Romania ar putea deveni un "mic" Gazprom al Europei din 2018
In 2018 cand extragerea gazelor de sist in Europa va ajunge la scara industriala, tari bogate in aceasta resursa, precum Romania, ar putea asigura o buna parte din consumul de gaz al continentului, arata un studiu despre fortificarea securitatii energetice a Republicii Moldova, al Institutului pentru Dezvoltare si Initiative Sociale IDIS "Viitorul".
Traducere in engleza, traduceri de calitate, rapid acum!
Romania este a treia tara din Uniunea Europeana dupa zacamintele de gaz, dupa Olanda si Marea Britanie. Romania are rezerve de gaze naturale dovedite de 100 miliarde metri cubi, iar rezervele potentiale sunt de 660 miliarde metri cubi, aproximativ 75% din ele aflandu-se in Transilvania.
De asemenea, ultimele estimari arata ca Romania are rezerve recuperabile de gaze de sist de 1.444 miliarde de metri cubi, ceea ce ar asigura independenta energetica a tarii pentru 100 de ani. Astfel, Romania se plaseaza pe locul al treilea in UE si pe locul patru in Europa privind rezervele de gaze de sist, dupa Polonia (4.190 mld. metri cubi), Franta (3.879 mld. metri cubi) si Ucraina (3.600 mld. metri cubi). Extragerea gazului de sist prin metoda utilizata astazi (fracturarea rocilor de sist) este destul de controversata, iar in tari ca Franta si Bulgaria este interzisa la nivel de stat.
In Europa, gazul de sist este o inovatie ce se discuta in ultimii ani la cel mai inalt nivel. Aceasta cu atat mai mult in conditiile in care Uniunea Europeana importa in prezent 25% din gazele pe care le consuma si toate de la aceeasi sursa, Rusia, cu care relatiile politice sunt tot mai imprevizibile, in urma conflictului din Peninsula Crimeea.
Acest aspect important in studiu este evidentiat si de Traian Basescu, pentru Financial Times, citat de autorii lucrarii. "Europa are nevoie de mai multe cai de aprovizionare si mai multe surse (...) Europa are nevoie de o alternativa pentru a crea competitie, nu pentru a diminua importanta Federatiei Ruse", a declarat Traian Basescu, intr-un discurs de explicare a neparticiparii la South Stream, un proiect international de gazoduct, care prevede constructia a patru conducte de gaze naturale livrate din Federatia Rusa spre tarile din Europa de Sud si Balcani.
Asadar, resursele naturale raman a fi cheia relatiilor internationale, dupa cum subliniaza chiar autorii studiului. Astfel, dependenta Europei de surse limitate de aprovizionare cu gaz aduce tema gazului de sist in capul agendei, in pofida protestelor de amploare, semnalelor din partea ecologistilor si presiunilor din partea producatorilor de gaz traditional.
Majoritatea tarilor europene, adevarate puteri pe arena internationala, sunt dependente de gazul rusesc si prin urmare aceasta se rasfrange asupra relatiilor politice cu Federatia Rusa. Aceasta duce la un grad de vulnerabilitate a unor tari fata de ambitiile geopolitice ale Rusiei.
Conform studiului catre anul 2018 cand gazul de sist in Europa va ajunge la scara industriala, tari bogate in aceasta sursa de energie precum Polonia, Ucraina, Romania, ar putea asigura o buna parte din consumul de gaz al continentului, asta pe langa faptul ca mai multe tari din UE au rezerve de gaz de sist pentru a-si asigura consumul intern pe un termen mediu (Danemarca, Olanda, Marea Britanie, Suedia, Spania, Bulgaria, Lituania). Situatia se va schimba mult chiar si in cazul in care Uniunea Europeana isi va reduce importul de gaz din Rusia de la 25% la 10%.
Citeste mai mult: http://www.wall-street.ro/articol/Economie/163633/romania-un-gazprom-al-europei-din-2018.html#ixzz2x9CoR9jx
Follow us: @WallStreetRo on Twitter | WallStreetRo on Facebook