De ce n-ar putea Putin să salveze Grecia

Pe măsură ce căile Greciei de ieşire din impasul negocierilor fără sfârşit cu creditorii europeni se împuţinează, guvernul Syriza de la Atena dă semne că încearcă să pună în practică un plan de rezervă.

O potenţială alianţa între Atena şi Moscova nu ar suprinde pe nimeni, ţinând cont de disperarea cu care se confruntă premierul Alexis Tsipras.

Poate părea tentant pentru Tsipras să încheie brusc socotelile cu creditorii şi să solicite ajutor financiar Moscovei în schimbul dreptului de veto împotriva sancţiunilor economice aplicate Rusiei şi a unei eventuale blocade impuse gazoductului trans-Adriatic. Însă nu toţi analiştii cred în acest scenariu.

Wolfgang Munchau de la Eurointelligence nu dă mari şanse de punere în practică a unui asemnea scenariu, după cum arată într-o analiză semnată pentru Financial Times.

Putin, incapabil să ajute Grecia

În acest moment, Moscova cu greu poate susţine că este în stare să ajute pe cineva, aşa că orice speranţa a grecilor într-un ajutor economic substanţial este complet nerealistă.

Ultima prognoza a Băncii Mondiale pentru Rusia indică a scădere a creşterii economice pe anul în curs de 3,8%, că urmare a crizei din piaţă energetică.

Chiar dacă, aparent, sancţiunile economice nu au îngenuncheat Rusia, acestea îşi pun amprenta asupra investiţiilor străine, dispariţia pe capete a investitorilor însemnând o creştere economică firavă în viitor.

Rusia nu este în pericolul de a rămâne fără bani, dar rezervele valutare se subţiază odată cu trecerea timpului, amortizarea şocurilor economice venite din Vest fiind din ce în ce mai greu de realizat.

Grecii vor trebui să se gândească de două ori înainte de a-şi lega destinul de o ţară care deja are un calendar strict de urmat pentru a face faţă crizei economice interne.

Între timp, ruşii au avut destulă vreme pentru a analiză felul în care cele 240 de miliarde de euro s-au scurs prin economia Greciei ca prin sită.

Iar Moscova nu se află cu siguranţă în stadiul în care să îşi permită un asemenea lux.

Cine l-ar vrea pe Putin creditor?

În al doilea rând, relaţia dintre un stat european şi Uniune este bazată pe tratate internaţionale. Statelor membre le sunt garantate anumite drepturi şi pot contesta deciziile organismelor europene în cadrul Curţii Independente de Justiţie. În cazul unui acord cu Rusia, fiecare este pe cont propriu şi nu sunt semne foarte mari de întrebare în privinţa celui care va dicta într-o astfel de relaţie.

Grecii trebuie să se întrebe dinainte dacă şi l-ar dori pe Vladimir Putin pe post de creditor. În plus, ministrului Varoufakis s-ar putea să nu îi mai functineze sistemul cu explicaţiile în Power Point la o negociere dusă cu omologul sau rus. Chiar şi la Bruxelles, miniştrii de Finanţe din zona euro fac eforturi disperate să îşi păstreze calmul în faţă insolentei de care dau dovadă grecii.

Apoi, o detensionare a situaţiei din Ucraina nu este cu totul imposibilă, ceea ce ar arunca la coşul de gunoi relaţia strategică dintre Moscova şi Atena. Nu în ultimul rând, Grecia trebui să ia în calcul şi politică internă din cadrul UE. Da, Atenei îi rămâne garantat dreptul de veto în cadrul sancţiunilor economice impuse Rusiei, dar în acelaşi timp este şi un beneficiar al fondurilor europene.

Greu de crezut că subvenţiile vor continuă să curgă spre Grecia în cazul în care această votează împotriva menţinerii sancţiunilor şi solicită ieşirea din zona euro.

Discuţii amicale

În aceste condiţii, lui Putin şi lui Tsipras nu par să le rămână prea multe teme de discuţie. O remarcă despre vreme, o discuţie asupra unui meci de fotbal şi vizită poate lua sfârşit. Lui Alexis Tsipras nu îi va rămâne decât să se întoarcă acasă şi să caute salvarea într-o soluţie economică coerentă, una care să nu implice Rusia. Sigur, riscul unor calcule greşite există.

Până acum, europenii au calculat greşit impactul unei ieşiri a Geciei din zona euro, iar grecii par să supraevalueze potenţialul unui plan B, cu Rusia că varianta de rezervă.

Dacă ambele tabere continuă să facă astfel de erori de apreciere, va fi nevoie de o doză importantă de diplomaţie economică pentru a stopa un dezastru iminent, concluzionează analistul Wolfgang Munchau.