Iurie Leancă: „Prin Uniunea Europeană va fi o unire firească a Republicii Moldova cu România“
Extrase dintr-un interviu cu Iurie Leancă:
"Cum poate fi sporit numărul adepţilor integrării europene? Sondajele arată că doar jumătate din moldoveni vrea în UE, iar cealaltă - în Uniunea Vamală. E suficient să faci un miting impresionant, precum cel din 3 noiembrie, şi să distribui nişte broşuri?
I.L: Fără o comunicare bună, este foarte greu să-i atragi pe cetăţeni de partea ta în parcurgerea traseului european. La miting m-a impresionat discursul unui primar dintr-un sat locuit preponderent de ucraineni, care a spus că, dincolo de declaraţii frumoase, integrarea europeană înseamnă drumuri din bani europeni, apeducte, locuri de muncă şi multe alte lucruri concrete. În România vezi la orice pas panouri cu inscripţii de genul: „Drum reabilitat din fonduri UE“. Din păcate, noi nu am reuşit să arătăm aceste beneficii – începând de la lucruri vizuale şi terminând cu explicaţii clare, pe puncte.
Să înţelegem că de acum încolo asta veţi face?
I.L: După parafare, va trebui să schimbăm radical abordarea în sensul comunicării. Trebuie să le spunem oamenilor ce înseamnă acum integrarea europeană şi care ar putea fi beneficiile în cazul în care devenim ţară candidată şi apoi membră a UE, într-o perspectivă nu foarte îndepărtată, eu sper să fie în cel mult 10-15 ani. Dacă oamenii vor fi informaţi, şi percepţiile despre UE vor fi altele. Bunăoară, puţină lume ştie că, deşi UE a trecut printr-o profundă criză politică şi economică, asta nu a afectat sprijinul financiar pentru Moldova. Dimpotrivă, din 2009 şi până acum, asistenţa pentru ţara noastră a crescut cu 30-40%.
„Prin UE, va fi o unire firească a Republicii Moldova cu România“
La mitingul din 3 noiembrie s-au auzit şi câteva sloganuri legate de unirea cu România. În ce măsură mai putem crede în unire în sensul clasic al cuvântului, se mai pune problema sau este doar speranţa unor oameni? Mai are rost o astfel de unire în contextul în care vorbim de integrarea Moldovei în UE?
I.L: În Republica Moldova, dacă ne uităm la sondaje, există anumite categorii care îşi doresc refacerea fostului imperiu sovietic sau aderarea la uniunea euroasiatică. Există alţi concetăţeni care îşi doresc unirea cu România. Dar eu pornesc de la ideea că majoritatea cetăţenilor îşi doreşte să aibă aici un stat funcţional, ce le-ar asigura confortul necesar pentru ei şi pentru copiii lor, oameni care înţeleg că această stabilitate le-o poate asigura doar integrarea europeană. Dacă vom reuşi să trecem toate etapele şi vom adera la UE, se vor schimba realităţile. Prutul nu va mai fi o linie de divizare. Sârma ghimpată am scos-o în 2010, dar efectele ei mai există. E nevoie de vize, din păcate... În momentul în care vom face parte din acelaşi spaţiu, nu doar de valori, nu se va mai pune problema aşa, chiar şi pentru cei care astăzi îşi doresc unirea. Vom porni de la alte realităţi şi va fi o reunificare firească a Republicii Moldova cu toate ţările-membre ale UE, inclusiv cu România.
La ultima vizită pe care preşedintele Traian Băsescu a făcut-o în Republica Moldova, s-a vehiculat ideea că ar putea fi un bun jucător şi pe scena politică de aici, nu doar pe cea din România. Ce şanse îi daţi lui Băsescu aici, din punctul acesta de vedere?
I.L: Cel mai puţin mi-aş dori să mă lansez în tot felul de analize cu tentă foarte speculativă. Domnul Băsescu este preşedinte, mandatul nu i-a expirat şi îi doresc succes în continuare, spre binele cetăţenilor României. Mizăm în continuare pe atitudinea lui foarte grijulie pentru viitorul Republicii Moldova. România a făcut multe lucruri bune, domnia sa personal a făcut la fel şi îmi doresc să avem aceeaşi colaborare foarte bună. Mai departe, va fi decizia lui, va ţine, bănuiesc, cont şi de conjunctura din România.
Gazoductul, adevărata libertate
Care este situaţia gazoductului Iaşi – Ungheni? Lucrările au început cam cu stângul, greoi.
I.L: Nu cred că au început cu stângul pe data de 27 august. Am doar un singur regret – şi nu voi încerca să responsabilizez pe cineva de la Chişinău sau de la Bucureşti – că abia în 2013 am reuşit să ne mişcăm în acest sens, deşi vorbim de acest gazoduct din 2009. Ţinând cont de faptul că e vorba despre câteva zeci de kilometri, e foarte greu de explicat de ce a fost nevoie de atâta timp ca să ne mobilizăm. Dar asta ţine de trecut. Rugămintea mea şi faţă de premierul Ponta, şi faţă de comisarul Oettinger (comisarul european pentru Energie, Gunther Oettinger - n.r.) a fost să lansăm acest proiect exact pe data de 27 august, când, într-adevăr, abia se anunţase câştigătorul licitaţiilor. Mă bucur că a fost identificată aceeaşi companie, ceea ce facilitează mult lucrările. A însemnat foarte mult să facem exact pe 27 august, de Ziua Independenţei, pentru că asta e încărcătura reală a acestui gazoduct – independenţa energetică.
........................
Putem spera într-o introducere a limbii române în Constituţia Republicii Moldova? Acum, apare limba moldovenească. E, totuşi, limba română.
I.L: E limba română şi, până la noi, Eminescu a pus demult punctul pe i. Denumirea limbii în Constituţie este, bineînţeles, un lucru important. În alte ţări însă nu e specificată, ar putea fi o soluţie şi pentru noi asta. După mine, este mult mai importantă predarea limbii române în şcoli, inclusiv în cele bilingve, unde avem mari probleme. Doamna Maia Sandu, ministrul Educaţiei, vorbea zilele trecute despre simplificarea curriculei şcolare. Ideal ar fi să facem acest lucru împreună cu Bucureştiul, cu Academia de Ştiinţe şi Ministerul Educaţiei din România. Copiii sunt nevoiţi să înveţe lucruri atât de complexe, pe care le uită chiar a doua zi. Pe de altă parte, mulţi copiii de la ţară nu ştiu în continuare ce înseamnă ghidon, de exemplu. Cuvinte pe care şcoala ar trebui să-i înveţe. E timpul să facem un exerciţiu profund în acest sens, de simplificare, pe de o parte, şi, pe de alta, să ne îngrijim mult mai mult de felul în care vorbim limba. Deşi, dacă mai mergi prin ţară, vezi că situaţia din ’89 încoace s-a schimbat. Nu atât de bine cum mi-aş fi dorit, dar e o schimbare spre bine."
Interviul complet la adesa: http://adevarul.ro/moldova/politica/iurie-leanca-uniunea-europeana-1_527fdaecc7b855ff56ddbf3f/index.html
"Cum poate fi sporit numărul adepţilor integrării europene? Sondajele arată că doar jumătate din moldoveni vrea în UE, iar cealaltă - în Uniunea Vamală. E suficient să faci un miting impresionant, precum cel din 3 noiembrie, şi să distribui nişte broşuri?
I.L: Fără o comunicare bună, este foarte greu să-i atragi pe cetăţeni de partea ta în parcurgerea traseului european. La miting m-a impresionat discursul unui primar dintr-un sat locuit preponderent de ucraineni, care a spus că, dincolo de declaraţii frumoase, integrarea europeană înseamnă drumuri din bani europeni, apeducte, locuri de muncă şi multe alte lucruri concrete. În România vezi la orice pas panouri cu inscripţii de genul: „Drum reabilitat din fonduri UE“. Din păcate, noi nu am reuşit să arătăm aceste beneficii – începând de la lucruri vizuale şi terminând cu explicaţii clare, pe puncte.
Să înţelegem că de acum încolo asta veţi face?
I.L: După parafare, va trebui să schimbăm radical abordarea în sensul comunicării. Trebuie să le spunem oamenilor ce înseamnă acum integrarea europeană şi care ar putea fi beneficiile în cazul în care devenim ţară candidată şi apoi membră a UE, într-o perspectivă nu foarte îndepărtată, eu sper să fie în cel mult 10-15 ani. Dacă oamenii vor fi informaţi, şi percepţiile despre UE vor fi altele. Bunăoară, puţină lume ştie că, deşi UE a trecut printr-o profundă criză politică şi economică, asta nu a afectat sprijinul financiar pentru Moldova. Dimpotrivă, din 2009 şi până acum, asistenţa pentru ţara noastră a crescut cu 30-40%.
„Prin UE, va fi o unire firească a Republicii Moldova cu România“
La mitingul din 3 noiembrie s-au auzit şi câteva sloganuri legate de unirea cu România. În ce măsură mai putem crede în unire în sensul clasic al cuvântului, se mai pune problema sau este doar speranţa unor oameni? Mai are rost o astfel de unire în contextul în care vorbim de integrarea Moldovei în UE?
I.L: În Republica Moldova, dacă ne uităm la sondaje, există anumite categorii care îşi doresc refacerea fostului imperiu sovietic sau aderarea la uniunea euroasiatică. Există alţi concetăţeni care îşi doresc unirea cu România. Dar eu pornesc de la ideea că majoritatea cetăţenilor îşi doreşte să aibă aici un stat funcţional, ce le-ar asigura confortul necesar pentru ei şi pentru copiii lor, oameni care înţeleg că această stabilitate le-o poate asigura doar integrarea europeană. Dacă vom reuşi să trecem toate etapele şi vom adera la UE, se vor schimba realităţile. Prutul nu va mai fi o linie de divizare. Sârma ghimpată am scos-o în 2010, dar efectele ei mai există. E nevoie de vize, din păcate... În momentul în care vom face parte din acelaşi spaţiu, nu doar de valori, nu se va mai pune problema aşa, chiar şi pentru cei care astăzi îşi doresc unirea. Vom porni de la alte realităţi şi va fi o reunificare firească a Republicii Moldova cu toate ţările-membre ale UE, inclusiv cu România.
La ultima vizită pe care preşedintele Traian Băsescu a făcut-o în Republica Moldova, s-a vehiculat ideea că ar putea fi un bun jucător şi pe scena politică de aici, nu doar pe cea din România. Ce şanse îi daţi lui Băsescu aici, din punctul acesta de vedere?
I.L: Cel mai puţin mi-aş dori să mă lansez în tot felul de analize cu tentă foarte speculativă. Domnul Băsescu este preşedinte, mandatul nu i-a expirat şi îi doresc succes în continuare, spre binele cetăţenilor României. Mizăm în continuare pe atitudinea lui foarte grijulie pentru viitorul Republicii Moldova. România a făcut multe lucruri bune, domnia sa personal a făcut la fel şi îmi doresc să avem aceeaşi colaborare foarte bună. Mai departe, va fi decizia lui, va ţine, bănuiesc, cont şi de conjunctura din România.
Gazoductul, adevărata libertate
Care este situaţia gazoductului Iaşi – Ungheni? Lucrările au început cam cu stângul, greoi.
I.L: Nu cred că au început cu stângul pe data de 27 august. Am doar un singur regret – şi nu voi încerca să responsabilizez pe cineva de la Chişinău sau de la Bucureşti – că abia în 2013 am reuşit să ne mişcăm în acest sens, deşi vorbim de acest gazoduct din 2009. Ţinând cont de faptul că e vorba despre câteva zeci de kilometri, e foarte greu de explicat de ce a fost nevoie de atâta timp ca să ne mobilizăm. Dar asta ţine de trecut. Rugămintea mea şi faţă de premierul Ponta, şi faţă de comisarul Oettinger (comisarul european pentru Energie, Gunther Oettinger - n.r.) a fost să lansăm acest proiect exact pe data de 27 august, când, într-adevăr, abia se anunţase câştigătorul licitaţiilor. Mă bucur că a fost identificată aceeaşi companie, ceea ce facilitează mult lucrările. A însemnat foarte mult să facem exact pe 27 august, de Ziua Independenţei, pentru că asta e încărcătura reală a acestui gazoduct – independenţa energetică.
........................
Putem spera într-o introducere a limbii române în Constituţia Republicii Moldova? Acum, apare limba moldovenească. E, totuşi, limba română.
I.L: E limba română şi, până la noi, Eminescu a pus demult punctul pe i. Denumirea limbii în Constituţie este, bineînţeles, un lucru important. În alte ţări însă nu e specificată, ar putea fi o soluţie şi pentru noi asta. După mine, este mult mai importantă predarea limbii române în şcoli, inclusiv în cele bilingve, unde avem mari probleme. Doamna Maia Sandu, ministrul Educaţiei, vorbea zilele trecute despre simplificarea curriculei şcolare. Ideal ar fi să facem acest lucru împreună cu Bucureştiul, cu Academia de Ştiinţe şi Ministerul Educaţiei din România. Copiii sunt nevoiţi să înveţe lucruri atât de complexe, pe care le uită chiar a doua zi. Pe de altă parte, mulţi copiii de la ţară nu ştiu în continuare ce înseamnă ghidon, de exemplu. Cuvinte pe care şcoala ar trebui să-i înveţe. E timpul să facem un exerciţiu profund în acest sens, de simplificare, pe de o parte, şi, pe de alta, să ne îngrijim mult mai mult de felul în care vorbim limba. Deşi, dacă mai mergi prin ţară, vezi că situaţia din ’89 încoace s-a schimbat. Nu atât de bine cum mi-aş fi dorit, dar e o schimbare spre bine."
Interviul complet la adesa: http://adevarul.ro/moldova/politica/iurie-leanca-uniunea-europeana-1_527fdaecc7b855ff56ddbf3f/index.html