CRONOLOGIA crizei politice RECORD. Se va alege ASTAZI presedintele?
Criza politica record, declansata in urma scrutinului legislativ din 5 aprilie 2009, cand Partidul Comunistilor din R.Moldova nu a reusit sa obtina suficiente mandate pentru alegerea presedintelui tarii, ar putea sa se incheie astazi, dupa un interimat de peste doi ani.
2009
- 5 aprilie : Cetatenii moldoveni voteaza in cadrul alegerilor legislative, organizate la termen.
- 7 aprilie: Numerosi cetateni moldoveni ies in strada inainte de anuntarea rezultatelor, pentru a protesta fata de PCRM. Manifestantii sunt mobilizati prin retelele de socializare, fapt pentru care miscarea de contestare din R.Moldova devine cunoscuta in presa internationala sub sintagma "revolutia Twitter".
- 8 aprilie: PCRM obtine 49,48 la suta din voturi, respectiv 60 de mandate din 101 ale Parlamentului, situatie care ii permite alegerea unui Guvern dar nu si a presedintelui tarii, pentru care mai are nevoie de un vot.
- 10 aprilie: Vladimir Voronin acuza Romania de implicare in protestele din 7 aprilie.
- 5 mai: Prima sedinta a Parlamentului, in urma careia Vladimir Voronin este ales presedinte al Legislativului.
- 20 mai: Opozitia se uneste si blocheaza alegerea presedintelui tarii.
- 3 iunie: O noua tentativa esuata de alegere a sefului statului.
- 16 iunie: Dizolvarea Parlamentului si convocarea alegerilor anticipate. Tot in iunie PCRM primeste o lovitura dura, unul dintre membrii sai importanti, Marian Lupu, se retrage din partid.
- 8 august: Partidul Liberal Democrat din Moldova (PLDM), Partidul Liberal (PL), Partidul Democrat (PDM) si Alianta Moldova Noastra (AMN) semneaza documentul de constituire a coalitiei de guvernare "Alianta pentru Integrarea Europeana".
- 29 iulie: Alegeri legislative anticipate, in urma carora PCRM pierde 12 mandate (obtine 48 de mandate). Cu toate acestea, celelalte formatiuni intrate in Parlament, Partidul Liberal (PL), Partidul Liberal-Democrat (PLDM), Partidul Democrat (PDM, condus de Marian Lupu) si Alianta Moldova Noastra (AMN) obtin doar 53 de mandate, cu opt mai putin decât sunt necesare pentru alegerea presedintelui.
- septembrie: in urma negocierilor, partidele din cadrul Aliantei isi redistribuie principalele functii in stat. Astfel, Mihai Ghimpu este ale presedinte al Parlamentului si exercita functia de presedinte interimar al tarii, Vlad Filat este investit premier (25 septembrie), iar Marian Lupu este sustinut pentru functia de sef al statului.
- noiembrie-decembrie: tentative esuate de alegere a presedintelui tarii.
2010
- 16 martie: Curtea Constitutionala decide ca Parlamentul trebuie dizolvat dupa 16 iunie, deoarece aceasta masura nu poate fi aplicata de doua ori intr-un an.
- 5 septembrie: Referendum cu privire la schimbarea modului de alegere a sefului statului, soldat cu un esec. Desi 87,8 la suta dintre alegatori au votat in favoarea alegerii sefului statului prin vot direct, rata de participare a fost de doar 29,05 la suta. Pentru validare era necesara prezenta la urne a unei treimi dintre alegatori.
- 28 noiembrie: Alegeri legislative anticipate, al treilea scrutin in ultimul an si jumatate. PLDM, PDM si PL obtin impreuna 59 de mandate, iar PCRM 42. Alianta Moldova Noastra nu reuseste sa mai intre in Parlament.
- decembrie: Negocieri in interiorul Aliantei, in urma carora Vlad Filat este investit premier, iar Marian Lupu este ales presedinte al Parlamentului, indeplinit functia de sef de stat interimar.
2011
- 20 octombrie: Parlamentul stabileste pentru 18 noiembrie data alegerii presedintelui tarii.
- 4 noiembrie: Trei deputati comunisti (Igor Dodon, Zinaida Greceanii si Veronica Abramciuc) parasesc PCRM.
- 15 noiembrie: Se incheie perioada de inscriere in cursa prezidentiala fara inregistrarea vreunui candidat.
- 25 noiembrie: Modificarea procedurii de alegere a presedintelui tarii, organizarea unui vot fiind considerata valabila doar daca vor participa 61 de deputati din totalul de 101.
- 2 decembrie: Parlamentul stabileste o noua data pentru alegerea presedintelui tarii, la 16 decembrie.
protv.md
2009
- 5 aprilie : Cetatenii moldoveni voteaza in cadrul alegerilor legislative, organizate la termen.
- 7 aprilie: Numerosi cetateni moldoveni ies in strada inainte de anuntarea rezultatelor, pentru a protesta fata de PCRM. Manifestantii sunt mobilizati prin retelele de socializare, fapt pentru care miscarea de contestare din R.Moldova devine cunoscuta in presa internationala sub sintagma "revolutia Twitter".
- 8 aprilie: PCRM obtine 49,48 la suta din voturi, respectiv 60 de mandate din 101 ale Parlamentului, situatie care ii permite alegerea unui Guvern dar nu si a presedintelui tarii, pentru care mai are nevoie de un vot.
- 10 aprilie: Vladimir Voronin acuza Romania de implicare in protestele din 7 aprilie.
- 5 mai: Prima sedinta a Parlamentului, in urma careia Vladimir Voronin este ales presedinte al Legislativului.
- 20 mai: Opozitia se uneste si blocheaza alegerea presedintelui tarii.
- 3 iunie: O noua tentativa esuata de alegere a sefului statului.
- 16 iunie: Dizolvarea Parlamentului si convocarea alegerilor anticipate. Tot in iunie PCRM primeste o lovitura dura, unul dintre membrii sai importanti, Marian Lupu, se retrage din partid.
- 8 august: Partidul Liberal Democrat din Moldova (PLDM), Partidul Liberal (PL), Partidul Democrat (PDM) si Alianta Moldova Noastra (AMN) semneaza documentul de constituire a coalitiei de guvernare "Alianta pentru Integrarea Europeana".
- 29 iulie: Alegeri legislative anticipate, in urma carora PCRM pierde 12 mandate (obtine 48 de mandate). Cu toate acestea, celelalte formatiuni intrate in Parlament, Partidul Liberal (PL), Partidul Liberal-Democrat (PLDM), Partidul Democrat (PDM, condus de Marian Lupu) si Alianta Moldova Noastra (AMN) obtin doar 53 de mandate, cu opt mai putin decât sunt necesare pentru alegerea presedintelui.
- septembrie: in urma negocierilor, partidele din cadrul Aliantei isi redistribuie principalele functii in stat. Astfel, Mihai Ghimpu este ale presedinte al Parlamentului si exercita functia de presedinte interimar al tarii, Vlad Filat este investit premier (25 septembrie), iar Marian Lupu este sustinut pentru functia de sef al statului.
- noiembrie-decembrie: tentative esuate de alegere a presedintelui tarii.
2010
- 16 martie: Curtea Constitutionala decide ca Parlamentul trebuie dizolvat dupa 16 iunie, deoarece aceasta masura nu poate fi aplicata de doua ori intr-un an.
- 5 septembrie: Referendum cu privire la schimbarea modului de alegere a sefului statului, soldat cu un esec. Desi 87,8 la suta dintre alegatori au votat in favoarea alegerii sefului statului prin vot direct, rata de participare a fost de doar 29,05 la suta. Pentru validare era necesara prezenta la urne a unei treimi dintre alegatori.
- 28 noiembrie: Alegeri legislative anticipate, al treilea scrutin in ultimul an si jumatate. PLDM, PDM si PL obtin impreuna 59 de mandate, iar PCRM 42. Alianta Moldova Noastra nu reuseste sa mai intre in Parlament.
- decembrie: Negocieri in interiorul Aliantei, in urma carora Vlad Filat este investit premier, iar Marian Lupu este ales presedinte al Parlamentului, indeplinit functia de sef de stat interimar.
2011
- 20 octombrie: Parlamentul stabileste pentru 18 noiembrie data alegerii presedintelui tarii.
- 4 noiembrie: Trei deputati comunisti (Igor Dodon, Zinaida Greceanii si Veronica Abramciuc) parasesc PCRM.
- 15 noiembrie: Se incheie perioada de inscriere in cursa prezidentiala fara inregistrarea vreunui candidat.
- 25 noiembrie: Modificarea procedurii de alegere a presedintelui tarii, organizarea unui vot fiind considerata valabila doar daca vor participa 61 de deputati din totalul de 101.
- 2 decembrie: Parlamentul stabileste o noua data pentru alegerea presedintelui tarii, la 16 decembrie.
protv.md