Perspectivele României în 2013
Perspectivele economice ale României sunt încurajatoare, întrucât ţara a înregistrat progrese considerabile în ultimii câţiva ani. România este acum bine poziţionată pentru a depăşi media de creştere economică din UE în 2013.
Din păcate, starea generală de spirit în rândul publicului larg cu privire la economie este încă negativă, în ciuda redresării începute în 2011 şi care a continuat în 2012.
Cifrele arată în mod clar că situaţia macroeconomică a ţării este foarte solidă. România are o datorie publică scăzută (33,3% din PIB), comparativ cu Republica Cehă (41,2%), Polonia (56,3%) sau Ungaria (80,6%), şi mult sub media UE de 82,5% . Ţara are, de asemenea, rezerve valutare substanţiale şi a reuşit să menţină sub control deficitul bugetar şi deficitul de cont curent. Fundamentele solide sunt, de asemenea, reflectate de piaţa de credit default swaps (CDS), unde la data de 21 ianuarie 2013, spread-ul României era de doar de 190, comparativ cu 383 pentru Portugalia, 276 pentru Ungaria, 251 pentru Spania, şi 228 pentru Italia . România are, de asemenea, un avantaj faţă de ţările similare din regiune, datorită nivelurilor de impozitare relativ scăzute.
Luând în considerare aceste date, ne aşteptăm să vedem o schimbare pozitivă în evoluţia economică a ţării în următoarele 12 luni. În ultimii doi ani economia a fost impulsionată în principal de exporturi (deşi creşterea în acest domeniu a încetinit în 2012, din cauza problemelor din Zona Euro) şi de producţia industrială. Totuşi, aceşti factori nu mai pot susţine economia în 2013 şi ar trebui să fie înlocuiţi de consumul intern şi de investiţii.
Am văzut deja o redresare a consumului în 2012 faţă de nivelurile foarte scăzute care au urmat după măsurile de austeritate din 2009 şi 2010. Această redresare ar trebui să fie sprijinită în continuare de creşteri salariale (inclusiv de cele recente din sectorul public), precum şi de o rată scăzută a şomajului (7,3% la sfârşitului trimestrului al treilea din 2012 ), care ar trebui să se reflecte într-o îmbunătăţire a aşteptărilorpieţelor financiare.
La rândul lor, investițiile ar trebui să fie alimentate de o mai mare absorbţie a fondurilor UE, pe masură ce tot mai multe licitaţii publice pentru construcţia autostrăzilor şi a căilor ferate sunt finalizate cu succes, în conformitate cu standardele UE.
Cu toate acestea, calea spre un viitor progres nu este lipsită de riscuri. Acordul României cu FMI, Banca Mondială şi Comisia Europeană se încheie anul acesta şi ţara trebuie, doar în 2013, să returneze peste 5 miliarde de euro acestor instituţii financiare. Există discuţii despre un nou acord standby, care considerăm că ar putea fi foarte benefic pentru România, din trei motive:
1) un asemenea acord reprezintă o plasă de siguranţă care ar proteja ţara de orice creştere a riscurilor financiare internaţionale (care în caz contrar pot aduce o creştere a costurilor de finanțare bugetară);
2) va asigura adoptarea unor reforme necesare în sectoarele-cheie, inclusiv cel al energiei şi al transporturilor;
3) FMI s-a dovedit un agent al schimbării pozitive şi inspiră încredere în rândul investitorilor în privinţa îndeplinirii reformelor.
Angajamentul Guvernului de a implementa reforme va fi un alt element crucial în dezvoltarea continuă a României. Privatizările şi implementarea standardelor de guvernanţă corporativă au stagnat timp de un an (nici o privatizare majoră finalizată, în timp ce foarte puţine companii au numit consilii independente de administraţie şi directori generali profesionişti) iar ţara nu îşi poate permite să rateze o nouă oportunitate de a progresa în acest domeniu. Listarea la Bursă a marilor companii de stat ar ajuta, de asemenea, la dezvoltarea pieţei de capital locale, care este încă prea mică pentru o ţară de o asemenea dimensiune. Cu toate acestea, suntem optimişti că planurile din acest domeniu vor fi mai uşor de pus în aplicare în 2013.
Din punct de vedere politic, conflictele legate de anul electoral au afectat ţara şi economia în 2012. Dar România are acum un guvern cu o majoritate parlamentară confortabilă în spate, fapt care ar trebui să permită concentrarea asupra reformelor. Singurul risc pe care îl vedem în această zonă este tocmai acest sprijin parlamentar impresionant, care ar putea reduce presiunea asupra Guvernului pentru implementarea unor reforme necesare.
Mulţi încă văd un risc în posibilitatea spargerii Zonei Euro. Cu toate acestea, noi nu credem că se va produce o ruptură anul acesta sau în viitorul apropiat. Dimpotrivă, credem că ce a fost mai rău a trecut şi că ţările din Zona Euro sunt pe calea cea bună pentru a relua creşterea.
În ansamblu, credem că economia României va creşte cu mai mult de 1% în acest an, în timp ce leul ar trebui să se întărească în faţa euro. Dacă fundamentele solide ale României sunt cuplate cu dorinţa Guvernului de a pune în aplicare reformele, credem că ţara are potenţialul de a ajunge printre liderii creşterii economice în Uniunea Europeană.
Greg Konieczny, Vicepreşedinte Executiv, Templeton Emerging Markets Group
Din păcate, starea generală de spirit în rândul publicului larg cu privire la economie este încă negativă, în ciuda redresării începute în 2011 şi care a continuat în 2012.
Cifrele arată în mod clar că situaţia macroeconomică a ţării este foarte solidă. România are o datorie publică scăzută (33,3% din PIB), comparativ cu Republica Cehă (41,2%), Polonia (56,3%) sau Ungaria (80,6%), şi mult sub media UE de 82,5% . Ţara are, de asemenea, rezerve valutare substanţiale şi a reuşit să menţină sub control deficitul bugetar şi deficitul de cont curent. Fundamentele solide sunt, de asemenea, reflectate de piaţa de credit default swaps (CDS), unde la data de 21 ianuarie 2013, spread-ul României era de doar de 190, comparativ cu 383 pentru Portugalia, 276 pentru Ungaria, 251 pentru Spania, şi 228 pentru Italia . România are, de asemenea, un avantaj faţă de ţările similare din regiune, datorită nivelurilor de impozitare relativ scăzute.
Luând în considerare aceste date, ne aşteptăm să vedem o schimbare pozitivă în evoluţia economică a ţării în următoarele 12 luni. În ultimii doi ani economia a fost impulsionată în principal de exporturi (deşi creşterea în acest domeniu a încetinit în 2012, din cauza problemelor din Zona Euro) şi de producţia industrială. Totuşi, aceşti factori nu mai pot susţine economia în 2013 şi ar trebui să fie înlocuiţi de consumul intern şi de investiţii.
Am văzut deja o redresare a consumului în 2012 faţă de nivelurile foarte scăzute care au urmat după măsurile de austeritate din 2009 şi 2010. Această redresare ar trebui să fie sprijinită în continuare de creşteri salariale (inclusiv de cele recente din sectorul public), precum şi de o rată scăzută a şomajului (7,3% la sfârşitului trimestrului al treilea din 2012 ), care ar trebui să se reflecte într-o îmbunătăţire a aşteptărilorpieţelor financiare.
La rândul lor, investițiile ar trebui să fie alimentate de o mai mare absorbţie a fondurilor UE, pe masură ce tot mai multe licitaţii publice pentru construcţia autostrăzilor şi a căilor ferate sunt finalizate cu succes, în conformitate cu standardele UE.
Cu toate acestea, calea spre un viitor progres nu este lipsită de riscuri. Acordul României cu FMI, Banca Mondială şi Comisia Europeană se încheie anul acesta şi ţara trebuie, doar în 2013, să returneze peste 5 miliarde de euro acestor instituţii financiare. Există discuţii despre un nou acord standby, care considerăm că ar putea fi foarte benefic pentru România, din trei motive:
1) un asemenea acord reprezintă o plasă de siguranţă care ar proteja ţara de orice creştere a riscurilor financiare internaţionale (care în caz contrar pot aduce o creştere a costurilor de finanțare bugetară);
2) va asigura adoptarea unor reforme necesare în sectoarele-cheie, inclusiv cel al energiei şi al transporturilor;
3) FMI s-a dovedit un agent al schimbării pozitive şi inspiră încredere în rândul investitorilor în privinţa îndeplinirii reformelor.
Angajamentul Guvernului de a implementa reforme va fi un alt element crucial în dezvoltarea continuă a României. Privatizările şi implementarea standardelor de guvernanţă corporativă au stagnat timp de un an (nici o privatizare majoră finalizată, în timp ce foarte puţine companii au numit consilii independente de administraţie şi directori generali profesionişti) iar ţara nu îşi poate permite să rateze o nouă oportunitate de a progresa în acest domeniu. Listarea la Bursă a marilor companii de stat ar ajuta, de asemenea, la dezvoltarea pieţei de capital locale, care este încă prea mică pentru o ţară de o asemenea dimensiune. Cu toate acestea, suntem optimişti că planurile din acest domeniu vor fi mai uşor de pus în aplicare în 2013.
Din punct de vedere politic, conflictele legate de anul electoral au afectat ţara şi economia în 2012. Dar România are acum un guvern cu o majoritate parlamentară confortabilă în spate, fapt care ar trebui să permită concentrarea asupra reformelor. Singurul risc pe care îl vedem în această zonă este tocmai acest sprijin parlamentar impresionant, care ar putea reduce presiunea asupra Guvernului pentru implementarea unor reforme necesare.
Mulţi încă văd un risc în posibilitatea spargerii Zonei Euro. Cu toate acestea, noi nu credem că se va produce o ruptură anul acesta sau în viitorul apropiat. Dimpotrivă, credem că ce a fost mai rău a trecut şi că ţările din Zona Euro sunt pe calea cea bună pentru a relua creşterea.
În ansamblu, credem că economia României va creşte cu mai mult de 1% în acest an, în timp ce leul ar trebui să se întărească în faţa euro. Dacă fundamentele solide ale României sunt cuplate cu dorinţa Guvernului de a pune în aplicare reformele, credem că ţara are potenţialul de a ajunge printre liderii creşterii economice în Uniunea Europeană.
Greg Konieczny, Vicepreşedinte Executiv, Templeton Emerging Markets Group