PCRM si stabilitatea, partea 3
Cât de adânc poate fi declinul economic în Moldova: Scenariul cel mai pesimist indică o scădere a PIB cu 12%
Conform unor declaraţii oficiale, autorităţile centrale anticipează pentru anul 2009 o scădere a PIB de 1%. Din punctul nostru de vedere, aceste aşteptări sunt mai mult decât optimiste.
Devenind victima haosului de pe pieţele financiare, economia globală trece în prezent prin cea mai profundă recesiune economică după cel de-al doilea război mondial. Prognozele FMI sunt că, în 2009, PIB-ul realizat la nivel global va scăderea cu 1,3%, şi nu este exclus că aceste prognoze să mai fie în curând revizuite într-o direcţie negativă. În pofida declaraţiilor oficiale optimiste, făcute mai ales în perioada pre-electorală, ţara noastră nu va fi la adăpost. Din contra, recesiunea economică este aici deja de câteva luni bune, cu un spectru vast de consecinţe negative. Aceste consecinţe se manifestă prin cele trei bine-cunoscute canale de contaminare.
În primul rând, principalii parteneri comerciali ai Republicii Moldova sunt într-un declin economic acut, ceea ce se reflectă şi în declinul exporturilor moldoveneşti. În 2009 economia românească ar putea să scadă, conform aceloraşi prognoze ale FMI, cu 4,1%, în timp ce în Rusia şi Ucraina creşterea negativă poate fi şi mai rea, de -6% şi, respectiv, -8%. Cea mai mare economie din UE, Germania, va înregistra în 2009 un declin de -5,6%. Conform calculelor noastre, pentru Moldova aceasta ar putea însemna o scădere a exporturilor de bunuri cu 15%-20% şi o scădere a exporturilor de servicii de 10%, până la sfârşitul anului 2009.
Reducerea Investiţiilor Străine Directe va fi un alt canal major de propagare a crizei financiare internaţionale în economia moldovenească. Deşi este destul de dificil de făcut careva prognoze asupra comportamentului investitorilor, pentru Moldova un declin de 50% al influxului anual de investiţii străine directe pentru 2009 ar putea fi încă o realizare, ţinând cont de aşteptările de scădere a investiţiilor străine directe cu 35% la nivel global şi 39% pentru Europa de Est.
Emigraţia şi remitenţele reprezintă cel de-al treilea canal de propagare a crizei. Observaţiile noastre denotă că pentru moment mai mulţi emigranţi revin din Rusia, decât din UE. Totuşi, noi anticipăm că majoritatea emigranţilor vor prefera să rămână slab plătiţi în ţările unde se află acum, decât să revină acasă. Prognoza noastră conservativă este că numărul de emigranţi moldoveni în 2009 va scădea cu 10%-15. Totuşi, cu toate că numărul de emigranţi nu va scădea dramatic, remitenţele vor scădea cel puţin cu 30%, de la 1,795 miliarde, în 2008, la circa 1,250 miliarde în 2009, cu impact direct asupra consumului privat, importurilor, veniturilor bugetare şi creşterii PIB.
Prognoze tentative
Din cauza mediului intern şi extern turbulent, precum şi din cauza deficitului de date statistice, este extrem de dificil de făcut prognoze economice solide la acest moment. FMI a prognozat pentru Moldova, în 2009, o recesiune de -5%. Aceasta este apropiat de scenariul „optimist” elaborat şi de Expert-Grup (-6%), bazat pe prognoza principalelor elemente de cheltuieli care fac parte din PIB.
Dar judecând după datele statistice disponibile la acest moment, în 2009, este posibil un declin economic şi mai profund decât 6%. Scenariul cel mai pesimist este o scădere a PIB cu 12%. Această prognoză este bazată pe tendinţele din primul trimestru al anului în curs şi pe scăderea anticipată a remitenţelor de 30% pentru anul 2009. Această scădere a remitenţelor va fi însoţită de o scădere cu 12% a cheltuielilor de consum în gospodăriile casnice, cu 60% a consumului administraţiilor private şi cu 27% a importurilor. Noi anticipăm că consumul guvernamental va scădea cu 20% în cazul cel mai bun şi aceasta pentru a menţine un deficit bugetar sub 10% din PIB. Aşteptările noastre pentru creşterea investiţiilor sunt foarte pesimiste, declinul posibil în 2009 fiind de -40%. Exporturile vor continua să fie pe un trend puternic descendent, înregistrând o scădere de 18-20%.
Prognozând PIB-ul după sectoarele de producţie, noi aşteptăm ca agricultura în 2009 să fie singurul sector economic important care va înregistra o creştere pozitivă (4-5%). Valoarea adăugată brută realizată în sectorul industrial va fi în scădere cu 16-18%, iar în sectorul construcţiilor, cu 33%. Noi credem că sectorul comerţului şi serviciile publice vor înregistra scăderi variind între -7% şi -9%. Valoarea adăugată creată în sectorul de transporturi va scădea cu circa 1/3, în timp ce valoarea adăugată în sectorul telecomunicaţiilor va rămâne la nivelul anului 2008. Aceasta prognoză se bazează pe ipoteza că companiile vor fi în stare să reducă consumurile lor intermediare proporţional cu scăderea vânzărilor.
Conform unor declaraţii oficiale, autorităţile centrale anticipează pentru anul 2009 o scădere a PIB de 1%. Din punctul nostru de vedere, aceste aşteptări sunt mai mult decât optimiste.
Devenind victima haosului de pe pieţele financiare, economia globală trece în prezent prin cea mai profundă recesiune economică după cel de-al doilea război mondial. Prognozele FMI sunt că, în 2009, PIB-ul realizat la nivel global va scăderea cu 1,3%, şi nu este exclus că aceste prognoze să mai fie în curând revizuite într-o direcţie negativă. În pofida declaraţiilor oficiale optimiste, făcute mai ales în perioada pre-electorală, ţara noastră nu va fi la adăpost. Din contra, recesiunea economică este aici deja de câteva luni bune, cu un spectru vast de consecinţe negative. Aceste consecinţe se manifestă prin cele trei bine-cunoscute canale de contaminare.
În primul rând, principalii parteneri comerciali ai Republicii Moldova sunt într-un declin economic acut, ceea ce se reflectă şi în declinul exporturilor moldoveneşti. În 2009 economia românească ar putea să scadă, conform aceloraşi prognoze ale FMI, cu 4,1%, în timp ce în Rusia şi Ucraina creşterea negativă poate fi şi mai rea, de -6% şi, respectiv, -8%. Cea mai mare economie din UE, Germania, va înregistra în 2009 un declin de -5,6%. Conform calculelor noastre, pentru Moldova aceasta ar putea însemna o scădere a exporturilor de bunuri cu 15%-20% şi o scădere a exporturilor de servicii de 10%, până la sfârşitul anului 2009.
Reducerea Investiţiilor Străine Directe va fi un alt canal major de propagare a crizei financiare internaţionale în economia moldovenească. Deşi este destul de dificil de făcut careva prognoze asupra comportamentului investitorilor, pentru Moldova un declin de 50% al influxului anual de investiţii străine directe pentru 2009 ar putea fi încă o realizare, ţinând cont de aşteptările de scădere a investiţiilor străine directe cu 35% la nivel global şi 39% pentru Europa de Est.
Emigraţia şi remitenţele reprezintă cel de-al treilea canal de propagare a crizei. Observaţiile noastre denotă că pentru moment mai mulţi emigranţi revin din Rusia, decât din UE. Totuşi, noi anticipăm că majoritatea emigranţilor vor prefera să rămână slab plătiţi în ţările unde se află acum, decât să revină acasă. Prognoza noastră conservativă este că numărul de emigranţi moldoveni în 2009 va scădea cu 10%-15. Totuşi, cu toate că numărul de emigranţi nu va scădea dramatic, remitenţele vor scădea cel puţin cu 30%, de la 1,795 miliarde, în 2008, la circa 1,250 miliarde în 2009, cu impact direct asupra consumului privat, importurilor, veniturilor bugetare şi creşterii PIB.
Prognoze tentative
Din cauza mediului intern şi extern turbulent, precum şi din cauza deficitului de date statistice, este extrem de dificil de făcut prognoze economice solide la acest moment. FMI a prognozat pentru Moldova, în 2009, o recesiune de -5%. Aceasta este apropiat de scenariul „optimist” elaborat şi de Expert-Grup (-6%), bazat pe prognoza principalelor elemente de cheltuieli care fac parte din PIB.
Dar judecând după datele statistice disponibile la acest moment, în 2009, este posibil un declin economic şi mai profund decât 6%. Scenariul cel mai pesimist este o scădere a PIB cu 12%. Această prognoză este bazată pe tendinţele din primul trimestru al anului în curs şi pe scăderea anticipată a remitenţelor de 30% pentru anul 2009. Această scădere a remitenţelor va fi însoţită de o scădere cu 12% a cheltuielilor de consum în gospodăriile casnice, cu 60% a consumului administraţiilor private şi cu 27% a importurilor. Noi anticipăm că consumul guvernamental va scădea cu 20% în cazul cel mai bun şi aceasta pentru a menţine un deficit bugetar sub 10% din PIB. Aşteptările noastre pentru creşterea investiţiilor sunt foarte pesimiste, declinul posibil în 2009 fiind de -40%. Exporturile vor continua să fie pe un trend puternic descendent, înregistrând o scădere de 18-20%.
Prognozând PIB-ul după sectoarele de producţie, noi aşteptăm ca agricultura în 2009 să fie singurul sector economic important care va înregistra o creştere pozitivă (4-5%). Valoarea adăugată brută realizată în sectorul industrial va fi în scădere cu 16-18%, iar în sectorul construcţiilor, cu 33%. Noi credem că sectorul comerţului şi serviciile publice vor înregistra scăderi variind între -7% şi -9%. Valoarea adăugată creată în sectorul de transporturi va scădea cu circa 1/3, în timp ce valoarea adăugată în sectorul telecomunicaţiilor va rămâne la nivelul anului 2008. Aceasta prognoză se bazează pe ipoteza că companiile vor fi în stare să reducă consumurile lor intermediare proporţional cu scăderea vânzărilor.