Cui îi încurcă portul Giurgiuleşti?
Recent unele mijloace media moldoveneşti şi ucrainene au difuzat o informaţie potrivit căreia Deputaţii ,Consiliului regional Odessa intenţionează să se adreseze preşedintelui Ucrainei, Viktor Ianukovici, cu solicitarea de a-şi îndrepta atenţia asupra unei posibile catastrofe ecologice în regiunea Odessa, din cauza unor eventuale scurgeri în mare a produselor petroliere din terminalul portului Giurgiuleşti . Pe 26 august, chiar în ajunul sărbătoririi independenţei Republicii Moldova, această chestiune va fi discutată în rada regională.
Ion CHIŞLEA
Potrivit serviciului de presă al administraţiei regiunii Odessa, proiectul respectiv a fost propus de fracţiunea Partidului Regiunilor. Deputaţii acestei fracţiuni consideră că terminalul de mărfuri şi cel petrolier ale portului Giurgiuleşti au fost construite fără respectarea normelor ecologice şi exploatarea acestora poate polua serios regiunea Odessa.
Deputaţii Partidului Regiunilor consideră că Guvernul Ucrainei ar trebui să înainteze o notă de protest părţii moldoveneşti. De menţionat că, după deschiderea portului Giurgiuleşti în sudul Moldovei, portul ucrainean Reni, care se află la doar câţiva kilometri mai jos pe Dunăre, a pierdut o parte însemnată a transportului de mărfuri.
Amintim că portul Giurgiuleşti a fost construit după ce Ucraina a cedat Moldovei o porţiune din litoralul dunărean cu o lungime de 480 de metri, în calitate de compensaţie pentru porţiunea de şosea Odessa-Reni din preajma satului Palanca. Aşa cum actele finale de predare a porţiunii de şosea au fost semnate deputaţii odesiţi au decis, probabil, că nu le mai încurcă nimic să facă presiuni asupra portului moldovenesc. Pe 26 august, chiar în ajunul sărbătoririi independenţei Republicii Moldova, această chestiune va fi discutată în rada regională.
Volumul de mărfuri transbordate prin portul Giurgiuleşti a crescut cu 6%
Deşi criticat iniţial, pe când se afla încă la nivel de proiect, Portul Internaţional Liber Giurgiuleşti a devenit un obiectiv economic important pentru Republica Moldova iar rezultatele înregistrate aici sunt pe an ce trece tot mai bune.
În prima jumătate a anului curent volumul de mărfuri transbordate prin intermediul Portului a constituit 154,4 mii tone, cu 6% mai mult faţă de perioada similară a anului 2010 iar administraţia portului se aşteaptă că până la finele anului curent volumul marfurilor transbordate va atinge indicele de 400 000 tone.
Surse din cadrul companiei "Danube Logistics" – investitorul general şi operatorul portului – au relatat anterior pentru agenţia de ştiri Infotag că volumul produselor petroliere transvazate în primul semestru a sporit cu 71,8%, până la 33,1 mii tone. Totodată, pentru prima dată compania a realizat şi operaţiuni de export a produselor petroliere în volum de 2,8 mii tone.
De asemenea, la port au fost transbordare 74,7 mii tone de cereale şi 34,5 mii tone (+19,6%) de materiale de construcţii.
"Suntem mulţumiţi de creşterea continuă a volumului de transbordări. Acest fapt ne demonstrează că clienţii sunt satisfăcuţi de calitatea serviciilor noastre. Se apropie de final lucrările de construcţie a terminalului de containere şi mărfuri generale. Acest terminal nou ne va permite să lucrăm cu diverse tipuri de încărcături, ceea ce va contribui în mod esenţial la sporirea volumului de transbordări", a menţionat preşedintele consiliului acţionarilor "Danube Logistics", Thomas Moser.
Terminalul va fi dotat cu o macara portuară mobilă Sennebogen, confecţionată special pentru port de o uzină producătoare din Germania. Macaraua va avea o capacitate maximă de ridicare de 70 tone şi este predestinată atât pentru operaţii cu containere, cât şi pentru operaţii cu mărfuri de tip general şi încărcături în vrac.
De asemenea "Danube Logistics" a început construcţia unei căi ferate cu ecartament combinat (Rusesc/larg şi European/îngust). Acest lucru va permite transbordarea prin port a mărfurilor atât în/din ţările CSI, cât şi în/din statele Comunităţii Europene.
Recent compania a semnat un contract de lungă durată pentru arenda unui teren, cu societatea "TransBulkLogistics" – companie afiliata a societăţii "TransCargoTerminal", operatorul elevatorului de cereale. Terenul va fi utilizat pentru construcţia si operarea a două rezervoare de depozitare a uleiului vegetal, precum şi a unei hale de depozitare a cerealelor. "Danube Logistics" va asigura furnizarea la hotarul terenului a tuturor elementelor de infrastructură (gaze naturale, energie electrică, apă).
Investiţii de 270 mil. dolari
Proiectul de construcţie pe malul Dunării a portului Giurgiuleşti este realizat de holdingul olandez "EаsEur Holding BV". Programul investiţional al companiilor afiliate în Moldova – "Danube Logistics", "Bemol Retail", "Bemol Refinery" şi "Bemol Trading" – cuprinde construcţia unui terminal petrolier, a portului de pasageri şi de mărfuri, a primei fabrici din Moldova de producere a bio-etanolului şi construcţia a 50 de benzinării. Realizarea proiectelor a început în 2005 cu finisarea construcţiei terminalului petrolier. Investiţiile în proiectul holdingului sunt estimate la 250-270 mil. dolari. Portul se întinde pe o lungime de 700 metri, fapt ce permite prelucrarea anuală a un mil. tone de mărfuri şi desfăşurarea curselor internaţionale maritime şi fluviale de pasageri. Acţionarii "Danube Logistics" sunt "EаsEur Holding" cu 80% şi BERD cu 20%.
În 2010 investiţiile în port au constituit 7,2 mil. dolari, iar volumul total al investiţiilor în dezvoltarea întreprinderii a ajuns la 46,6 mil dolari. Cifra de afaceri anuală a depăşit 1,2 mld. lei, fiind în creştere de 3,6 ori.
Administraţia regiunii Odessa vrea luare de atitudine
Dezvoltarea obiectivului moldovenesc la Dunăre nu este însă văzut cu ochi buni de unii oficiali ucraineni. Recent, Preşedintele Consiliului regional Odessa, Nikolai Pundik, a făcut următoarea declaraţie de presă: „Această chestiune se referă la pericolul real pe care îl prezintă portul Giurgiuleşti pentru litoralul nostru. Există concluzii ale mai multor comisii despre faptul că unele construcţii, mai cu seamă cele ale terminalului petrolier, nu corespund nici unor norme de securitate. Ce reacţie aşteptăm din partea conducerii ţării noastre la acest Apel? Probabil, inclusiv trimiterea unor note în adresa conducerii Moldovei. Cunoaşteţi că portul Giurgiuleşti a apărut în temeiul acordului dintre cele două ţări, iar fiecare dintre părţi trebuie să-şi îndeplinească angajamentele. Nu cred că este posibilă denunţarea acestui acord. Sunt convins că nu există altă cale decât relaţiile de prietenie cu Moldova, cu care ne învecinăm nemijlocit. Şi trebuie să urmăm doar o asemenea direcţie. Însă, bineînţeles, avem posibilitatea şi trebuie să ne exprimăm îngrijorarea faţă de unele acţiuni ale lor, aşa cum o fac şi ei”.
Legătura cu proiectele ucrainene Bâstroie şi Palanca
Ex deputatul creştin-democrat Vlad Cubreacov consideră, însă, că Ucraina urmăreşte propria consolidare la gurile Dunării şi nu este atât de preocupată de problemele ecologice cum ar dori să pară. „Se ştie că lucrările de decolmatare a Canalului Bâstroie (pe braţul stâng al deltei Dunării) sunt efectuate de ucraineni (cu grava încălcare a normelor ecologice) tocmai pentru ca navele care îl vor străbate să ajungă în portul Reni.”, menţionează el într-un articol publicat pe blogul său. O dezvoltare prea mare a portului Giurgiuleşti scade din importanţa proiectului geostrategic ucrainean Bâstroie. „Dacă nu ar fi aşa, deputaţii din Consiliul regional Odessa, ca şi deputaţii din Rada supremă de la Kiev, nu ar lansa periodic declaraţii şi apeluri în legătură cu „pericolele” ecologice pe care le-ar prezenta portul Giurgiuleşti.”, conchide Cubreacov.
Ce crede administraţiei portului?
Fiind solicitat de ECOnomist, preşedintele Consiliului Danube Logistic Thomas Moser, a menţionat că, spre deosebire de porturile din Ucraina amplasate pe Dunărea de Jos, Portul Internaţional Liber Giurgiuleşti este construit si operează nu doar conform standardelor Republicii Moldova ci şi a celor internaţionale. În prezent PILG deţine cele mai moderne instalaţii portuare în regiunea Dunării de Jos şi este unicul port din regiune, care dispune de un plan complex de acţiuni în cazul eventualelor scurgeri de produse petroliere şi efectuează în mod sistematic instructaje specializate în materie de securitate industrială .
„Mai mult decât atât, potrivit cerinţelor Convenţiei de la Espoo a fost elaborat şi prezentat pentru discuţii României şi Ucrainei, evaluarea eventualului impact asupra mediului a activităţii portului. In urma comentariilor primite atât de la ţările vecine cât şi de la autorităţile competente ale Republicii Moldova, au fost luate masurile de rigoare în vederea diminuării riscurilor identificate.”, a accentuat Moser.
Totodată, Preşedintele Consiliului Danube Logistic aminteşte că, atât PILG cât şi parcul industrial din cadrul PILG, deţin statutul de zonă economică liberă şi reprezintă un centru regional de logistică şi distribuţie atât pentru companiile din Moldova cât şi pentru cele internaţionale.
„Obiectivul nostru principal este de a presta servicii excelente de logistică la preţuri competitive pentru companiile moldoveneşti. Deoarece tradiţional mărfurile agenţilor economici din Moldova erau transbordate prin porturile din Ucraina, în mod evident concurăm cu acestea pentru încărcăturile în şi din Moldova.”, ne-a relatat el.
În acelaţi rimp Moser nu vede cum demersurile deputaţilor din Odessa ar putea afecta portul Giurgiuleşti.
“Dunărea este o cale navigabilă internaţională şi de aceea, accesibilă în mod nestingherit pentru toate statele situate pe Dunăre.”, accentuează el.