CNA a finalizat investigaţia în cazul colectării de taxe de către fundaţia unui liceu din Capitală

Pe data de 14 ianuarie 2014 CNA s-a autosesizat faţă de informaţia postată pe o reţea de socializare de către părintele unui elev de clasa I a liceului M. Eliade din Capitală. Acesta comunica despre distribuirea unor anunţuri, semnate de Consiliul Fundaţiei liceului, prin care părinţii erau informaţi despre o decizie a acestui consiliu cu privire la colectarea unor taxe anuale şi de înmatriculare. Era vorba despre taxe de 3000 de lei pentru înmatriculare şi 3120 de lei - taxă anuală. Totodată părinţilor li se comunica despre posibilitatea de a achita sumele indicate în rate lunare sau trimestrial, dar şi despre anumite scutiri pentru părinţii cu doi sau mai mulţi copii.
CNA a demarat investigaţiile si a audiat mai multe persoane dintre care - conducerea instituţiei, fondatorii Fundaţiei, preşedintele acesteia, contabilul şi reprezentanţii Consiliului Fundaţiei. În paralel, acţiuni similare au fost desfăşurate de către reprezentantul Procuraturii sectorului Buiucani care a înregistrat două plângeri pe subiectul dat de la doi părinţi ai căror copii învaţă în liceul indicat.
În urma audierilor, CNA a identificat persoana care tipărit şi distribuit anunţul în 700 de exemplare. Este vorba despre un membru al Consiliului Fundaţiei care a recunoscut că el a fost cel care a multiplicat avizul, iar ulterior l-a transmis mai multor pedagogi pentru răspândirea acestora elevilor şi părinţilor.
În urma audierii contabilului Fundaţiei, CNA a constatat colectarea a 74 570 de lei doar în cinci zile de la data difuzării anunţului. Din informaţia prezentată de contabil, reiese că 41 de părinţi au achitat sume între 260 de lei şi chiar 5000 de lei în contul Fundaţiei. Totodată, contabilul a informat ofiţerii CNA că banii nu au fost utilizaţi şi că nu cunoaşte pentru ce anume au fost colectaţi.
În acest caz, CNA a constatat încălcarea Ordinului Ministerului Educaţiei nr.120 din 25 februarie 2010 „Cu privire la măsurile suplimentare de prevenire a corupţiei în instituţiile de învăţământ”, care interzice colectarea ilicită a mijloacelor financiare în şcoli şi implicarea cadrelor didactice şi a membrilor echipei manageriale în aceste procese. S-au constatat şi încălcări în procesul de înregistrare a statutului fundaţiei liceului vizat.

Pe acest caz urmează să fie sesizat Ministerul Educaţiei asupra încălcării ordinului nr.120 din 25 februarie 2010, precum şi Ministerul Justiţiei cu privire la înregistrarea Fundaţiei în care fondatorii sunt persoane ce pot beneficia de mijloacele financiare ale Fundaţiei.
Reieşind din faptul că acelaşi subiect este investigat de către procurorul din cadrul procuraturii Buiucani, Centrul Naţional Anticorupţie a remis tot pachetul de documente acumulat în cadrul investigaţiei pentru primirea unei decizii conform legii.
De asemenea, CNA respinge toate acuzaţiile, aduse pe parcursul investigaţiei de către diferite persoane, inclusiv din cadrul instituţiei menţionate, şi declară că a acţionat prompt, imparţial şi legal faţă de toate părţile.
Donaţiile ”benevol-forţate” de bani în şcoli
Specialiştii afirmă că majoritatea covârşitoare de 96% din toţi părinţii întrebaţi spun că fac plăţi prin intermediul asociaţiilor părinteşti. Convinşi sau constrânşi, părinţii ajung să acumuleze bani în folosul instituţiilor unde învaţă copiii lor. 57% din părinţii întrebaţi afirmă că plăţile cerute în cadrul şcolii reprezintă o sumă mare, pe care nu şi-o pot permite sau că fac eforturi financiare pentru a achita aceşti bani. 53% din ei au recunoscut că ar refuza plăţile dacă ar putea să aleagă, deoarece învăţământul este gratuit. Aproape 21% din elevii întrebaţi au spus că atunci când părinţii colegilor lor nu achită plăţile cerute la şcoală, ei sunt marginalizaţi de alţi colegi de clasă, certaţi public, trataţi nepoliticos şi subapreciaţi de profesori. Riscurile la care se expun copiii constrâng libertatea părinţilor atunci când aleg să facă plăţile cerute la şcoală sau nu.
Chiar dacă mai bine de jumătate din părinţi admit că ar fi constrânşi să plătească, acumulările de bani în şcoli au devenit un fenomen generalizat, firesc şi incontestabil. Nimeni nu se mai întreabă dacă aceste colectări sunt legale. Nimeni nu se întreabă care sunt consecinţele acestor colectări. Plăţile în învăţământ sunt pe larg tolerate în societate, chiar şi de către cei frustraţi că sunt constrânşi să le facă. Motivaţia cel mai frecvent invocată de părinţi pentru efectuarea plăţilor este redată prin formula ”plătesc toţi, plătim şi noi”.
Temerea de răzbunare împotriva copiilor împiedică părinţii să denunţe şi/sau să colaboreze cu organele de drept pe cazurile de constrângere la efectuarea plăţilor. În general, temerile legate de copii reprezintă o vulnerabilitate a părinţilor exploatată în procesul de impunere a plăţilor benevole în şcoli.
Mecanismele de colectare a plăţilor în şcoli
Cea mai frecventă formă de organizare a colectării plăţilor în şcoli sunt ONG-uri, sau asociaţii obşteşti părinteşti. Potrivit prevederilor legale (Legea nr.837-XIII din 17.05.1996), asociaţia obştească se constituie prin consemnarea calităţii de membru, pentru a desfăşura în comun activităţile prin care se realizează scopurile statutare ale asociaţiei. Asociaţiile pot obţine fondurile necesare pentru a-şi desfăşura activităţile din taxele de aderare a membrilor la asociaţie, cotizaţiile periodice de membru, donaţii şi granturi, alte surse. În această formulă, asociaţiile părinteşti ale şcolilor fixează taxe de aderare la asociaţie, precum şi cotizaţii periodice ale membrilor ei. Problema cea mai frecventă legată de această formă de organizare juridică a plăţilor şcolare este caracterul ”benevol-impus” de aderare la asociaţie şi de conformare la mărimea taxelor de aderare şi a cotizaţiilor periodice, precum şi implicarea necorespunzătoare a factorilor administrativi şi a corpului didactic în determinarea părinţilor să adere la aceste asociaţii pretins benevole ale părinţilor. Cu excepţia unui ordin general al Ministerului Educaţiei (nr.972 din 12.12.2011) privind aprobarea Regulamentului privind cooperarea instituţiilor de învăţământ cu asociaţiile obşteşti ale părinţilor, cadrul legal nu conţine reglementări specifice acestui tip de asociaţii.
O formă mai rar întâlnită şi mai puţin potrivită de organizare a plăţilor pentru şcoli decât asociaţiile obşteşti sunt fundaţiile. Legislaţia în vigoare (Legea nr.581-XIV) stabileşte că fundaţia este organizaţia necomercială, fără membri, înfiinţată de către una sau mai multe persoane fizice şi/sau juridice, dotată cu patrimoniu distinct destinat atingerii scopurilor sale statutare. Sursele de formare a patrimoniului fundaţiei pot fi contribuţiile fondatorilor, donaţiile persoanelor fizice şi juridice, granturi etc. Prevederile legale stabilesc caracterul benevol şi necondiţionat al donaţiilor obţinute din partea persoanelor fizice şi juridice. Legea conţine norme de evitare a conflictelor de interese în activitatea fundaţiilor, referindu-se la interdicţia de utilizare a patrimoniului fundaţiei în interesul fondatorilor săi şi a membrilor organelor sale de conducere, iar în cazul în care rudele acestora de până la gradul III beneficiază de mijloace şi servicii acordate de fundaţie – se depune un raport special la Ministerul Justiţiei. În acest din urmă caz, persoanele din cadrul fundaţiei au obligaţia de a nu participa la luarea deciziei de acordare a mijloacelor şi serviciilor fundaţiei rudelor sale.
Concluzia că fundaţia este o formă juridică mai puţin potrivită decât asociaţiile obşteşti pentru colectările de plăţi de la părinţii elevilor din şcoli, rezultă din deosebirile care există între acestea. În cadrul asociaţiilor obşteşti, părinţii obţin calitatea de membru al asociaţiei la care aderă subsemnând acest lucru expres în cerere, cunoscând, în principiu, mărimea taxei de aderare la asociaţie şi a cotizaţiei periodice de membru. Refuzul de a deveni membru al asociaţiei îl exonerează de plăţile către asociaţie. În cazul fundaţiilor, se presupune că susţinerea financiară pe care acestea o oferă şcolii provine din aportul fondatorilor săi (de regulă, persoane sau entităţi înstărite) sau din donaţiile benevole oferite fundaţiei de către alte persoane. După cum părinţii nu pot deveni ulterior constituirii fundaţiei fondatori ai acesteia, ei nu pot contribui patrimoniul iniţial al fundaţiei. În acelaşi timp, părinţii ar putea contribui în mod liber şi lipsit de condiţii la patrimoniul fundaţiei, dacă doresc acest lucru, având dreptul să determine scopul în care va fi utilizată donaţia sa. Practicile obişnuite de colectare a plăţilor în şcoli prin fixarea anumitor cuantumuri exacte nu se potrivesc de principiu cu profilul unei fundaţii.
Deciziile Consiliului fundaţiei, desemnat de către fondatorii acesteia, de a fixa taxe de admitere în instituţie sau a altor taxe şi donaţii în mărime prestabilită, care se răsfrâng asupra părinţilor elevilor, fără ca aceştia să fi participat la procesul de luare a acestor decizii, fără ca ei să fi consemnat acordul lor la efectuarea în viitor a acestor tipuri de plăţi (după cum se întâmplă în cazul asociaţiilor) – sunt ilegale şi iscă neînţelegeri, rezistenţă şi situaţii de conflict. Acesta a fost şi cazul bine-cunoscut deja al Fundaţiei Liceului Teoretic ”Mircea Eliade”. În acest caz, fixarea taxelor de admitere şi a celor de achitare anuală de către Consiliul fundaţiei, organ al fundaţiei care nu are nici o relaţie juridică directă cu părinţii elevilor înmatriculaţi în liceu, a generat mai multe probleme. Mai mult ca atît, printre fondatori se numără cadre didactice ale liceului, care, potrivit legii, nu pot beneficia de mijloacele din patrimoniul fundaţiei. Totodată, printre scopurile statutare ale fundaţiei se numără şi susţinerea materială şi financiară a corpului didactic al liceului. În acest caz, există o contradicţie vădită dintre calitatea pe care o au fondatorii în raport cu liceul, scopule statutare ale fundaţiei şi prevederile legale referitoare la fundaţii.
Riscurile corupţiei de mâine
Potrivit estimărilor specialiştilor, în anul 2012 sumele de bani acumulate de la părinţii elevilor încadraţi în instituţiile de învăţământ primar şi secundar general au constituit peste 1,7 miliarde de lei, dublâd bugetul public alocat în aceleaşi scopuri. Practic, la fiecare leu alocat de stat, părinţii au contribuit cu încă un leu. Aproape 80% din părinţi susţin că oferă bani pentru reparaţii, aproape 70% din părinţi susţin că banii pe care îi plătesc se cheltuiesc pentru cadouri profesorilor şi suplimente salariale, 23% - susţin că banii sunt direcţionaţi pentru procurarea de bunuri pentru şcoală, 20% - că se investesc bani în meditaţiile copilului.
Aceste practici creează probleme de ordin etic, moral şi legal, generând conflicte de interese în procesul de evaluare a performanţelor şcolare. Acceptarea cadourilor, suplimentelor salariale şi a altor beneficii naşte obligaţii şi constrângeri morale ale profesorilor faţă de copiii părinţii cărora achită asemenea beneficii, profesorii ajungînd în situaţii de conflict de interese atunci cînd trebuie să le dea note. Vicierea procesului de evaluare obiectivă a elevilor prin plăţile efectuate de părinţi comportă mai multe pericole. Riscurile imediate sunt cele de discriminare a copiilor în funcţie de veniturile părinţilor, iar riscurile pe termen lung sunt legate de cultivarea la copii a mentalităţii că succesul în viaţă depinde nu doar de meritele pe care ai, dar şi de banii pe care îi poţi plăti celui care ia decizii în ceea ce te priveşte. Acest din urmă risc se amplifică atunci cînd, pe lîngă faptul că ştiu că părinţii plătesc la şcoală, copii sunt implicaţi nemijlocit în procesul de transmitere a banilor: părinte – elev – profesor – asociaţie. Altfel spus, plăţile care circulă în sistemul educaţional şi care contribuie la îmbunătăţirea procesului instructiv-didactic, în acelaşi timp contribuie la formarea deprinderilor necesare pentru a corupe şi pentru a fi corupt.
Soluţii. Domenii de conlucrare pentru CNA şi Ministerului Educaţiei

Examinarea oportunităţii de introducere a sancţiunilor pentru persoanele care se fac responsabile de atragerea minorilor în transmiterea sumelor de bani în cadrul instituţiilor de învăţământ
Reglementarea normelor de etică aplicabile în relaţiile dintre cadrele didactice, administraţia şcolilor, părinţi şi elevi; reglementarea conflictelor de interese şi mecanismele de tratare a acestora în relaţiile dintre elevi-profesori în legătură cu activităţile de colaborare desfăşurate dintre părinţi şi şcoală;
Reglementarea cadrului legal specific formelor etice de colaborare dintre părinţi şi şcoală (asociaţiilor obşteşti părinteşti, alte entităţi, după caz);
Sensibilizarea tuturor actorilor implicaţi în colaborarea părinţi/şcoală asupra formelor etice ale acestei colaborări;
Instituirea unui mecanism de denunţare a cazurilor de constrângere la efectuare a plăţilor, formale şi neformale, în şcoli, precum şi asigurarea protecţiei avertizorilor de integritate împotriva acţiunilor de răzbunare îndreptate împotriva elevilor;
Examinarea oportunităţii de aplicare, în perspectivă, a mecanismului legii 2% în folosul asociaţiilor obşteşti de părinţi; după caz, sensibilizarea părinţilor cu privire la modul în care pot aplica aceste mecanisme de susţinere a asociaţiilor;
Publicarea bugetelor alocate şcolilor din surse publice, însoţite de rapoartele de activitate şi financiare ale asociaţiilor obşteşti părinteşti care susţin activitatea şcolilor;
Revizuirea statutului juridic al formelor deja existente şi nepotrivite de susţinere a activităţii şcolilor de către părinţii elevilor.