Bronisław Wildstein: "M-am declarat rusofob."
Extras dintr-un interviu cu Bronisław Wildstein:
"Cum vedeţi România?
Ar trebui să ştiu multe despre posibilităţile interne ale României ca ţară, pentru a răspunde cât mai bine. Eu am fost pentru intrarea în UE a Poloniei, am considerat că este o soluţie bună, pentru că dacă ar fi fost în afara Uniunii, Polonia ar fi fost şi aşa supusă unor dictate ale UE, dar nu ar fi avut nicio posibilitate să influenţeze deciziile, pe când dinăuntru poate încerca să o facă. Cred că ţările post-comuniste care sunt în UE ar trebui să acţioneze împreună, pentru că au un interes comun: să blocheze influenţele ruseşti în Europa, să se exprime în favoarea unor soluţii economice mai raţionale, dar până la urmă asta este doar teorie. Nici măcar nu putem spune că se face asta în cazul guvernului polonez actual, care preferă să aibă poze frumoase cu conducătorii Europei occidentale şi să arate opiniei publice cât de bine sunt ei priviţi, decât să ducă o politică reală.
„Polonia cu Rusia imperială trebuie să se afle în conflict”
Bronisław Wildstein despre Rusia imperiala
În ce stadiu se mai află relaţiile polonezo-ruse după tragedia dispariţiei preşedintelui Kaczynsky?
Eu cred că de fapt, paradoxal, nu s-a schimbat mare lucru. Autorităţile noastre vorbesc mereu despre încălzirea acestor relaţii, dar nu există nicio dovadă în acest sens. Una dintre dovezile contrare o constituie gazoductul care merge pe fundul Mării Baltice şi care ocoleşte Polonia (Northstream – n.r.) şi care blochează accesul vaselor care transportă gaze către porturi. Dar guvernul nostru se fereşte ca de foc de orice conflict, mă refer la politica externă. Ei şi-au construit poziţia pe atacarea adversarilor interni, din opoziţie, spunând despre aceştia că sunt scandalagii care s-au pus rău cu toată lumea şi că, dimpotrivă, se poate guverna fără să ai conflicte cu nimeni şi să te poţi înţelege cu toată lumea. Ei duc o politică de PR, o politică de aparenţe şi nu una reală.
Se simte că Rusia are influenţă la vârful instituţiilor?
E greu de spus, desigur că nu se poate spune că toţi agenţii ruşi care activau pe vremea comunismului au dispărut deodată. Poate că pe unii i-au angajat americanii, însă uneori nici ei nu ştiu pentru cine lucrează. Dar dacă totuşi te uiţi cu atenţie la modul de acţiune al anumitor grupuri, îţi poţi da seama de partea cui sunt. De exemplu, sunt anumite grupuri media care imediat după atacul Rusiei asupra Georgiei au încercat să prezinte ca şi cum ar fi vina georgienilor pentru că ar fi provocat conflictul. Cu multă îngrijorare, văd astfel de oameni şi în anturajul preşedintelui. Este evident că există agenţi şi grupurile pe care aceştia se sprijină, problema o constituie teama şi lipsa de voinţă a guvernului actual de a prezenta lucrurile în mod clar. În privinţa relaţiilor oficiale cu Rusia, acestea sunt bune, însă asta nu înseamnă nimic. Guvernul actual s-a retras din iniţiativa de a construi o aşa-zisă alianţă a statelor care sunt ameninţate de influenţa rusească în aşa fel încât să adune suficientă putere şi să acţioneze atât în interiorul UE, cât şi în exteriorul ei şi să se poată apăra într-un fel. Asta putea s-o facă Lech Kaczynsky.
Bronisław Wildstein si Roland Catalin Pena
Se simte influenţa Rusiei şi în mass-media?
Este greu de văzut direct această influenţă. Nimeni nu se recunoaşte rusofil în Polonia. Dacă te poziţionezi astfel, nu mai ai nicio şansă. Există însă unii cărora li se lipeşte eticheta de rusofob, inclusiv eu m-am recunoscut astfel, după ce am scris un material în acest sens. Cel mai periculos este că li se spune oamenilor că trebuie să se simtă în siguranţă, că sunt apăraţi de Uniunea Europeană şi de NATO. Iar aici este o îngrozitoare neînţelegere. Din păcate, NATO de astăzi, faţă de cel din timpul Războiului Rece, este o cu totul altă organizaţie. Eu mă tem că fiind o organizaţie care se măreşte atât de mult, până la urmă ajunge să devină atât de puţin semnificativă, încât putem să uităm de ea. Dar consider că în privinţa României e un lucru foarte important că preşedintele Băsescu a reuşit să se înţeleagă cu americanii în privinţa scutului. Iar autorităţile noastre, dimpotrivă, după ce porniseră de pe o poziţie foarte bună, până la urmă lucrurile s-au terminat prost.
Aceasta pentru că Băsescu este un rusofob cunoscut, el a fost şi cel care a afirmat că Marea Neagră riscă să devină un lac rusesc, iar intervenţia Rusiei în Georgia avea să-i susţină părerea…
Ei încearcă desigur să facă asta, este totuşi acolo Turcia, care arată că poţi să fii un stat suveran, chiar dacă nu eşti atât de puternic.
Ce argumente aţi avut când aţi susţinut că sunteţi rusofob?
A fost foarte simplu: ruşii duc acum o politică imperială şi că în mod evident încearcă să reconstruiască sfera de influenţă a Uniunii Sovietice. Încearcă să-şi supună controlului direct în ţările pe care le consideră vecinătatea apropiată. Interesul nostru este ca toate aceste state să fie independente cu adevărat. Sigur că aici se lovesc interesele Poloniei şi Rusiei. Iar în privinţa Rusiei, vorbim de o politică pe care o întâlnim de la Petru cel Mare. Dacă această politică s-ar schimba, atunci poate nu ar fi acest motiv de conflict. Dar Polonia, cu Rusia imperială, trebuie să fie în conflict, pentru că apărarea suveranităţii noastre se bazează pe opoziţia faţă de această politică. Presupun că este ceva asemănător şi în cazul României.
S-a tratat în mass-media din Polonia problema amplasării scutului anti-rachetă din România?
Nu prea mult, deoarece marea majoritate a mass-media sprijină guvernul actual. Iar a vorbi despre asta, ar însemna să arate un eşec al guvernului polonez în comparaţie cu cel român, care consider că a obţinut un succes. Aş vrea să clarific că mass-media nu sprijină guvernul neapărat, pentru că depinde de acesta, ei constituie împreună o coaliţie a intereselor. Grupurile mass-media sunt adesea la fel de puternice ca şi guvernul, iar uneori pot fi chiar mai puternice decât acesta, fiind vital interesate în păstrarea statu-quolului."
"Cum vedeţi România?
Ar trebui să ştiu multe despre posibilităţile interne ale României ca ţară, pentru a răspunde cât mai bine. Eu am fost pentru intrarea în UE a Poloniei, am considerat că este o soluţie bună, pentru că dacă ar fi fost în afara Uniunii, Polonia ar fi fost şi aşa supusă unor dictate ale UE, dar nu ar fi avut nicio posibilitate să influenţeze deciziile, pe când dinăuntru poate încerca să o facă. Cred că ţările post-comuniste care sunt în UE ar trebui să acţioneze împreună, pentru că au un interes comun: să blocheze influenţele ruseşti în Europa, să se exprime în favoarea unor soluţii economice mai raţionale, dar până la urmă asta este doar teorie. Nici măcar nu putem spune că se face asta în cazul guvernului polonez actual, care preferă să aibă poze frumoase cu conducătorii Europei occidentale şi să arate opiniei publice cât de bine sunt ei priviţi, decât să ducă o politică reală.
„Polonia cu Rusia imperială trebuie să se afle în conflict”
Bronisław Wildstein despre Rusia imperialaÎn ce stadiu se mai află relaţiile polonezo-ruse după tragedia dispariţiei preşedintelui Kaczynsky?
Eu cred că de fapt, paradoxal, nu s-a schimbat mare lucru. Autorităţile noastre vorbesc mereu despre încălzirea acestor relaţii, dar nu există nicio dovadă în acest sens. Una dintre dovezile contrare o constituie gazoductul care merge pe fundul Mării Baltice şi care ocoleşte Polonia (Northstream – n.r.) şi care blochează accesul vaselor care transportă gaze către porturi. Dar guvernul nostru se fereşte ca de foc de orice conflict, mă refer la politica externă. Ei şi-au construit poziţia pe atacarea adversarilor interni, din opoziţie, spunând despre aceştia că sunt scandalagii care s-au pus rău cu toată lumea şi că, dimpotrivă, se poate guverna fără să ai conflicte cu nimeni şi să te poţi înţelege cu toată lumea. Ei duc o politică de PR, o politică de aparenţe şi nu una reală.
Se simte că Rusia are influenţă la vârful instituţiilor?
E greu de spus, desigur că nu se poate spune că toţi agenţii ruşi care activau pe vremea comunismului au dispărut deodată. Poate că pe unii i-au angajat americanii, însă uneori nici ei nu ştiu pentru cine lucrează. Dar dacă totuşi te uiţi cu atenţie la modul de acţiune al anumitor grupuri, îţi poţi da seama de partea cui sunt. De exemplu, sunt anumite grupuri media care imediat după atacul Rusiei asupra Georgiei au încercat să prezinte ca şi cum ar fi vina georgienilor pentru că ar fi provocat conflictul. Cu multă îngrijorare, văd astfel de oameni şi în anturajul preşedintelui. Este evident că există agenţi şi grupurile pe care aceştia se sprijină, problema o constituie teama şi lipsa de voinţă a guvernului actual de a prezenta lucrurile în mod clar. În privinţa relaţiilor oficiale cu Rusia, acestea sunt bune, însă asta nu înseamnă nimic. Guvernul actual s-a retras din iniţiativa de a construi o aşa-zisă alianţă a statelor care sunt ameninţate de influenţa rusească în aşa fel încât să adune suficientă putere şi să acţioneze atât în interiorul UE, cât şi în exteriorul ei şi să se poată apăra într-un fel. Asta putea s-o facă Lech Kaczynsky.
Bronisław Wildstein si Roland Catalin PenaSe simte influenţa Rusiei şi în mass-media?
Este greu de văzut direct această influenţă. Nimeni nu se recunoaşte rusofil în Polonia. Dacă te poziţionezi astfel, nu mai ai nicio şansă. Există însă unii cărora li se lipeşte eticheta de rusofob, inclusiv eu m-am recunoscut astfel, după ce am scris un material în acest sens. Cel mai periculos este că li se spune oamenilor că trebuie să se simtă în siguranţă, că sunt apăraţi de Uniunea Europeană şi de NATO. Iar aici este o îngrozitoare neînţelegere. Din păcate, NATO de astăzi, faţă de cel din timpul Războiului Rece, este o cu totul altă organizaţie. Eu mă tem că fiind o organizaţie care se măreşte atât de mult, până la urmă ajunge să devină atât de puţin semnificativă, încât putem să uităm de ea. Dar consider că în privinţa României e un lucru foarte important că preşedintele Băsescu a reuşit să se înţeleagă cu americanii în privinţa scutului. Iar autorităţile noastre, dimpotrivă, după ce porniseră de pe o poziţie foarte bună, până la urmă lucrurile s-au terminat prost.
Aceasta pentru că Băsescu este un rusofob cunoscut, el a fost şi cel care a afirmat că Marea Neagră riscă să devină un lac rusesc, iar intervenţia Rusiei în Georgia avea să-i susţină părerea…
Ei încearcă desigur să facă asta, este totuşi acolo Turcia, care arată că poţi să fii un stat suveran, chiar dacă nu eşti atât de puternic.
Ce argumente aţi avut când aţi susţinut că sunteţi rusofob?
A fost foarte simplu: ruşii duc acum o politică imperială şi că în mod evident încearcă să reconstruiască sfera de influenţă a Uniunii Sovietice. Încearcă să-şi supună controlului direct în ţările pe care le consideră vecinătatea apropiată. Interesul nostru este ca toate aceste state să fie independente cu adevărat. Sigur că aici se lovesc interesele Poloniei şi Rusiei. Iar în privinţa Rusiei, vorbim de o politică pe care o întâlnim de la Petru cel Mare. Dacă această politică s-ar schimba, atunci poate nu ar fi acest motiv de conflict. Dar Polonia, cu Rusia imperială, trebuie să fie în conflict, pentru că apărarea suveranităţii noastre se bazează pe opoziţia faţă de această politică. Presupun că este ceva asemănător şi în cazul României.
S-a tratat în mass-media din Polonia problema amplasării scutului anti-rachetă din România?
Nu prea mult, deoarece marea majoritate a mass-media sprijină guvernul actual. Iar a vorbi despre asta, ar însemna să arate un eşec al guvernului polonez în comparaţie cu cel român, care consider că a obţinut un succes. Aş vrea să clarific că mass-media nu sprijină guvernul neapărat, pentru că depinde de acesta, ei constituie împreună o coaliţie a intereselor. Grupurile mass-media sunt adesea la fel de puternice ca şi guvernul, iar uneori pot fi chiar mai puternice decât acesta, fiind vital interesate în păstrarea statu-quolului."