de la Acordul de Pace de la Bucureşti din 1812”.
 


Din păcate, invitaţii la masa rotundă - cel puţin acest lucru rezultă din ceea ce scrie presa rusă despre eveniment - s-au dezlănţuit împotriva României şi au adus laude ridicole Rusiei ţariste. Altfel nici nu se putea, doar LTR nu este la prima sa manifestare antiromânească.
Vârf la toate a făcut preşedintele Asociaţiei „Moldova mea”, Fiodor Ghelici. Pe lângă afirmaţii-bombă, precum că „românii înghit naţia moldovenească!”, Ghelici a avut de spus un cuvânt greu şi despre moldoveni: „Uitaţi-vă cine apără astăzi Moldova! Aceştia sunt ruşii, ucrainenii, găgăuzii, bulgarii, numai nu moldovenii. Unde este dragostea de Patrie a moldovenilor? Unde este ea?!”, s-a întrebat el cu spume la gură. Potrivit lui Ghelici, Moldova „a fost construită de ruşi”: „Au venit ruşii şi au construit ţara noastră. După război, Moldova a fost restabilită de Rusia. Ruşii, în genere, au aşa un suflet că îi ajută pe toţi”... „Arătaţi-mi măcar un singur veceu pe care l-ar fi construit românii în cei 22 de ani de ocupaţie. N-o să găsiţi niciunul!”, a mai declarat el.

De remarcat că, după astfel de mesaje, participanţii la masa rotundă şi-au exprimat „îngrijorarea cu privire la escaladarea, în ultimii ani, a tendinţelor de falsificare a istoriei relaţiilor moldo-române, precum şi dorinţa de a prezenta Rusia într-o lumină extrem de negativă” (sublinierea ne aparţine)...

A fost prezent şi ex-ambasadorul RM în România, Emil Ciobu. Probabil, cu gândul la anul 1812 şi la prietenia de secole moldo-rusă, acesta a condamnat angajamentele luate de preşedintele R. Moldova Mihai Ghimpu şi preşedintele României Traian Băsescu, precum că cele două ţări româneşti „vor coordona acţiunile în vederea promovării şi protejării în comun, inclusiv la nivel european, a limbii, culturii şi civilizaţiei române”. „Iată cine ne guvernează!”, a tras concluzia fostul ambasador. „Iată cine ne-a reprezentat la Bucureşti”, zicem noi.

Cu acelaşi scop nobil, de a dezvălui adevărul ştiinţific despre anexarea de acum 200 de ani a Basarabiei la ruşi, a venit la masa rotundă şi Victor Gurău, analist politic extrem de solicitat, inclusiv de televiziunile aşa-zise „proiecte moldo-româneşti”. Declaraţia sa a răsunat ca un trăsnet în senin: „Numai datorită Rusiei România a apărut pe harta lumii!”. Potrivit unui alt savant istoric, Ivan Grec, anexarea Basarabiei la Rusia ţaristă a dus la renaşterea ţinutului dintre Prut şi Nistru. Dacă ar fi să ne luăm după afirmaţiile lui Grec, la 1812 pe teritoriul Basarabiei doar jumătate din populaţie o constituiau moldovenii, dar după ce a intrat în componenţa imperiului rus numărul moldovenilor a crescut ca pe drojdii, încetând să mai existe pericolul dispariţiei poporului moldovenesc. Bravo Rusiei ţariste, care, iată, potrivit lui Grec, a fost un fel de corn al abundenţei şi nu „o închisoare a popoarelor”.

Precizăm că printre invitaţii la masa rotundă au fost reprezentanţii Ambasadei Rusiei în RM, M. Malkov, M. Dyshlevaya, savanţi precum S. Nazaria, P. Boico, B. Şapovalov, V. Kosteski, nelipsitul de la astfel de acţiuni M. Garbuz de la „Patrioţii Moldovei” şi chiar un adjunct al başkanului Găgăuziei. Toţi bine documentaţi în materie de 1812 şi ... toţi cu inima română!

Colegul Gheorghe Budeanu remarca într-un editorial de săptămâna trecută, că Agenţia de Informaţii REGNUM dezinformează cu bună ştiinţă cititorul de limba rusă, atunci când, în notele sale redacţionale, dă interpretări inexacte şi vădit tendenţioase valorilor noastre naţionale. „Istoricii” de la REGNUM uimesc şi de această dată prin nota lor de mare tupeu propagandistic. (Vezi: http://www.regnum.ru/news/fd-abroad/moldova/1480627.html

... Pentru a câta oară mi-a părut rău de unii concetăţeni de-ai noştri care, necunoscând limba română, se informează exclusiv din astfel de surse.