Doctrina Legionara

/ INDIVIDUL (OMUL NOU) Formarea omului nou, constituie punctul de plecare al unei mari transformгri spirituale in VIATA NEAMULUI. Sufletul este punctul cardinal, asupra cгruia trebuie sг se lucreze in primul rвnd, pentru a se plгmгdi apoi SUFLETUL NATIUNII. Deci trebuie sг se inceapг cu REFORMA OMULUI, nu cu reforma programelor politice. OMUL NOU, trebuie sг fie OMUL CRESTIN, actualizat in cadrul ISTORIEl ROMANESTI. El se formeazг pentru viala de adevгr, dreptate, virtute, eroism si sacrificiu, ca om liber, cu dragoste si cu elan consimtit pentru idealurile miscгrii legionare. Insusirea sa de erou trebuie sг se manifeste, in sens militant, social si creator. Rolul MATERIEI sub aspectul agonisirii ei, nu trebuie negat, dar nici absolutizat. LEGIUNEA, nu poate admite in rвndurile ei, pe eel venit pentru interese materiale, ambilie, patimг sau trufie. Istoria a demonstrat, cг sub domnia interesului personal si egoist, strгin de idealurile NEAMULUI, s'au prгbusit state si naliuni. Impotriva setei de mгrire si dominalie a oamenilor, primul pas salvator a fost si rгmвne REDOBANDIREA CARMEI MORALE conform preceptelor CRESTINISMULUI. II ORDINEA SOCIALГ Adevгrul primordial al vielii sociale, e constituit din ideea religioasг si ideea nalionalг. (I. MOTA). Ordinea socialг nu se realizeazг prin constrгngere dar nici prin dezertarea individualui de la scopul fвuririi si consolidгrii ei.ORDINEA SOCIALA, este statornicitг de DUMNEZEU si se fundamenteazг pe efectele formulei trinitare: INDIVID-NEAM-DUMNEAZEU. SUFLETUL unui NEAM, este expresia convergentг a insusirilor cu care sunt inzestrali indivizii care оl compun. Numai dupг CRESTINISM, a fost posibilг recunoasterea neamurilor si regruparea lor in comunitгti nationale.In tipul de societate medievalг, individul nu reprezenta o fiintг autonomг, fiind subordonat claselor sociale ierarhizate. In acelasi spatiu, locuiau mai multe formatiuni statale,, care оntвrziau procesul de formore al constiintei nationale si de оnfгptuire al unitгtii politice. numai prin mijlocirea BISERICII CRESTINE, societatea medievalг a dobгndit un oarecare echilibru. REVOLUTIA FRANCEZA, a luptat pentru distrugerea feudalitгtii si introducerea unui program de libertate, egalitate si fraternitate, precum si pentru оntemeierea statelor nationale. Renasterea cultural-artisticг si revolutia stiintificг, au deschis orizonturile individualui spre adevгrata libertate, triumfвnd in intermeierea STATELOR NATIONALE MODERNE. Treptat оnsг popoarele s'au оndepгrtat de la idealurile crestine si au degenerat in orgonizarea unui drept politic abuziv si exclusiv pentru promovarea intereselor egoiste personale si de stat. Rezultatele s'au vгzut in societatea national-socialistг si comunistг. Adevгrata menire a stiintelor si tehnicii avansate trebuie sг se concretizeze in inbunгtгtirea situatiei materiale si spirituale a NATIUNII, singurul rost al vietii omenesti. III. CAUTГREA LIBERTATII a) Libertatea Exterioarг Notiunea generalг de libertate, corespunde cu ideeo de EXPANSIUNE NELIMITATA a individului. Societatea o оngrгdeste оnsг in functie de necesitгti si libertatea exterioarг sau socialг deplinг nu va exista niciodatг. b) Libertatea Interioarг Aceasta este гdevгrata libertate, avвnd rгdгcinile оnfipte in sufletul fiecгruia, ea nefiind tributarг niciunei oprelisti sociale. Dacг ea totusi nu tine seama de interesele neamului, chiar prin simplг indiferentг, nu numai prin individualism anarhic, devine ostilг structurii social-nationale. c) Libertatea Anarhicг In sfera de actiune care scapг de sub controlul societгth, omul devine stгpгn pe timpul si energia lui. In aceastг libertate omul ori acceptг sг-si delileze prin constiintг in mod haotic imagini, reprezentгri si idei, ori si le grupeazг pe toate in jurul unui obiectiv prestabilit. Libertatea anarhicг este cea mai frecventг, fiind si ceo mai comodг. Prin aceasta omul reactioneazг de la caz la caz, pe seama improvizatiei. Ea se mai numeste si libertatea vagгbondajului. d) Libertatea Determinatг Cвnd ratiunea eliminг neprevгzutul din cadrul conduitei umane si stabileste ordine оn viola sufleteascг, apare LIBERTATEA DETERMINATA. Prevederea si ratiunea se impun ca un act ostil libertгtii anarhice si ele se concentreazг оn jurul unul obiectiv. Aceasta este o libertote de naturг rational voluntarг si este greu de dobвndit, reclamвnd o sfortare penibilг si de lungг duratг. Libertatea determinatг n'are o circulatie de masг si apartine oamenilor de elitг. Totusi actul de auto-determinare se verificг a fi in ultimг analizг, un act de оnstrгinare a libertatii individuale. Astfel, omul se оncovoaie de bunг voie sub jugul unei auto-impuneri. Se pune оntrebarea: Unde putem gгsi o libertote adevгratг sau totalг? Nici anarhismul nici determinismul nu au dat un rгspuns satisfгcгtor problemei. e) Libertatea Spiritualг Expansiunea nelimitatг a individuolui, devine realitate numai cвnd ne оnchidem lumii si ne deschidem nouг. Aceastг expansiune este admisibilг оnsг numai ENERGIEI CREATOARE a individului. Desmгtul atitudinilor noastre, duce la epuizarea persoanei umane. Pгrerea bunг ce o are fiecare individ despre sine, se sprijinг pe ceva real, adicг pe energia nevalorizatг a personalitгtii sale si pe mustrгrile constiintei ce se stie vinovatг de ingroparea talentului dгruit, deoarece spiritul este atвt de inventiv, atвt de bogat in iesurse, оncвt in orice situatie s'ar afla, nu-i pot lipsi mijloacele de afirmare... Imprejurгrile externe pot fi оnvinovгtite numai in mгsura in care nu constituiesc un mediu educativ prielnic. Astfel, fiecare se gгseste sigur in cгutarea eului propriu. Numai acest gen de libertate, care se identificг cu elanul creator al individului reprezintг adevгrata LIBERTATE. f) Dragostea si esenta ei spiritualг Elanul creator in stare purг, spiritual ca enigmг ultimг, este pasiune, creatie, dragoste. Dragostea este strгinг oricгrei specii de determinism. Ea elibereazг, nu robeste, cucereste, nu supune, оnvie nu оnmormвnteazг. Transfigurarea interioarг prin dragoste si pasiune nu cunoaste limite. Ca atare nu cunoaste termen final de desгvвrsire. Astfel personalitatea umanг se va bucura de privilegiul EXPANSIUNEI NEMARGINITE. Prin natura ei, dragostea invinge solitudinea si divine creatoare de comunitate. Dragostea de tip spiritual, nu trebuie confundatг cu dragostea de tip emotiv, adicг cu dragostea empiricг sau omeneascг. Aceastг dragoste emotionalг, se exercitг оntre sot si sotie, оntre pгrinti si copii, оntre prieteni si prietene. Ea implicг reciprocita- te de sentimente. Dragostea spirtualг, curge din alte izvoare. Ea este fiica cerului si timpul farг de moarte, adicг prelungirea etemitгtii in om. Potentialul ei energetic este deci inepuizabil. Paradoxul acestei dragoste spirituale constг in fortificarea ei si оn оmbogгtirea ei, cu fiecare act de dгruire. Asfel, adevгratul legionar trebuie sг se rupг de bucuriile pгmвntesti, sг se smulgг de dragostea omeneascг si pentru оnvierea NEAMULUI sгu, in fiecare clipг sг stea gata de MOARTE. g) Dragostea de neam NEAMUL este оn primul rвnd o entitate spiritualг si abia in al doilea rвnd o proiectie a acestuia, adicг o entitate istoricг.Factorii care deosebesc un neam de altul, ca de pildг: Mentalitatea, limba, moravurile, istoria, teritoriul, cultura, etc., nu sunt realitгtile lu "ultime, ci mijloacele de incorporare si manifestare ale sufletului sгu etem in luinea obiectivг. Odatг оnteleasг notiunea de NEAM, in sfera vietii lui fгrв de moarte, vor dispгrea toate contradictiile dintre el si individ. Din partea neamului transfigurat de chemгrile supranaturalului, libertatea spiritualв a individului, nu mai poate suferi nici o limitare. Deaceea lupta nationalг si dragostea de neam, оi rгscolesc toate energiile creatore si оi angajeazг toatг capacitatea lui de sacrificiu. Asfel, indivizii si neamurile au aceeasi origine supranaturaM. Intre neam si individ, se stabileste un paralelism de imentii si re alizari. Conflictul dintre persoana umanг si natiune, ramвne numai in cazul cгnd neamul este crupt si detronat din telurile nobile, superioare si divine. De aseineni, cвnd statul acelui neam, este animat de dominatie, acaparare, agresiune, imperialism. IV. STRUCTURA PERSOANEI UMANE Filozofia existentei, elaboratг de NIETSCHE, este minorг, fiindcг n'a vгzut in Christos prototipul crestinului, ci un singur crestin sacrificat pe cruce. Manifestгrile mai recente ale filozofiei existentiale, redescope- rг sensul persoanei umane, dar nu-i recunoaste rolul divin, transformвndu-l оn victimг a evenimentelor istorice omenesti. Numai CRESTINISMUL, cu descoperirea persoanei umane, a ridicat la valoarea maximг, potentialul creator at individului.Cele trei componente ale structurii individului sunt: 1/ BIOLOGICUL 2/ PSIHOLOGICUL 3/ SPIRITUALUL Biologicul constг in incorporarea sufletului in materia vie.Psihologicul reprezintг ansamblul mijloacelor cu care e оnzestrat individul, pentru orientare si conservare in mijlocul naturii si in relaliile cu ceilalti oameni. Spiritualul este elanul creator, cu care individul a fost оnzestrat de divinitate. Numai EUL SPIRITUAL define funclnle adevгrului si instrumentul cunoasterii. Acele pro cese de inspiralie, nu sunt decвt momente de iruplie ale elanului creator, ale supraconstiintei, care descind din izvorul divinitгtii. Ratiunea nu descoperг adevгrul, ci serveste numai ca instrument de comunicare. Dragostea spiritualг sau elanut creator, se orienteazг spre cele trei cвmpuri operative: INDIVID-NEAM-DUMNEZEU. Nu COLECTIVUL invadeazг sfera individului, silindu-l la concesii si deformгri, ci INDIVIDUL converteseste o parte din energiile lui creatoare in VALORI NATIONALE. Omul comunicг cu sine, gratie constiintei personale, cu neamul sгu prin constiinta sa nationaг, iar cu Dumnezeu in virtutea filiatiei divine si elanului sгu creator. V. ETICA DRAGOSTEI SPIRITUALE Aceastг eticг presupune o strвnsг alipire de CRESTINISM. Marile disponibilitгli, lгuntrice, nu devin active decвt in stare de har. Acest har trebuie asociat permanent activitгlii omenesti, la fiecare pas si pentru fiecare act al nostru. VI. DRAGOSTE SI EXISTENTA a) Creatie si libertate Orice crealie de orice naturг, presupune o desprindere din propria persoanг, spre a fi dгruitг altora. Cвnd acest elan creator devine constient de rolul sгu, atunci capacitatea de creatie se mгreste considerabil.Astfel dragostea creatoare, transformг sufletul intro fortgreati inexpugnabilг a libertгtii. b) Marile obiective ale existentei Elanul creator trebuie sг se manifeste progresiv si ascendent, in raport de trinitatea: INDIVID-NEAM-DUMNEZEU. Deci primul obiectiv al dragostei crestine este DUMNEZEU Гl doilea NEAMUL si al treilea INDIVIDUL. Un sprijin material, o interventie la momentul oportun in favoarea omului nгpгstuit, constituie o actiune meritorie, dar, mult mai de pret decвt aceastг binefacere concretг, este ASISTENTA SPIRITUALA acordatг omului. Pentru a deveni o persoanг cu adevгrat umanг, individul trebuie sг inglobeze NEAMUL SAU in sfera lui de preocupвri, altfel dispare оntr'o masг nedefinitг de oameni. c) Moarte si оnviere Mвntuirea оnseamг redobгndirea naturii nemuritoare a omului. Moartea nu este decвt o degradare temporarг a fiintei umane, provocatг de propia lui vinovгtie. Moartea a intrat in lume odatг cu pгcatul si va pieri odatг cu el. VII. ORIGINEA NEAMURILOR Niciuna din numeroasele teorii despre NEAM nu se bucurг de o acceptare unanimг. Caracteristicile NEAMULUI sau NATIUNII, nu se vor descoperi atвta vreme cвt natiunea se va considera o purг "realitate naturalг". Deoarece, odatг admisг egalitatea NA'IIUNE : REALITATE NATURALA, trebue admisг si legea care guverneazг оntreaga naturг, adicг lupta continuг de supravietuire оntre popoare sau legea lui HOMO HOMINI LUPUS. Or NEAMUL este o energie colectivг de tip spiritual, desprindг din IMPARATIA lui DUMNEZEU, care irumpe in istorie si оsi cautв loc si asezare pe pгmвnt, dupг un plan prestabilit de CREATOR.Planul divin constг in atingerea unui stadiu de fraternitate оntre toare popoarele lumii, atвt de inaintat, оncвt rгzboaiele sг devinг practic imposibile, si in locul luptelor fratricide si pustietoare, sг se оncingг numai оntreceri spirituale si culturale. Astfel se explicг dece un popor, nu este o simplг colectie de indivizi, ci apare оntotdeauna ca un tot armonios, reflex al sufletului sгu nemuritor, deci produs al DIVINITATII. VIII. STRUCTURA NATIUNII Caracteristicile biologice, nu trebuiesc confundate cu rasa. Rasele sunt varietгti ale spelei umane, determinate de metiu, climг, hranг, etc. Expresia fetii are un ce nedefinit, caracteristic fiecгrui popor. Calitatea pгmвntului si a bogгtiilor, diferг in functie de lochil de asezare al natiunilor. Cultura este internationalг ca strгlucire, dar nationalг ca origine. DUMNEZEU poate incredinta o misiune unui popor, dar acel popor este liber sг o оndeplineascг sau nu. (Exemplul EVREILOR care nu l-au recunoscut pe ISUS). Principiul de realizare din interior, caracteristic persoanei umane, guverneazг si fiinta popoarelor. Singura obligatie a unhii NEAM, este ca sг nu-si оnstrгineze LIBERTATEA interioarг, ca sг nu-si compromitг ELANURILE CREATOARE. Cвnd natiunea pierde legгtura cu ORDINEA SUPRANATURALA, se prгbuseste sau intrг оntr'o perioadг de decadentг. Dupг оntregirea geograficг a neamhilui nostru, urmatг primului rгzboi mondial, conducatorii ROMВNIEI au atoptat o atitudine pasivг si defensivг, care nu putea sг ducг in final decвt la ruina ROMANIEI оntregite. Pentru ei, singura lor datorie li se pгrea a fi doar apгrarea patrimoniului cвstigat cu sacrificiile poporului, neglijвnd preocupгrile legate de patrimonihil spiritual, cultura si onoarea neamului. De altfel, misiunile istorice expansioniste, au this in cele din urmг la aceleasi consecinte penibile. Astfel de exemple au fost date pвnг in prezent de imperide : roman, otoman si fascist. Natiunea nu trebuie sг se opreascг la un anumit stadiu de pregгtire si realizare. Rigiditatea si dogmatismul, pune natiunea in fata acelorasi pericole. Onoarea nationalг si demnitatea unui neam, inseamnг acordul permanent оntre istorie si spiritualitatea lui. Respectul corectitudinei in relatiile cu alte popoare, aratг gradul de strгlucire al onoarei unei natiuni. Istoria este barajul de protectie al culturii, care trebuie sг constituie telul principal al existentei unui neam. Influentele unei culturi nationale strгine, trebuie sг rгmвnг in limitele unei asimilгri organice, fгrг sг punг in primejdie fondul autohton. Numai in tehnicг, imitatia are valoare. In culturг, constituie o notг deplorabilг. Cвnd tehnica tinde sг depгseascг spiritualul, se ivesc perspective grotesti, in care necesarul tinde sг ia locul esentialului. In atari situatii, fortele tehnice se vor nгpusti asupra popoarelor, cauzвndu-le moartea. Deci spiritul inventiv al omului, rгmвne actul principal de creatie. CULTURA nu trece prin stadiile biologice ale nasterii, maturitгtii si imbгtrвnirii. Bresele ivite оn culturг, se produc atunci cвnd sirul de gвnditori si artisti au pierdut contactul cu plasma ei germinativг. O natiune are trei factori constitutivi: 1/ Un PATRIMONIU BIOLOGIC (carne si sвnge) 2/ Un PATRIMONIU MATERIAL (pгmвnt si bogгtii) 3/ Un PATRIMONIU SPIRITUAL (conceptia lui despre DUMNEZEU, lume, viatг, culturг si onoare). IX. ETAPELE DE REALIZARE ALE NATIUNII Existг trei entitгti distincte: 1/ INDIVIDUL 2/ COLECTIVITATEA NATIONALA ACTUALA 3/ NATIUNEA ISTORICA TRAIND PESTE VEACURI Fiecare are dreptul de a trгi si a nu periclita dreptul la viatг al celorlalte douг. Drepturile omului sunt mгrginite de drepturile colectivitгtii nalionale actuale, iar drepturile acesteia sunt mгrginite de drepturile eterne, ale natiunii istorice. a) Legile vietii si legile mortii Poporul nu se conduce dupг voin;a lui, cum crede DEMOCRATIA; nici dupг voinla unei persoane, cum crede DICTATURA. El se conduce dupг legile naturale ale vietii sau ale mortii. Legile vietii sunt respectate, cвnd tind la propгsirea individului, a colectivitгtii nationale actuale si a natiunii istorice eterne, оn mod simultan. Cine se opreste prin politica sa, la una din primele douг, greseseste si favorizeazг acliunea legilor mortii. b) Politicг si Religie Politica are teluri imediate de satisfгcut ca de pildг: Stabilirea regulilor de convietuire оn sвnul unei comunitгti nationale, dar are si teluri mai оndepгrtate, ca de exemplu: Asigurarea continuitгtii istorice a unui popor. In plus, are si o operг transcedentalг de оndeplinit, adicг sг cгlгuzeascг NEAMUL spre оnviere pe drumul infinit al vietii. In acceptiunea ei ultimг, politica nu ar trebui niciodatг sг se dispenseze de ajutorul religiei, cгci altfel s'ar vedea lipsitг de MIJLOACELE HARICE. Caracteristica timpului nostru, constг in faptul cг ne preocupгm de biruinte asupra oamenilor si nu de biruinte asupra propiilor noastre greseli. Asa au fгcut Napoleon, Hitler, Musolini si altii. c) Elita nationalг Clasa conducгtoare trebuie sг aibг o structurг mult mai stabilг decвt guvernele si sг constitue REZERVA de oameni politici ai NATIUNII. Calitatea unei CONDUCERI de STAT, nu se va putea ridica niciodatг peste nivelul mediului din care a luat nastere. Dacг mediul politic va fi o extraclie inferiorг, desigur si consecintele vor fi funeste pentru stat. Dacг pentru a face pвine, ghete, masini, trebuiesc specialisti, cu atвt mai mult pentru a conduce o natiune, vor trebui si mai mari specialisti.Tocmai acesti SPECIALISTI, trebuie sг formeze ELITA NATIONALA. Un popor poate sг posede o pгturг conducгtoare veche si an- trenatг in alacerile politice, dar ELITA NATIONALA sг nu fie reprezentatг in ea. Calificгrile de ordin politic, social, academic, stiinlific si cultural, nu sunt suficiente pentru caracterizarea unui individ ca fiind coresponzгtor elitei nalionale. Acestuia ii mai trebuie sг achizitioneze si acea cunostintг a legilor de viatг si de moarte ale unui neam, pentru a intra in categoria ELITEI. Ea se constitue prin concursul tuturor categoriilor sociale, a tuturor indivizilor, indiferent de clasa cгreia apartin. Elita trebuie sг fie un factor de unificare a inegalitгtilor sociale. d) Formarea Elitei Nationale Elita trebuie sг stie a conduce natiunea dupг legile vietii unui Neam si de a lгsa o elitг mostenitoare, bazatг nu pe principiul ereditгtii, ci pe acela al selectiei. Cвnd elementele umane, ori cгt de оnzestrate ar fi, rгmвn pe pozitii singuratice, pot dobвndi mari realizгri in domeniul cultu- rii, stiintei si artei nalionale, dar niciodatг din strгduintele lor de unul singur, nu se va оnchega o elitг. Oamenii elitei trebuie sa-si оnmгnuncheze activitгtile, sг se supunг unei discipline unice, sг se constitue оntr'un corp, in cadrul cгruia sг circule cu usurinta cunostintele si experientele valoroase. Multimea nu este aptг sг aducг reale servicii pentru natiune. Ea nu poate sг aleagг din sвnul ei, pe cei mai priceputi, in arta conducerii neamului, pentru cг ea nu are de unde sг cunoвscг si sг оnteleagг normele fundamentale de existentг ale unui popor. Deci nu principiul ELECTIUNII, ci principul SELECTIEI poate aju,ta la formarea ELITEI NATIONALE. De pretutindeni se semnaleazг initiative, se aud cuvinte de ordine, se transmit iozinci de luptг, se ridiciг steaguri si оnjghebeazг organizatii, Toatг aceastг rodnicie de talente si energii, riscг sг se piardг in actiuni minore, dacг nu se iveste personalitatea unui sef de elitг nationalг. Seful unei elite in formatie, nu oprimг, ci intregeste viziunea incompletг a membrilor ei. El este o emanatie si o expresie a ei.El nu este un sef politic oarecare, ci in primul rгnd un educator, un intemeietor de scoalг, un cгlгuzitor de suflete. El este un sef neales, un conducгtor unanim recunoscut si constmtit. Astfel, оn forma ei initialг, elita nationalг e selectatг de seful ei. e) Perpetuarea Elitei Greseala istoricг a fost aceea, cг acolo unde s'a creat o elitг bazatг pe principiul selectiei, aceasta a pгrгsit a doua zi principiul care i-a dat nastare, оnlocuindu-l cu principiul ereditгtii, prin care s'a consacrat sistemul nedrept si condamnat al privilegiilor din nastere. Ca o protestare оmpotriva acestei greseli, pentru inlгturarea unei elite degenerate si pentru abolirea privilegiilor din nastere, s'a nгscut DEMOCRATIA. Aceasta, a pгrгsit principiul EREDITATII, a introdus ELECTIUNEA si a constituit оntr'adevгr o ELITA, dar falsг si necorespunzгtoare, pentrucг nu s'a aplicat principiul SELECTIEI. Aplicarea SELECTIEI, pentru formarea ELITEI necesare urmгtoarei generatii, se face de cгtre elita in functiune. Consacrarea o face seful elitei, consultвndu-si elita. Insusirile omului de elitг, trebuie sг fie: a) Curгtenie sufleteascг b) Capacitate de muncг si de creatie c) Vilejie d) Viatг asprг si de rгzboire permanentг cu greutгtile asezate in calea NEAMULUI e) Sгrгcie, adicв renuntarea voluntarг de a acumula averi materiale f) Credintг in DUMNEZEU g) Dragoste fata de om si natiune. f) Educatia Legionarг Educatia nu este atotputernicг in formarea omului. In ultimг instantг, fiecare individ este arhitectul propriului sгu destin, adicг prin auto-educatia sa. Miscarea legionarг, pune totusi mare pret pe educalie, dar nu in scopul fonnгrii omului sablon. Inainte de a fi o miscare politicг, teoreticг, financiarг, economica, etc., miscarea legionarг este o scoalг spiritualг, in care dacг va intra un om, la celгlalt capгt va trebui sг iasг un erou. Trebuie strigat in toate pгrtile cг rгul si ruina ne vin de la suflet. Deci este necesarг reforma omului, nu reforma programelor politice. Specificul doctrinei legionare, este neintвlnit la alte partide politice si el se caracterizeazг astfel: Nici contra miselului si a ar- melor lui miselesti, sг nu se оntrebuinteze miselia, pentru cг оnvingгtorii nu vor face decвt un schimb de persoane. Miselia in fond va continua sг rгmгnг ca faptг. Miselia invinsului, va fi inlocuitг cu miselia оnvingгtorului si in esentг tot miselia va stгpвni peste lume. Arta enducatorilor оsi pierde stгpвnirea asupra sufletelor, de indatг ce mediul social a ajuns in opozitie cu ideile rгspвndite de la catedrг. Intre un educator de cea mai aleasг pregгtire si un mediu de calitate indoielnicг, dar clocotitor de energie, individul nu va intвrzia sг-si arate preferintele pentru mediu. Deci greutatea principalг in educalie, constг in crearea unui mediu educa- tiv sгnгtos, in locul celui indiferent sau primejdios. Mediul pozitiv, are mai mare putere de atraclie decгt mediul ostil binelui. Multiplicarea mediilor sгnгtoase, va avea ca urmare insгnгtosirea intregii societгti romвnesti. Ca o incoronare a acestei opere educative, bazatг si pe un mediu social prielnic, va veni biruinta miscгrii legionare in slujba NEAMULUI si a lui DUMNEZEU. Astfel, оnsusi STATUL va fi cucerit prin aceastг fortг spiritualг. X.STATUL Statul nu trebuie considerat un fenomen independent de NATIUNE, ci un produs al ei. Statul, fгrг preponderenta unei natiuni, este o asociatie de interese si interesati. a) Stat si Natiune Natiunea descinde din tainele CERULUI si se materiahzeazг prin religie, limbг, culturг, populatie, teritoriu, istorie, etc.Statul reconstitue pe plan material, ceeace reprezintг natiunea in esenta ei. Activitatea constitutionalг si juridic-administrativг a statului, precum si de orice naturг, trebuie sг se armonizeze cu necesitгtile adвnci ale natiunii. b) Finalitгtile Statului Statul, n'are teluri proprii de realizat. Finalitгtile NATIUNII, trebuie sг fie si finalitгtile STATULUI. El trebuie sг asigure satisfacerea urmгtoarelor interese: 1/A individului creator de natiune. 2/A Colectivitгtii Nationale Actuale. 3/A Natiunii Istorice. 4/A Natiunii Spirituale. Statul care nu trece dincolo de interesele individului, se numeste un STAT LIBERAL. STATUL NATIONAL adevгrat, merge pвnг la satisfacerea tuturor idealurilor unei natiuni. c) Scop si Mijloace Obiectivele drepte si morale, trebuiesc realizate de STAT, prin mijloace loiale. Un adversar nu trebuie fгcut inofensiv uzвnd de intrigг, de minciuni, de calomnie, de lovituri pe la spate. Timpul si istoria, distrug rezultatele dobвndite prin miselie. Cвnd оnsг ISTORIA s'a transformat in junglг, este necesar a se folosi once fel de mijloace, chiar perfide si criminale, pentru efiminarea adversarului care intentioneazг sг desfiinteze NATIUNEA. d) Principiul de conducere al Statului Experienta istorica de pana acum, a practicat doua principii:1/ Principiul autoritatii2/ Principiul libertatii.Ambele principii intra оntotdeauna оn conflict.Dragostea spiritualг este singura оn mгsurг sг anihileze antagonismul dintre cele douг principii, pentru a nu se degenera in tiranie, nedreptate, rгzvrгtire, si rгsboiri sociale. Dragostea spirituluг, ca rol de mediatie оntre cele douг principii, se concretizeazг in disciplinг fiber consimtitг. La baza spiritului de sacrificiu, in momentele de cumpгnг, rгmвne tot dragostea spiritualг, ca element de mobifizare. e) Democratia si idealurile politice Orice mecanism de stat, trebuie sг respecte vointa cetгtenilor. Aceasta inseamnг in primul rвnd, asigurarea dreptului de manifestare politicг a cetгtenilor. Indivizii nu pot fi redusi la simpli executanti ai unei conduceri de stat. Consultarea poporului, оnseamnг DEMOCRATIE. Trebuie sг se facг distinctie intre democratie, care e o tehnicг politicг de sondare a opiniilor din masa de votanti, si alegerea unor partide cu majoritate de votun pe de o parte, si posibilitatea de reafizare a idealurilor nutrite de natiune prin programale acelor partide, pe de altг parte. f) Rolul Partidelor Indivizii se grupeazг in partide, dupв afinitгti de gвndire politicг. Un partid sгnгtos nu se va lгsa exclusiv cгlгuzit de multime, ci va cгuta sг o indrumeze pe linia marilor aspiratii nationale. Cвnd partidul se suprapune intereselor nationale, devine o suprastructurг parazitarг, trгind din sudoarea si sвngele multimilor exploatare. Cel care оndrгsneste sг denunte abuzurile, sfвrseste prin perderea libertгti si chiar a vietii. Astfel DEMOCRATIA poate fie degradatг la o firmг, care nu mai spune nimic bun, pentru cг оndгrгtul ei, partidul abuziv оsi ascunde incapacitatea si instinctele de pradг. g) Democratia in ROMANIA Vechile partide se interesau de toate, in afarг de bunul mers al statului. Partidele erau societгti de exploatare a bogгtiilor tгrii si muncii poporului. Furtul de urne, patul de puscг si alcoolul, ajustau оntotdeauna VOINTA NATIONALA, la trebuintele electorale ale guvernului.Deaceea CORNELIU ZELEA CODREANU, a formulat urmгtorul rechizitoriu impotriva democratiei din ROMANIA: 1/ A sfгrвmat unitatea NEAMULUI ROMANESC desbinвndu-l оn partide vrгjmase оn fata BLOCULUI UNIT AL PUTERII IUDAICE. 2/ A transformat milioane de EVREI оn cetгteni romвni, cu drepturi egale, desi au imigrat оn tarг de circa cinci ani sau cel mult de o sutг de ani, deci n'au luptat de douг mii de ani pentru constituirea statului national si nu pot avea nici-o rгspundere in fata disparitiei NATIUNII ROMANE. Deci nu puteau dobвndi EGALITATE, de vreme ce nu s'au afirmat prin egalitate in muncг, luptг, jertfe si rгspundere fatг de NATIUNEA ROMANA. 3/ Democratia e incapabilг de continuitate in efort, deoarece partidele оntre ele оsi neagг, оsi saboteazг si оsi anihileazг pro- gramele in mod reciproc. 4/ Pune in imposibititate pe omul politic de a-si face datoria, deoarece el trebuie sa satisfacг in primut rгnd pretentiile mem- brilor partidului, fiindcг altfel riscг sг nu mai fie ales. 5/ Este lipsitг de autoritate, pentru cг nu-si sanctioneazг partizanii de fricг sг nu-i piardг, iar pe adversari de teamг sг nu le demaste afacerile scandaloase. 6/ Devine sluga marei fmante evreiesti, de la care solicitг mari sume de bani pentru satisfacerea intereselor de partid, pe spatele оntregului popor. h) Vointa Nationalг Intre cele douг rгzboaie mondiale, оn ROMANIA n'a existat DEMOCRATIE, ci dictaturг deghizatг a unor caste de politicieni. Niciodatг miscarea legionarг pentru a birui, nu va recurge la ideea de complot sau lovituri de stat. Miscarea Legionarг nu poate birui decвt odatг cu desгvгrsirea unui proces interior de constiintг a NATIUNII ROMANE. Cвnd acest proces va cuprinde majoritatea ROMANILOR, biruinta va veni de la sine. Cвnd in 1937 Legiunea dobвndise atвta prestigiu si posibilitate de a obtine prin alegeri libere, puterea in Stat, fostul rege Carol al II-lea a destituit guvernul lui Octavian Goga, a abrogat constitutia care legaliza forma DEMOCRATIEI in ROMANIA si a impus poporului dictatura lui proprie, оnfundгnd inchisorile cu cele mai curate constiinte nationale romгnesti. CORNELIU ZELEA CODREANU, a adresat atunci o scrisoare consilierului regal Alexandru Vaida Voievod, in care si-a exprimat severul sгu protest оn felul urmгtor: 1/ Instituirea dictaturii, este un dispret pentru poporul romвn. 2/ Exponentii dictaturii, au оncгlcat legalitatea fundamentalг a STATULUI si nu legionarii care au fost aruncati оn оnchisori pentru pretextul cг ar fi urmгrit Lovitura de Stat. 3/ Autorii dictaturii, in frunte cu primut ministru, sunt vinovati de infractiune si sperjur, pentru оncгlcarea abuzivг a legilor statului si pentru nerespectarea jurгmгntului de credint в fata de Constitutia Democratiг, pe care au desfiintate. 4/ Orвnduirea instituitг prin dictaturг, este lovitг de nulitate, fiind produs al sperjurului si оncгlcгrii de lege. i) Ecumenicitate Nationalг CORNELIU CODREANU, a preconizat o nouг formг de conducere a statetor, care nu este nici democratie, nici dictaturг, ea fiind o AUTORITATE ECUMENICA, adicг avвnd fond moral si religios, izvorвtг din constiinta si vointa оntregii NATIUNI. Dusmanii Legiunii sustin cг MISCAREA LEGIONARA este EXTREMISTA de TIP DICTATORIAL. Acuzatia este nejustг, deoarece Legiunea nu concepe preluarea puterii fгrг adeziunea intregului popor, iar aceastг adeziune nu se dobгndeste prin sisteme inchizitoriale. Mobilul puterii legionare, este оnalta constiinta legionarг si totodatг cetгteneascг, bazatг pe entuziasmul de sprinjinire unanim nationalг. Astfel seful statului, devine simbol al acelei stгri de оnaltг constiintг, adicг nici dictator, nici exponent al alegerii democratice. j) Selectie in constituirea partidelor Partidele din ROMANIA, au incгlcat drepturile NATIUNII si s'au convertit in societгti de exploatare a masetor populare si ate bogгtiilor tarii. Era de asteptat ca aceste partide sг loveascг dusmгnos in LEGIUNE, deoarece aceasta se baza pe dezinteres si sacrificiu, in folosul NATIUNII. Un Stat bazat pe moralitate si justitie, nu se poate lipsi nici de consultarea multimii, dar nici de aportul ELITEI, adicг a celor mai pregгtiti fii ai NATIUNII. Formele democratiei por fi corectate in sensul cг se va continua consultarea vointei poporului prin vot universal, direct, secret, obligatoriu si egal, dar in interiorul partidului va trebui sг opereze SISTEMUL SELECTIEI, care sг garanteze constituirea unei, conduceri dedicatг interesuluiobstesc, ancoratг de NATIUNE si implinirile MISIUNEI ei istorice. Aceastг ELITA, va trebui sг impiedice partidul sг cadг in ten- tatia unei vieti usoare, care devoreazг substanta natiunii. In atare situatie, partidele vor deveni factori de bung credinta si in succesiunea lor, noul partid ce vine la putere, nu va face decвt sг ducг la bun sfвrsit, constructia neterminatг a celui precedent. XI. PROBLEMA SOCIALA Aceastг problemг s'a dislocat din ansamblul NATIUNII si, conform teoriilor moderne, constitue o problemг de sine stгtгtoare. Societatea Burghezo-Capitalistг, n'a rezolvat confl