PCRM si stabilitatea, partea 4
Igor Dodon: Am putea asista la o catastrofă economică, dacă nu chiar şi socială
Vicepremierul Igor Dodon, ministrul Economiei şi Comerţului, anunţa la începutul acestei săptămâni două scenarii pentru evoluţia economiei. Primul se referea la eventuala alegere a preşedintelui ţării la 3 aprilie, iar al doilea - la alegerile parlamentare anticipate. Ne vom referi la cel de-al doilea scenariu, întrucât se pare că asistăm anume derularea acestuia.
În primul rând, dl Dodon a remarcat în luna mai unele „semnale pozitive" ce ar arăta că sfârşitul crizei nu este atât de departe.
Astfel, volumul remiterilor zilnice de la moldovenii care muncesc peste hotare a scăzut de la 3,4 milioane USD în ianuarie 2009, până la o medie de 2,4 mil. USD, în aprilie, pentru ca în luna mai să revină deja la o cifră de 4,2 mil. USD.
De asemenea, în luna mai, „în premieră pentru jumătate de an, pe piaţa valutară a dominat oferta şi nu cererea". „Asta după ce în aprilie am avut zile în care cererea de valută era mai mare decât oferta cu 50 de milioane de dolari. Astăzi, în fiecare zi oferta este mai mare, fapt ce denotă că tendinţele speculative au fost calmate. Numai în luna mai Banca Naţională şi-a majorat rezervele cu 100 de milioane de dolari", a spus vicepremierul.
Pe de altă parte, lichiditatea în sectorul bancar a crescut şi „este cu mult peste normativele minime necesare".
De asemenea, oficialul a enunţat injectarea resurselor financiare în sectorul real al economiei din mijloacele Băncii Naţionale. Banii sunt eliberaţi la o dobândă egală cu rata de bază, adică de 10%. „Presupunem că se vor acorda câteva sute de milioane de lei, 400-600 milioane, în funcţie de cerere, numai la prima etapă. Băncile sunt obligate să transfere aceste resurse pe contul agenţilor economici în cel mult 3 zile lucrătoare, adică banii ajung în sectorul real al economiei foarte rapid. Pentru aceste credite băncile comerciale aplică o dobândă de 15-16%", a informat Igor Dodon. El nu a exclus totodată că „reieşind din inflaţia pe care o avem astăzi, rata de refinanţare ar putea să mai scadă".
„Catastrofă economică, nu şi default"
Însă - a continuat deputatul şi ministrul Igor Dodon - măsurile de luptă cu criza aplicate până acum „se epuizează" în condiţiile în care Guvernul nu are susţinere legislativă şi nu poate aplica alte stimulente pentru relansarea economiei.
„Am putea asista la o catastrofă economică, dacă nu chiar şi socială. Optimismul agenţilor economici, legat de primele semne pozitive înregistrate în mai, va dispărea din nou. Pot apărea probleme şi în sectorul bancar", a avertizat ministrul. Firmele ar putea să renunţe la creditare chiar dacă resursele bancare vor fi mai ieftine, în condiţiile în care în ţară nu este „stabilitate politică".
Totuşi, responsabilul guvernamental de blocul economic a dat asigurări ca ţara nu va intra în default şi se va încerca asigurarea unei stabilităţi „cât de cât relative".
Igor Dodon a spus la conferinţa de presă că vorbeşte în calitatea sa de ministru al Economiei, însă, nu a evitat să facă referinţă la evenimentele politice, sugerând că atât criza politică, cât şi cea economică au soluţii tangente.
„Până unde vom cădea?"
Experţii independenţi au afişat opinii separate. „Nu văd nici o legătură dintre criza politică şi cea economică. Ele au la origini factori absolut diferiţi. Or, oamenii sunt mai săraci şi consumă mai puţin indiferent de faptul se alege sau nu preşedintele ţării", a comentat directorul centrului Expert Grup, Valeriu Prohniţchi.
El crede că soluţia pentru criza economică poate fi găsită de un Guvern independent, care să promoveze un şir de reforme în mai multe domenii pentru a le scoate de sub controlul statului. „Nu cred însă într-o intervenţie rapidă a Guvernului actual şi în capacitatea acestuia de a ieşi din criza de care, parţial, se face chiar responsabil", a subliniat Valeriu Prohniţchi.
Şi ex-ministrul Economiei, Valeriu Lazăr, consideră că paralelele dintre criza economică şi cea politică sunt exagerate. „Însuşi domnul Dodon a spus că în primul trimestru am avut o rată de descreştere economică de 5-6%. Vă reamintesc, primul trimestru se încheie la 31 martie. Când s-a început criza politică în Moldova? Mai târziu. Şi atunci cum pot fi legate aceste crize?", se întreabă analistul.
El spune că „acum a venit momentul adevărului, să se recunoască ferm că ceva în economie nu merge, ceva trebuie schimbat".
„Lucrurile trebuie făcute la timp. Dacă nu implementezi astăzi o măsură anticriză, mâine aceeaşi măsură te va costa deja mai mult", subliniază Valeriu Lazăr.
Ex-ministrul Economiei crede, totuşi, că politicul va influenţa situaţia economică. „Ne vom întreba cu toţii până unde vom cădea şi când vom reveni? Răspunsul ţine şi de politic", adaugă dl Lazăr.
Ajutorul din China
În prezent, la Chişinău se află o misiune a Fondului Monetar Internaţional care a început negocierile asupra unui nou program cu Republica Moldova. Ministrul Economiei a anunţat în legătură cu aceasta două noutăţi surprinzătoare - Chişinăul nu are nevoie neapărat de banii FMI şi că Fondul acceptă, în premieră, ca Republica Moldova să ia credite comerciale şi nu concesionale de la parteneri bilaterali.
„Contează nu atât banii primiţi de la FMI, cât semnalul pentru investitorii străini. Sperăm că negocierile vor fi rezultative, însă, pot să spun că ele vor fi deloc uşoare", a apreciat Igor Dodon. El a spus că va face publice motivele, în cazul în care nu se va ajunge la un consens. „Nu vom accepta anumite condiţii care vor prejudicia populaţia Republicii Moldova. Avem exemplul unor ţări din regiune, ca Ucraina de exemplu, unde modificarea politicilor economice cerute de FMI a avut un efect invers decât cel scontat", a spus oficialul. Unii experţi spun că ar putea fi vorba de restrângerea cheltuielilor bugetare, inclusiv la plata salariilor, cu care Chişinăul nu ar fi de acord în perioadă electorală.
De altfel, Chişinăul pare să fie hotărât să apeleze la un credit comercial din China. Igor Dodon spune că negocierile cu banca Eximbank din China progresează şi nu a exclus posibilitatea unei finanţări chineze în infrastructură.
Dosar Business Expert
Autorităţile moldovene au evitat să discute în public despre consecinţele crizei până la alegerile din aprilie 2009, sugerând că impactul recesiunii mondiale în Republicii Moldova va fi minim. Mai târziu, factori guvernamentali au explicat că s-au referit la criza financiară atunci când spuneau că criza va ocoli Republica Moldova, pe când probleme în sectorul real sunt inevitabile.
Biroul Naţional de Statistică nu a publicat deocamdată datele privind evoluţia Produsului Intern Brut în primul trimestru. Totodată, vicepremierul Igor Dodon a afirmat că estimările preliminare indică pentru această perioadă o scădere a PIB-ului de 5-6%.
Ministrul Economiei anticipează în cazul „stabilităţii politice" o creştere negativă a PIB de 1%, însă, dacă turbulenţele politice vor continua, descreşterea s-ar putea adânci la minus 4-5%. „Chiar şi conform celui mai pesimist scenariu, Republica Moldova va obţine rezultate mai bune decât la vecini", a subliniat Igor Dodon.
Vicepremierul Igor Dodon, ministrul Economiei şi Comerţului, anunţa la începutul acestei săptămâni două scenarii pentru evoluţia economiei. Primul se referea la eventuala alegere a preşedintelui ţării la 3 aprilie, iar al doilea - la alegerile parlamentare anticipate. Ne vom referi la cel de-al doilea scenariu, întrucât se pare că asistăm anume derularea acestuia.
În primul rând, dl Dodon a remarcat în luna mai unele „semnale pozitive" ce ar arăta că sfârşitul crizei nu este atât de departe.
Astfel, volumul remiterilor zilnice de la moldovenii care muncesc peste hotare a scăzut de la 3,4 milioane USD în ianuarie 2009, până la o medie de 2,4 mil. USD, în aprilie, pentru ca în luna mai să revină deja la o cifră de 4,2 mil. USD.
De asemenea, în luna mai, „în premieră pentru jumătate de an, pe piaţa valutară a dominat oferta şi nu cererea". „Asta după ce în aprilie am avut zile în care cererea de valută era mai mare decât oferta cu 50 de milioane de dolari. Astăzi, în fiecare zi oferta este mai mare, fapt ce denotă că tendinţele speculative au fost calmate. Numai în luna mai Banca Naţională şi-a majorat rezervele cu 100 de milioane de dolari", a spus vicepremierul.
Pe de altă parte, lichiditatea în sectorul bancar a crescut şi „este cu mult peste normativele minime necesare".
De asemenea, oficialul a enunţat injectarea resurselor financiare în sectorul real al economiei din mijloacele Băncii Naţionale. Banii sunt eliberaţi la o dobândă egală cu rata de bază, adică de 10%. „Presupunem că se vor acorda câteva sute de milioane de lei, 400-600 milioane, în funcţie de cerere, numai la prima etapă. Băncile sunt obligate să transfere aceste resurse pe contul agenţilor economici în cel mult 3 zile lucrătoare, adică banii ajung în sectorul real al economiei foarte rapid. Pentru aceste credite băncile comerciale aplică o dobândă de 15-16%", a informat Igor Dodon. El nu a exclus totodată că „reieşind din inflaţia pe care o avem astăzi, rata de refinanţare ar putea să mai scadă".
„Catastrofă economică, nu şi default"
Însă - a continuat deputatul şi ministrul Igor Dodon - măsurile de luptă cu criza aplicate până acum „se epuizează" în condiţiile în care Guvernul nu are susţinere legislativă şi nu poate aplica alte stimulente pentru relansarea economiei.
„Am putea asista la o catastrofă economică, dacă nu chiar şi socială. Optimismul agenţilor economici, legat de primele semne pozitive înregistrate în mai, va dispărea din nou. Pot apărea probleme şi în sectorul bancar", a avertizat ministrul. Firmele ar putea să renunţe la creditare chiar dacă resursele bancare vor fi mai ieftine, în condiţiile în care în ţară nu este „stabilitate politică".
Totuşi, responsabilul guvernamental de blocul economic a dat asigurări ca ţara nu va intra în default şi se va încerca asigurarea unei stabilităţi „cât de cât relative".
Igor Dodon a spus la conferinţa de presă că vorbeşte în calitatea sa de ministru al Economiei, însă, nu a evitat să facă referinţă la evenimentele politice, sugerând că atât criza politică, cât şi cea economică au soluţii tangente.
„Până unde vom cădea?"
Experţii independenţi au afişat opinii separate. „Nu văd nici o legătură dintre criza politică şi cea economică. Ele au la origini factori absolut diferiţi. Or, oamenii sunt mai săraci şi consumă mai puţin indiferent de faptul se alege sau nu preşedintele ţării", a comentat directorul centrului Expert Grup, Valeriu Prohniţchi.
El crede că soluţia pentru criza economică poate fi găsită de un Guvern independent, care să promoveze un şir de reforme în mai multe domenii pentru a le scoate de sub controlul statului. „Nu cred însă într-o intervenţie rapidă a Guvernului actual şi în capacitatea acestuia de a ieşi din criza de care, parţial, se face chiar responsabil", a subliniat Valeriu Prohniţchi.
Şi ex-ministrul Economiei, Valeriu Lazăr, consideră că paralelele dintre criza economică şi cea politică sunt exagerate. „Însuşi domnul Dodon a spus că în primul trimestru am avut o rată de descreştere economică de 5-6%. Vă reamintesc, primul trimestru se încheie la 31 martie. Când s-a început criza politică în Moldova? Mai târziu. Şi atunci cum pot fi legate aceste crize?", se întreabă analistul.
El spune că „acum a venit momentul adevărului, să se recunoască ferm că ceva în economie nu merge, ceva trebuie schimbat".
„Lucrurile trebuie făcute la timp. Dacă nu implementezi astăzi o măsură anticriză, mâine aceeaşi măsură te va costa deja mai mult", subliniază Valeriu Lazăr.
Ex-ministrul Economiei crede, totuşi, că politicul va influenţa situaţia economică. „Ne vom întreba cu toţii până unde vom cădea şi când vom reveni? Răspunsul ţine şi de politic", adaugă dl Lazăr.
Ajutorul din China
În prezent, la Chişinău se află o misiune a Fondului Monetar Internaţional care a început negocierile asupra unui nou program cu Republica Moldova. Ministrul Economiei a anunţat în legătură cu aceasta două noutăţi surprinzătoare - Chişinăul nu are nevoie neapărat de banii FMI şi că Fondul acceptă, în premieră, ca Republica Moldova să ia credite comerciale şi nu concesionale de la parteneri bilaterali.
„Contează nu atât banii primiţi de la FMI, cât semnalul pentru investitorii străini. Sperăm că negocierile vor fi rezultative, însă, pot să spun că ele vor fi deloc uşoare", a apreciat Igor Dodon. El a spus că va face publice motivele, în cazul în care nu se va ajunge la un consens. „Nu vom accepta anumite condiţii care vor prejudicia populaţia Republicii Moldova. Avem exemplul unor ţări din regiune, ca Ucraina de exemplu, unde modificarea politicilor economice cerute de FMI a avut un efect invers decât cel scontat", a spus oficialul. Unii experţi spun că ar putea fi vorba de restrângerea cheltuielilor bugetare, inclusiv la plata salariilor, cu care Chişinăul nu ar fi de acord în perioadă electorală.
De altfel, Chişinăul pare să fie hotărât să apeleze la un credit comercial din China. Igor Dodon spune că negocierile cu banca Eximbank din China progresează şi nu a exclus posibilitatea unei finanţări chineze în infrastructură.
Dosar Business Expert
Autorităţile moldovene au evitat să discute în public despre consecinţele crizei până la alegerile din aprilie 2009, sugerând că impactul recesiunii mondiale în Republicii Moldova va fi minim. Mai târziu, factori guvernamentali au explicat că s-au referit la criza financiară atunci când spuneau că criza va ocoli Republica Moldova, pe când probleme în sectorul real sunt inevitabile.
Biroul Naţional de Statistică nu a publicat deocamdată datele privind evoluţia Produsului Intern Brut în primul trimestru. Totodată, vicepremierul Igor Dodon a afirmat că estimările preliminare indică pentru această perioadă o scădere a PIB-ului de 5-6%.
Ministrul Economiei anticipează în cazul „stabilităţii politice" o creştere negativă a PIB de 1%, însă, dacă turbulenţele politice vor continua, descreşterea s-ar putea adânci la minus 4-5%. „Chiar şi conform celui mai pesimist scenariu, Republica Moldova va obţine rezultate mai bune decât la vecini", a subliniat Igor Dodon.