Subterana Interioara - o alegorie

Ai coborit tu oare vre-o data in subterana interioara, acolo unde nici o raza de soare a constiintei nu strabate, unde din veac in veac se acumuleaza fiinte si lucruri nemaivazute, dorite si nedorite, acolo unde tu arunci cele ce nu-tzi trebuie si apoi uiti gandind ca acelea au disparut fara urma.Acolo gasesti palate pierdute in mrejele veacurilor, obiecte de pretz care au fost uitate de posesor, si care isi pierd lucirea din zi ce trece. Acele contructii pompoase sau invers, neindemanatice, toate pot fi gasite aici. Le uneste doar una - uitarea ta. Tu nici nu stii cate ai de curatit in viitor. Multi fug de aceel loc, il evita, il ingoapa mai adanc ca nu cumva sa fie descoperit si sa apara. El pare a fi o frica ce tot apare din cand in cand in constiinta si atunci se simte izul putreziciunii care este asemenea disparitiei sau pare a fi o limina, mireazma a sfinteniei celor impliniti.//0, Un gand imperfect...