Un nou episod în războiul geostrategic Vest-Est:
Atacul asupra Republicii Moldova și mizele de la București
O criză politică importantă cu repercusiuni și la București se deșfășoară la Chișinău. Presa românească nu vorbește deloc de acest subiect. Probabil că nu îl înțelege. La Chișinău, premierul Vlad Filat a anunțat ruperea coaliției de guvernare care funcționa sub titulatura de Alianța pentru Integrare Europeană (AI.E).
Vineri, în Parlamentul de la Chișinău, oligarhul Partidului Democrat condus de Marian Lupu, mogulul Vlad Plahotniuc, a rămas fără funcția de prim-vicepreședinte al legislativului și au avut loc și confruntări cu bodyguarzi. Interesantă este alianța între partidele conduse de premierul Filat și liderul comuniștilor, Vladimir Voronin, care practic au votat împotriva lui Plahotniuc, finanțatorul Partidului Democrat condus de fost lider al comuniștilor, Marian Lupu. Democrații lui Lupu și Plahoniuc sunt aliații PSD-ului, iar prin insistențele lui Titus Corlățean și Viorel Hrebenciuc au ajuns în Internaționala Socialistă.
Povestea conflictului de la Chișinău își are originea într-o vânătoare organizată de Plahotniuc în timpul căreia a fost ucis un om de afaceri. Afacerea a dus la căderea procurorului general, Valeriu Zubco, impus în funcție de Plahotniuc și Lupu. Vineri,când Plahotniuc a fost demis din funcția de prim-vicepreședinte al Parlamentului moldovenean, oamenii săi impuși la Centrul Național Anticorupție și Procuratura AntiCorupție au trecut la represalii: percheziții la sediul guvernului și la Inspectoratul Fiscal, finalizate cu arestarea pentru 72 de ore a șefului Inspectoratului Fiscal, Nicolae Vicol. Au apărut și înregistrări cu oameni impuși de Partidul Democrat și celebrul oligarh și mogul la conducerea Fiscului. Se vorbește la Chișinău de nume grele în acest dosar, iar Vicol e acuzat de oamenii lui Plahoniuc că ar fi ordonat aceste înregistrări. Un război pe viață și moarte pentru Putere și bani. A urmat intervenția ministrul moldovean de Interne, Dorin Recean, care a declarat că Plahotniuc, figurează în documentele Interpol. Recean a confirmat autenticitatea unui document apărut în presă care indică că Plahotniuc este monitorizat de Interpol Italia. E vorba de operațiunea OCTOPUS a Interpol Italia despre presupusa organizaţie criminalã Solnzevskaya, apropiată oligarhilor ruşi. Potrivit documentului, organizaţia ar fi fost implicată în spălare de bani, evaziune fiscală şi alte activităţi ilicite. Conform documentului, Vlad Plahotniuc, născut pe 01.01.1966, ar fi în lista celor urmăriţi alături de alte 22 de persoane. În replică, oligarhul Partidului Democrat a prezentat un alt document al Interpol Franţa, din care reiese că nu ar fi urmãrit.
Ce se întâmplă la Chișinău, chiar dacă pare neimportant pentru presa românească, are o miză importantă și pentru București. Principalul punct susținut de România la ultimul summit european a fost Acordul de asociere cu Republica Moldova cu U.E. Care în actualele condiții pare un vis îndepărtat. A spus-o sâmbătă și șeful diplomației moldovene, Iurie Leancă.
Care e miza? În vară, cu prilejul referendumului de suspendare al președintelui Băsescu, europarlamentarul PSD și fost ministru al apărării, Ioan Mircea Pașcu, scria pe contul său de facebook că, de fapt, asistăm la un război geostrategic pe România și Moldova între americani și germani pe de o parte. Și rușii în partea cealelaltă.
În vară a avut loc un desant european la Chișinău. În 23 august, cancelarul german Angela Merkel a fost Chișinău. O dată aleasă neîntâmplător, 23 august fiind data comemorării de către români și basarabeni a Tratatului Ribentropp-Molotov. De asemenea, tot neîntâmplător, Angela Merkel s-a recules la monumentul lui Ștefan cel Mare de la Chișinău. A urmat vizita lui lui Jose Manuel Barroso la Chișinău.
Patru scenarii sunt evocate de comentarii politici: 1) alegeri anticipate; 2) retragerea lui Vlad Plahotniuc din politică şi resetarea A.I.E; 3) formarea unui Guvern minoritar cu ajutorul comuniştilor; 4) semnarea unui nou acord de constituire a A.I.E în condiţiile enunţate de PLDM. Alegerile anticipate ar fi o catastrofă pentru Republica Moldova datorită blocajului cunoscut din ultimii ani. Deocamdată Moscova este încântată. Acordul de cooperare al Moldovei cu U.E stă într-un fir de păr, iar Kremlinul l-a criticat în repetate rânduri. Bucureștiul are două poziții: președintele Băsescu, care a insistat pentru coaliția pro-europeană de la Chișinău, public tace. În schimb, aliatul Partidului Democrat, social-democratul Titus Corlățean, șeful diplomației române, a trimis un mesaj de avertizare liderilor A.I.E. Mulți l-au interpretat ca o implicare de partea mogulului Plahotniuc și împotriva premierului Filat, chiar dacă șeful guvernului avea pe vremuri relații bune cu Viorel Hrebenciuc.
Ce urmează? Nimeni nu știe exact. Comuniștii care îl susțin pe Filat împotriva lui Plahoniuc iși freacă mâinile. Moscova, la fel. Sondajele de opinie din Moldova pe care le luăm sub rezervă datorită marjei de eroare enorme de acolo îi dau pe comuniști pe primul loc. Dar Moscova zâmbește privind lacrimile pro-europenilor de la Chișinău.
O criză politică importantă cu repercusiuni și la București se deșfășoară la Chișinău. Presa românească nu vorbește deloc de acest subiect. Probabil că nu îl înțelege. La Chișinău, premierul Vlad Filat a anunțat ruperea coaliției de guvernare care funcționa sub titulatura de Alianța pentru Integrare Europeană (AI.E).
Vineri, în Parlamentul de la Chișinău, oligarhul Partidului Democrat condus de Marian Lupu, mogulul Vlad Plahotniuc, a rămas fără funcția de prim-vicepreședinte al legislativului și au avut loc și confruntări cu bodyguarzi. Interesantă este alianța între partidele conduse de premierul Filat și liderul comuniștilor, Vladimir Voronin, care practic au votat împotriva lui Plahotniuc, finanțatorul Partidului Democrat condus de fost lider al comuniștilor, Marian Lupu. Democrații lui Lupu și Plahoniuc sunt aliații PSD-ului, iar prin insistențele lui Titus Corlățean și Viorel Hrebenciuc au ajuns în Internaționala Socialistă.
Povestea conflictului de la Chișinău își are originea într-o vânătoare organizată de Plahotniuc în timpul căreia a fost ucis un om de afaceri. Afacerea a dus la căderea procurorului general, Valeriu Zubco, impus în funcție de Plahotniuc și Lupu. Vineri,când Plahotniuc a fost demis din funcția de prim-vicepreședinte al Parlamentului moldovenean, oamenii săi impuși la Centrul Național Anticorupție și Procuratura AntiCorupție au trecut la represalii: percheziții la sediul guvernului și la Inspectoratul Fiscal, finalizate cu arestarea pentru 72 de ore a șefului Inspectoratului Fiscal, Nicolae Vicol. Au apărut și înregistrări cu oameni impuși de Partidul Democrat și celebrul oligarh și mogul la conducerea Fiscului. Se vorbește la Chișinău de nume grele în acest dosar, iar Vicol e acuzat de oamenii lui Plahoniuc că ar fi ordonat aceste înregistrări. Un război pe viață și moarte pentru Putere și bani. A urmat intervenția ministrul moldovean de Interne, Dorin Recean, care a declarat că Plahotniuc, figurează în documentele Interpol. Recean a confirmat autenticitatea unui document apărut în presă care indică că Plahotniuc este monitorizat de Interpol Italia. E vorba de operațiunea OCTOPUS a Interpol Italia despre presupusa organizaţie criminalã Solnzevskaya, apropiată oligarhilor ruşi. Potrivit documentului, organizaţia ar fi fost implicată în spălare de bani, evaziune fiscală şi alte activităţi ilicite. Conform documentului, Vlad Plahotniuc, născut pe 01.01.1966, ar fi în lista celor urmăriţi alături de alte 22 de persoane. În replică, oligarhul Partidului Democrat a prezentat un alt document al Interpol Franţa, din care reiese că nu ar fi urmãrit.
Ce se întâmplă la Chișinău, chiar dacă pare neimportant pentru presa românească, are o miză importantă și pentru București. Principalul punct susținut de România la ultimul summit european a fost Acordul de asociere cu Republica Moldova cu U.E. Care în actualele condiții pare un vis îndepărtat. A spus-o sâmbătă și șeful diplomației moldovene, Iurie Leancă.
Care e miza? În vară, cu prilejul referendumului de suspendare al președintelui Băsescu, europarlamentarul PSD și fost ministru al apărării, Ioan Mircea Pașcu, scria pe contul său de facebook că, de fapt, asistăm la un război geostrategic pe România și Moldova între americani și germani pe de o parte. Și rușii în partea cealelaltă.
În vară a avut loc un desant european la Chișinău. În 23 august, cancelarul german Angela Merkel a fost Chișinău. O dată aleasă neîntâmplător, 23 august fiind data comemorării de către români și basarabeni a Tratatului Ribentropp-Molotov. De asemenea, tot neîntâmplător, Angela Merkel s-a recules la monumentul lui Ștefan cel Mare de la Chișinău. A urmat vizita lui lui Jose Manuel Barroso la Chișinău.
Patru scenarii sunt evocate de comentarii politici: 1) alegeri anticipate; 2) retragerea lui Vlad Plahotniuc din politică şi resetarea A.I.E; 3) formarea unui Guvern minoritar cu ajutorul comuniştilor; 4) semnarea unui nou acord de constituire a A.I.E în condiţiile enunţate de PLDM. Alegerile anticipate ar fi o catastrofă pentru Republica Moldova datorită blocajului cunoscut din ultimii ani. Deocamdată Moscova este încântată. Acordul de cooperare al Moldovei cu U.E stă într-un fir de păr, iar Kremlinul l-a criticat în repetate rânduri. Bucureștiul are două poziții: președintele Băsescu, care a insistat pentru coaliția pro-europeană de la Chișinău, public tace. În schimb, aliatul Partidului Democrat, social-democratul Titus Corlățean, șeful diplomației române, a trimis un mesaj de avertizare liderilor A.I.E. Mulți l-au interpretat ca o implicare de partea mogulului Plahotniuc și împotriva premierului Filat, chiar dacă șeful guvernului avea pe vremuri relații bune cu Viorel Hrebenciuc.
Ce urmează? Nimeni nu știe exact. Comuniștii care îl susțin pe Filat împotriva lui Plahoniuc iși freacă mâinile. Moscova, la fel. Sondajele de opinie din Moldova pe care le luăm sub rezervă datorită marjei de eroare enorme de acolo îi dau pe comuniști pe primul loc. Dar Moscova zâmbește privind lacrimile pro-europenilor de la Chișinău.