MOLDOVA, ÎNTRE MITĂ ŞI NEPOTISM
Republica Moldova a ajuns la răscruce de drumuri, iar corupţia ar putea pune în pericol procesul de integrare europeană al statului. Este declaraţia făcută astăzi de către şefului delegaţiei UE la Chişinău, Pirkka Tapiola. Oficialul le-a recomandat autorităţilor să combată corupţia la nivel înalt, inclusiv promovarea în funcţii a persoanelor în baza intereselor şi a relaţiilor personale.
Şefului delegaţiei UE în Republica Moldova le recomandă autorităţilor de la Chişinău să combată, în primul rând, corupţia de la nivel înalt, inclusiv nepotismul.
Premierul Republicii Moldova este conştient de faptul că mita, traficul de influenţă şi nepotismul sunt o ameninţare pentru prosperitatea ţării.
Totodată, premierul recunoaşte că instituţiile statului sunt partajate pe criterii politice.
Mai mult, opinia lui Leancă este împărtăşită şi de alţi colegi de partid.
Însă, deşi recunosc existenţa fenomenului corupţiei şi chiar declară că ştiu ce au de făcut pentru a-l eradica, la modul practic, autorităţile nu prea au exemple de paşi concreţi întreprinşi în acest scop. Şeful de la CNA, Viorel Chetraru, care a recunoscut că a fost numit în această funcţie de Partidul Democrat, se laudă că, în anul curent, instituţia pe care o conduce a deschis 400 de dosare penale pe acte de corupţie, cu 100 mai mult faţă de anul trecut. Tot el însă precizează - în ultimii doi ani, din sute de cazuri, doar trei persoane au ajuns după gratii pentru dare şi luare de mită, iar pedeapsa maximă aplicată a fost şapte luni de puşcărie. Şi procurorul general, Corneliu Gurin se declară exagerat de optimist. În opinia lui nivelul de corupţie ar fi în descreştere. Mai mult, după ce săptămâna trecută, Transparency Internaţional a lansat, la Berlin, un studiu privind indicele perceperii corupţiei din care reiese că în ţara noastră acest flagel nu numai că s-a menţinut, dar a şi avansat, Gurin afirmă că aceiaşi experţii care au elaborat acel barometru i-ar fi spus, lui personal, că, de fapt, Indicele de Percepţie a Corupţiei în Moldova s-a diminuat.
Nu este clar de unde procurorul general a tras asemenea concluzii, în condiţiile în care Indicele Perceperii Corupţiei din 2013 a plasat Moldova pe locul 102 din 177 de state incluse în clasament, situaţia fiind chiar mai gravă decât anul trecut când republica noastră ocupa poziţia 94. Optimismul procurorului trezeşte dubii având în vedere că, în acelaşi studiu s-a scris negru pe alb că guvernanţii moldoveni nu au întreprins măsuri pentru a preveni preluările forţate ale proprietăţii, atacurile rider au persistat, iar mai multe dosare de rezonanţă, pornite pe fapte de corupţie împotriva unor demnitari au avut conotaţie politică şi au rămas fără finalitate.
Paradoxal, dar cei care recunosc faptul că partajarea politică a instituţiilor de stat favorizează corupţia, sunt şi cei care participă la marea împărţeală a fotoliilor. În actuala coaliţie de guvernare partajul a fost făcut foarte strict în funcţie de mandatele de deputat obţinute de fiecare partid în parte, iar membrii alianţei nici nu fac un secret din asta. Conducerea Parlamentului este asigurată de PD, iar conducerea Guvernului - de PLDM. În cabinetul de miniștri, partidul lui Filat deține 8 fotolii, partidul lui Plahotniuc – 6, iar grupul liberalilor reformatori – 4. PLDM-ului îi mai revine Biroul Naţional de statistică, Agenţia Relaţii Funciare şi Cadastru, Serviciul Vamal, Serviciul Fiscal de Stat, Agenţia Rezerve materiale şi Agenţia Turismului. Deşi în acordul alianţei se stipula că CNA-ul şi Procuratura Generală este o responsabilitate comună, şeful de la Anticorupţie - Viorel Chetraru şi cel de Procuratură, Corneliu Gurin au fost desemnaţi de Partidul Democrat. Tot PD-ul a obținut control asupra Biroului relaţii interetnice, iar grupului liberalilor reformatori le-a revenit dreptul să-și numească exponentul în fruntea ”Agenției Moldsilva”.