Transnistrenii și moldovenii de dincolo de Prut, la aceeași masă în România
Pentru prima dată în istoria României, reprezentanți ai autorităților din Transnistria au discutat situația regiunii separatiste cu omologi din Republica Moldova, la noi în țară. Universitatea din Sibiu a organizat întâlnirea ”istorică” dintre cele două părți.
Cu toate că discuțiile au scos la iveală atitudini aspre dinspre ambele părți ale mesei discuțiilor, spre final tonul a fost unul ”optimist”. Negocierile demarate din septembrie 2011 par a fi într-un impas, însă soluții există pentru rezolvarea situației regiunii separatiste, ale cărei autorități invocă referendumul din 2006 pentru apropierea de Federația Rusă. Aceasta este concluzia întâlnirii.
”Să nu mai fie privită această zonă ca una de front. Transnistria își manifestă disponibilitatea pentru discuții”, arată Alexandr Stețiuc, reprezentant al așa-numitului Minister de Externe de la Tiraspol.
Lunetiștii României și bisericile Moldovei
Tonul mai tensionat de la începutul discuțiilor a adus în discuție chestiuni sensibile. Reprezentanții Tiraspolului au reproșat implicarea României, prin lunetiști și spioni, în conflictul transnistrean, în timp ce basarabenii au remarcat ”inflamarea” spiritelor în momentul în care Patriarhatul de la Chișinău a încercat înființarea unei parohii în Transnistria. ”Pot aduce tensiuni care să ducă la scindări”, a fost explicația transnistrenilor. ”Observăm o politică de marginalizare și suprimare a accesului la cultură a moldovenilor din acea regiune”, susține Diana Benchei, de la Universitatea de Stat din Chișinău.
Economicul se mișcă
Eduard Bumbac, oficial în cadrul Guvernului de la Chișinău pe tema reintegrării transnistrene, arată că numărul agenților economici din Transnistria care se înregistrează ca persoane juridice în Republica Moldova (pentru a putea exporta mărfuri) este în creștere. Deja aproape 1.000 de agenți economici transnistreni s-au înregistrat la Chișinău de la începutul anului, față de 67 cât au fost numărați pe tot parcursul lui 2012. ”Este evident că Tiraspolul vrea să iasă din izolarea politică și economică”, susține Bumbac.
Momentul ”toamna lui 2013”
Un element important în continuarea discuțiilor îl reprezintă acordul de liber schimb pe care Republica Moldova intenționează să îl semneze în această toamnă cu Uniunea Europeană, alături de Ucraina. Caz în care, susțin transnistrenii, Federația Rusă va recunoaște independența acestei zone. ”E un scenariu posibil ca numai Ucraina să semneze acest acord. Caz în care, Republica Moldova se va orienta spre Uniunea euro-asiatică”, admit reprezentanții Tiraspolului. În acest ultim scenariu, Federația Rusă nu mai are motive politice pentru a recunoaște independența.
”Republica Moldova este singurul «cap de pod» al Federației Ruse către Balcani, iar Transnistria este doar o piesă din strategia globală a Federație Ruse care vizează încercarea de a domina regiunea extinsă a Mării Negre”, este de părere Viorica Țîcu, profesor în cadrul Universității Libere din Moldova.
Imaginea României
Ambele părți și-au arătat recunoștința pentru reprezentanții Universității ”Lucian Blaga” din Sibiu, care a avut inițiativa organizării unei astfel de întâlniri. ”Până acum, despre Transnistria s-a știut foarte puțin în România. Informațiile au fost de multe ori deformate, iar imaginea Transnistriei este una negativă. Or, acest lucru trebuie corectat”, susține Ogor Shornikov, adjunct al ministrului Afacerilor externe de la Tiraspol. Trebuie amintit că ministerele din capitala regiunii nistrene, precum și independența acestei regiuni, nu este recunoscută nici de Molodova, nici de Rusia sau România. ”Este o experiență bună și pentru noi, căci și imaginea României în Transnistria este una cam negativă”, a mai vorbit Shornikov.
”Este bine că ne-am cunoscut și ne-am dat explicații. Concluziile vor fi puse la îndemâna politicului”, a spus prof. Eugen Străuțiu, cel care a organizat dezbaterea ”Transnistria - formatul problemei și posibile soluții”.
”Așezați-vă la masă și semnați un document politic. Politica pașilor mici nu duce la rezultate. Societatea civilă propune demilitarizarea zonei Transnistriei. Sunteți într-o zonă secesionistă și nicăieri în lume într-o astfel de zonă nu s-a produs dezvoltarea economică. Iar eu nu cred că toți tinerii din Transnistria vor să lucreze în armată”, Eduard Țugui, Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale Viitorul, Chișinău