Ce ar fi dacă Rusia ar dispărea de tot?

  


Întrebarea de mai sus nu-i teoretică. Şi nici fantezistă. E chiar foarte pedantă şi se bazează pe recenta ameninţare cu dispariţia Rusiei de pe orizonturile noastre în cazul în care Republica Moldova se integrează în Europa.

  Putin, un mincinos,100%
 

Dacă autorităţile de la Chişinău semnează documentele de la Vilnius, avertiza deunăzi preşedintele rus Vladimir Putin, „să nu se supere că noi, apărându-ne interesele noastre, vom fi nevoiți să impunem niște limite". Mai simplu spus, liderul de la Kremlin dă de înţeles că ar vrea să se îngrădească. Să se izoleze de noi.
 

Vorbind despre o posibilă asociere a Republicii Moldova şi Ucrainei la UE, el a declarat că Moscova se va vedea silită să închidă piaţa ţării sale în faţa mărfurilor din cele două foste republici sovietice. Şi de parcă ameninţarea cu noul zid berlinez nu ar fi destulă, a ţinut cu tot dinadinsul să pună şi nişte sare pe rană.
 

Dar „unde va vinde Moldova vinuri? Ce, în Franța?!", se zbuciuma Putin acum câteva zile, privind întrebător înalţii oaspeţi ai clubului „Valdai". „Eu vă spun precis, 100%, continua el agitat. Francezii nu vor permite să se vândă nicio sticlă de vin moldovenesc în țara lor. Nici în Italia acest lucru nu se va întâmpla. Fermierii, vinificatorii de acolo vor răsturna toate cutiile, vor strica totul și vor arunca în canalizare". Uite aşa!
 

Că Putin e un flecar care aruncă vorbe în vânt se ştie de multă vreme. El nu se sinchiseşte să mintă de îngheaţă apele chiar dacă în faţa lui se află episcopi, regi sau şefi de guverne. Recent, de exemplu, preşedintele rus îi spunea cancelarului german Angela Merkel că fetele din trupa rock-punk „Pussy Riot" s-ar fi dedat în trecut la acţiuni antisemite, ceea ce până la urmă s-a dovedit a fi o insinuare grobiană.
 

Totuşi, când un cogeamite şef de stat îndrugă verzi şi uscate fără să pună vreun preţ pe cuvintele sale, miroase a caz clinic. Mai cu seamă că nu-i greu deloc să-l prinzi cu minciuna când vorbeşte de pe pereţi.
Se vede de la o poştă că Putin ne îmbrobodeşte fără să clipească. Toate statisticile oficiale atestă că la ora actuală Republica Moldova vinde în Franţa, Italia, Germania, Polonia, România şi în alte ţări ale Uniunii Europene nu mai puţin de 25 la sută din exporturile sale de vin.
 

Unul spune palavre, altul le scrie pe Twitter.
Nu însă despre credibilitatea mai mult decât îndoielnică a preşedintelui rus este vorba. Stărui asupra picioarelor scurte ale minciunilor sale. E timpul să deschidem ochii ca să vedem în sfârşit că regele, pardon, ţarul e gol. Că omul e un trişor. Un şnapan ordinar.
 

Putin, Rogozin, Medvedev, oricât de fioroşi ar părea la vedere, sunt nişte terchea-berchea. Primii doi divaghează la tot pasul, iar cel de-al treilea pierde timpul ca să le scrie pe Twitter.
Nişte flutură-vânt. Nişte farsori fără scrupule. Poate că e cazul să profităm de uşa pe care vor să ne-o închidă în nas şi să ne descotorosim de ei?
 

Ce avem de pierdut? Absolut nimic. Iar din punct de vedere politic, vom ieşi chiar în câştig. Nu va mai trebui să ne prefacem că-i considerăm pe alde Rogozin nişte oameni de stat, nu nişte paranoici neciopliţi.
Nu Rusia, ci Europa este astăzi partenerul nostru economic numărul 1. De pe acum, încă înainte de a intra în Zona de Liber Schimb şi Aprofundat, Republica Moldova livrează în UE peste 50 la sută din mărfurile sale comercializate în străinătate.
 

Între timp, producţia noastră de vinuri vândută în Rusia nu depăşeşte 3 la sută din exporturile moldoveneşti. Te miri ce cantitate. Un fleac dacă îl raportăm la totalul comerţului extern.
 

Unde mai pui că semnarea acordurilor de la Vilnius va compensa toate pierderile din Răsărit. Vor fi puternic stimulate schimburile moldoveneşti nu numai cu UE, dar şi cu SUA, cu orice parte a lumii.
 

Embargoul moral
 

Ca să nu mai spun că până şi vinurile comercializate în Rusia pot fi redirecţionate spre alte pieţe răsăritene. Numai vânzările noastre în China, bunăoară, în ultimul timp cresc anual de trei-patru ori. Există şi alte oportunităţi de export.
O piaţă imensă şi încă insuficient valorificată este Turcia. Liberalizarea regimului de vize cu Ankara, aflată în proces de ratificare, va încuraja, neîndoios, şi schimburile comerciale dintre cele două ţări.
 

Scurt pe doi, ne putem lesne dispensa de Rusia. Dacă înalţă Putin un gard în faţă exportului moldovenesc, îi impunem noi un embargo moral.
 

Republica Moldova nu-i Ucraina. Va cumpăra tot necesarul de gaz cu preţuri medii europene din UE prin România. Restul e istorie, literatură şi zeamă de varză.
Nu au ruşii nevoie de noi? Păi noi nici atâta! Într-un an de zile vom uita că au existat cândva. Davai, do svidania!