Stadiile sexualitatii infantile

Termenul de sexualitate infantila poate parea derutant la prima vedere datorita perceptiei particulare pe care o are termenul de sexualitate, care trimite imediat cititorul cu gandul la sexualitatea genitala.Trebuie deci subliniat de la bun inceput ca, pentru Freud, sexualitatea infantila nu este realizarea nemijlocita a unei activitati sexuale ci este vorba in primul rand de cautarea placerii (libido).De altfel orice fiinta umana, indiferent de varsta, este in permanenta cautare a obtinerii placerii si cauta sa-si satisfaca aceasta necesitate folosindu-se de diferitele zone erogene ale propriului corp sau de stimuli din mediul inconjurator.Deci, pentru Freud, tot ce are legatura cu activitatile primelor faze ale copilarieii, in cautarea satisfacerii placerii, pe calea stimularii unui organ sau altul constituie sexualitatea infantila. • STADIUL ORAL (de la nastere la 18 luni)Din primele luni de viata, gura este, cu predilectie, izvorul principal de placere pentru micul bebelus.Proximitatea sanului matern sau a biberonului confera, pe langa reconfort si o sursa de placere.Cu trecere timpului micutul incepe sa-si suga degetul.Zona erogena ( generatoare de placere senzoriala ) se afla la intersectia aparatului respirator cu cel digestiv, prelungindu-se cu zonele tactile ale pielii.Referindu-se la sanul mamei care alapteaza, Freud spune ca acesta procura " satisfactia libidinala sustinuta de necesitatea fiziologica de a fi hranit ". Sanul matern este astfel primul obiect al placerii si al dorintei cu care ne intalnim in viata.Spre sfarsitul acestei prime faze, activitatea orala devine din ce in ce mai accentuata. Copilul poate sa manifeste o oarecare agresivitate, refuzul de a fi hranit, sau poate musca persoanele din anturaj.Intr-un cuvant, prin intermediul gurii copilul intra in contact cu lumea inconjuratoare. • STADIUL ANAL ( intre 18 luni si 3-4 ani )La inceputul acestei perioade copilul devine constient de actul defecatiei.Zona erogena devine mucoasa ano-rectala si prin extensie interiorul propriului corp.La inceputul stadiului anal copilul nu are nici un fel de dezgust fata de propriile-i excremente, din contra se joaca cu ele, poate sa-si bage mainile si sa manjeasca imprejur...De fapt copilul devine foarte intrigat de descoperirea noilor senzatii pe care i le procura acest produs care era parte din el, care iese din el si pe care il poate manipula. Are deci loc un transfer al pulsiunilor si placerilor senzuale din zona gurii in cea ano-rectala.Senzatia, procurata in timpul actului defecarii, de expulzare-retinere, placerea resimtita in timpul "jocului de-a retine-evacua " explica de altfel de ce copilul cere atat de des la olita.Apoi parintii si anturajul il invata pe micut ca excrementele sunt murdare, ca nu trebuie atinse, etc..Freud considera ca la aceasta varsta apare sentimentul de agresivitate care insoteste notiunile de proprietate, putere, control, stapanire etc.Este perioada cand copilul incepe sa faca primii pasi. Odata cu acest debut de autonomie el invata sa spuna "nu" ( negativism), refuzand, adesea nejustificat, de a da sau a face ceea ce i se cere.Tot in acest stadiu copilul invata sa acceada in mod pasiv la satisfacerea senzatiilor prin experiente dureroase, placeri masochiste.• STADIUL FALIC (inspre varsta de 5 ani)In aceasta faza placerile se localizeaza in zona aparatului genital.Copilul descopera propriul sex. Senzatia de placere resimtita la atingerea propriului sex antreneaza masturbarea infantila directa sau indirecta.Baietelul care descopera absenta penisului la propria mama poate incerca " teama de a fi castrat", cu atat mai mult cu cat i se interzice de a se juca cu propriul penis.Fetita, din contra incearca un acut sentiment de gelozie datorat faptului de a nu poseda, la randul ei, un penis.Aceasta constientizare a sexului este insotita de o mare curiozitate pentru tot ce are legatura cu activitatea sexuala a adultilor.Copilul incepe sa se intrebe " cum se fac copiii?" si isi imagineaza raporturile sexuale ale parintilor ca pe o actiune agresiva, sadica.Aceasta succinta trecere in revista a teoriilor lui Freud privind stadiile sexualitatii infantile, arunca o lumina revelatoare asupra originalitatii psihanalizei, care, la momentul aparitiei, a suscitat destule controverse si pasiuni.Totodata Freud leaga diversele tulburari psihice ale varstei adulte, in special nevrozele, de fixatiile pe care pacientul le face relativ la una din fazele sexualitatii infantile.Complexul lui OedipO teorie la fel de inedita si "spectaculoasa" o reprezinta Complexul lui Oedip.Ea vine in continuarea si completarea stadiilor sexualitatii infantile.Trebuie spus ca la aceasta varsta copilul, indiferent de sex, nu cunoaste un alt organ genital in afara de penis. Vaginul nu este " descoperit " decat mai tarziu, spre perioada adolescentei.Astfel dupa ce baietelul ajuns la varsta de 4-5 ani trece prin faza descoperirii propriei sexualitati precum si a constientizarii activitatii sexuale a parintilor, incepe sa-si dea seama de relatia cu totul speciala care exista intre el si cei doi parinti ai sai. Este vorba de o relatie triunghiulara in care micutul devine constient de tandretea pe care mama o dovedeste fata de tata si realizeaza ca el nu este singurul destinatar al preocuparilor materne.Denumirea complexului vine de la tragedia anticului erou Oedip, cel care ia locul propriului tata, casatorindu-se cu insasi mama sa.Acest complex se exprima prin sentimentele de gelozie si agresivitate care caracterizeaza comportamentul micutului fata de tata in aceasta perioada.Mama devine obiectul dorit cu ardoare, iar tatal adversarul care ocupa locul ravnit.In incercarea de a deveni singurul beneficiar al atentiilor materne, un soi de rivalitate se instaureaza in raporturile dintre copil si tatal sau. El cauta prin toate mijloacele sa-si indeparteze tatal si sa-i ia locul. In aceasta "competitie " el incearca sa fie la fel de puternic, de rapid, de seducator ca tatal. E un fel de transferare a rivalitatii sexuale pe terenul calitatilor personale.In acelasi timp intervine teama de castrare, el temandu-se ca tatal l-ar putea pedepsi lipsidu-l de obiectul competitiei: penisul. Aceasta teama este atat de puternica incat duce la inhibarea dorintei de competitie si la instaurarea unei atitudini de supunere neconditionata urmata de un sentiment de admiratie fata de tata.In ceea ce priveste problemele intalnite la fetita, ele sunt mai nuantate si mai complexe.Spre deosebire de baietelul care manifesta teama de castrare, ea doreste sa "achizitioneze" penisul, exprimand dorinta inconstienta de a avea penis. Comportamentul ei fata de tata vine in intampinarea acestei dorinte.Odata rezolvat acest complex al lui Oedip, o mare parte din emotiile legate de viata sexuala infantila sunt refulate, uitate, adica trimise in inconstient unde "zac" in stare latenta pana spre perioada pubertatii, cand reapar la suprafata intr-o forma sublimata. Energia acestor emotii este redistribuita, reorientata inspre activitati sociale, culturale, etc.Comportamentul adultului ramane insa tributar modului in care complexul lui Oedip a fost rezolvat in copilarie, acesta putandu-si intrerupe dezvoltarea (fixatie) sau chiar regresand la un stadiu anterior (regresie).Conform psihanalizei, complexul lui Oedip joaca un rol major in structurarea personalitatii si in orientarea dorintei, a libidoului.Chiar daca astazi multe din ideile lui Freud sunt contestate, caci in urma odservatiilor directe nu se poate confirma importanta si rolul covarsitor in dezvoltare psihismului uman pe care psihanalistii il acorda complexului lui Oedip, meritul lui Freud in a deschide noi orizonturi cercetarii psihicului uman si implicit in dezvoltarea psihologiei ca instrument de analiza al acestuia, ramane unul fundamental caci o psihologie care ar incerca sa ignore aportul psihanalizei ar fi sortita esecului.AM DESCHIS ACEASTA DISCUTIE DIN CAUZA CA ANUME PETRU ACESASTA IPOTEZA FREUDIANA A FOST CRITICATA SI RESPINSA DE CATRE MULTI PSIHIATRI SI PSIHOLOGI. ASI VREA SA DISCUTAM PE MARGINEA CESTUI SUBIECT SI SA CLARIFICAM CONSTRUCTIV CARE POZITIA STIINTIFICA A LUI FREUD VIZAVI DE ACEASTA IPOTEZA.