Prin ce se deosebesc moldovenii care pleacă la muncă în Rusia de cei care aleg ţările din UE
Prin ce se deosebesc moldovenii care pleacă la muncă în Rusia de cei care aleg ţările din UE
Asociaţii diasporale în Europa
Foto: migranti.md
Cetăţenii Republicii Moldova care decid să plece peste hotarele ţării spun că o fac din cauza situaţiei socio-economice, inclusiv a nivelului redus de salarizare. Cel puţin asta arată datele a două studii efectuate în cadrul Ciclului „Cartografierea Diasporei Moldoveneşti”. Totuşi profilul socio-cultural al moldovenilor care aleg să migreze în Federaţia Rusă este diferit de profilul celor care decid să plece în ţările Uniunii Europene, informează UNIMEDIA.
Astfel, potrivit cercetărilor, migranţii moldoveni plecaţi în Federaţia Rusă sunt în mare parte bărbaţi, căsătoriţi, descendenţi din mediul rural, cu un nivel de instruire nu prea înalt care anterior au mai plecat periodic din ţară. În ceea ce priveşte femeile plecate în Federaţia Rusă, acestea au un nivel de instruire mai înalt, dar mai puţine dintre ele sunt căsătorite, iar majoritatea se află permanent pe teritoriul Rusiei.
La capitolul sfera de activitate, studiile au arătat că peste două treimi din numărul total al moldovenilor aflaţi în Federaţia Rusă lucrează în domeniul construcţiilor.
Profilul migranţilor moldoveni din ţările Uniunii Europene este diferit de cel al moldovenilor aflaţi în FR. De exemplu, Italia şi Portugalia prezintă contingente de migranţi echilibrate din punct de vedere al vârstei, pe când în Franţa şi Marea Britanie predomină migranţii cu vârsta cuprinsă între 18 şi 40 de ani, o mare parte dintre ei mergând acolo la studii. Din perspectiva de gen, în Franţa şi Portugalia comunităţile de migranţi sunt echilibrate, în schimb în Italia predomină migranţii de sex feminin, iar în Marea Britanie cei de sex masculin.
Spre deosebire de migranţii moldoveni din Federaţia Rusă, cei din ţările Uniunii Europene posedă un înalt nivel de studii, o parte semnificativă având studii superioare sau chiar grade ştiinţifice. Totuşi, doar 21,7 % dintre migranţii moldoveni din ţările UE activează în acelaşi grup profesional în care au activat în Moldova. În esenţă predomină migraţia în scop de muncă, urmată de cea în scop de studii.
Totodată, cercetările arată că moldovenii devin din ce în ce mai detaşaţi de ţara de baştină: aproximativ două cincimi din moldovenii stabiliţi în Rusia nu au de gând să se întoarcă acasă, intenţionând să rămână acolo şi să obţină cetăţenia acestei ţări; în timp ce în rândul migranţilor intervievaţi în ţările UE mai puţin de o cincime intenţionează să revină la baştină în anii apropiaţi.
Asociaţii diasporale în Europa
Foto: migranti.md
Cetăţenii Republicii Moldova care decid să plece peste hotarele ţării spun că o fac din cauza situaţiei socio-economice, inclusiv a nivelului redus de salarizare. Cel puţin asta arată datele a două studii efectuate în cadrul Ciclului „Cartografierea Diasporei Moldoveneşti”. Totuşi profilul socio-cultural al moldovenilor care aleg să migreze în Federaţia Rusă este diferit de profilul celor care decid să plece în ţările Uniunii Europene, informează UNIMEDIA.
Astfel, potrivit cercetărilor, migranţii moldoveni plecaţi în Federaţia Rusă sunt în mare parte bărbaţi, căsătoriţi, descendenţi din mediul rural, cu un nivel de instruire nu prea înalt care anterior au mai plecat periodic din ţară. În ceea ce priveşte femeile plecate în Federaţia Rusă, acestea au un nivel de instruire mai înalt, dar mai puţine dintre ele sunt căsătorite, iar majoritatea se află permanent pe teritoriul Rusiei.
La capitolul sfera de activitate, studiile au arătat că peste două treimi din numărul total al moldovenilor aflaţi în Federaţia Rusă lucrează în domeniul construcţiilor.
Profilul migranţilor moldoveni din ţările Uniunii Europene este diferit de cel al moldovenilor aflaţi în FR. De exemplu, Italia şi Portugalia prezintă contingente de migranţi echilibrate din punct de vedere al vârstei, pe când în Franţa şi Marea Britanie predomină migranţii cu vârsta cuprinsă între 18 şi 40 de ani, o mare parte dintre ei mergând acolo la studii. Din perspectiva de gen, în Franţa şi Portugalia comunităţile de migranţi sunt echilibrate, în schimb în Italia predomină migranţii de sex feminin, iar în Marea Britanie cei de sex masculin.
Spre deosebire de migranţii moldoveni din Federaţia Rusă, cei din ţările Uniunii Europene posedă un înalt nivel de studii, o parte semnificativă având studii superioare sau chiar grade ştiinţifice. Totuşi, doar 21,7 % dintre migranţii moldoveni din ţările UE activează în acelaşi grup profesional în care au activat în Moldova. În esenţă predomină migraţia în scop de muncă, urmată de cea în scop de studii.
Totodată, cercetările arată că moldovenii devin din ce în ce mai detaşaţi de ţara de baştină: aproximativ două cincimi din moldovenii stabiliţi în Rusia nu au de gând să se întoarcă acasă, intenţionând să rămână acolo şi să obţină cetăţenia acestei ţări; în timp ce în rândul migranţilor intervievaţi în ţările UE mai puţin de o cincime intenţionează să revină la baştină în anii apropiaţi.