USL virează puternic spre Mama Rusie via Chișinău
Declarațiile belicoase din ultima vreme ale unor lideri ai USL vizavi de parteneriatele strategice ale României cu Occidentul au ridicat o serie de semne de întrebări vizavi de viitoarea orientare a țării noastre în materie de politică externă. Dacă în ultimii 20 de ani, traiectoria României a fost una spre Vest, noii lideri politici de la București tind să schimbe macazul și să vireze în forță spre Est. Și nu oricum, ci prin intermediul unor forțe politice din Republica Moldova, o platformă pe care în ultimii ani se ciocnesc tot mai des interesele Vestului și Estic într-o formă de reeditare a Războiului Rece. O direcție ambiguă din moment ce România este parte funcțională a NATO și a UE. Supărarea liderilor USL a fost accentuată de intervenția, în această vară, a majorității liderilor europeni și cei americani care au spus răspicat că instituțiile statului nu pot cădea pradă luptei interne pentru putere. Că jocul politic pentru putere trebuie să se desfășoare într-un cadru legal, fără a pune în pericol fărâma de democrație câștigată cu greu de români pe parcursul unei perioade de tranziție de două decenii. Chiar și așa, USL a avut mai degrabă o atitudine respingere a acestor semnale venite din Vest, liderii europeni și americani fiind apostrofați sub semnul unui naționalism deșănțat. Mai-marii USL nu s-au sfiit să atace șefii unor instituții de bază ale UE, etichetându-i și pe aceștia drept susținători ai președintelui Traian Băsescu.
„To Russia, with love”
Doar că toate aceste atacuri îndreptate împotriva Occidentului vin pe fondul întăririi în ultimii ani a relațiilor PSD-ului cu Rusia via Republica Moldova. În această vară, premierul Victor Ponta s-a afișat de Ziua Rusiei la o recepție dată la ambasada acestei țări, un semnal de deschidere. Atunci, Ponta și ambasadorul rus Oleg Malghinov au ciocnit o cupă de șampanie iar premierul României nu s-a ferit să fie ironic atunci când a venit vorba de președintele Traian Băsescu. „Domnule ambasador, ca să fiu sincer, putem să bem şi pentru preşedinţii noştri”, făcând astfel aluzie la Traian Băsescu. Recent, Victor Ponta s-a arătat dezamăgit de parcursul României în calitate de stat membru al UE. “Dacă ni se spunea în 2007, domnule, nu o sa aveți nici drumuri, nici spitale, nici agricultură ca în Vest, dar o să vă facem ANI și DNA, poate că ne gândeam de mai multe ori”. Aceeași abordare au avut-o și cei de la PNL, partenerul PSD în USL. Referitor la o atenționare a ambasadorului SUA la București, Mark Gitenstein, legată presiunile politice făcute asupra ANI, fostul secretarul general al Guvernului, Dan Mihalache, a susținut că „dacă parteneriatul româno-american stă în Horia Georgescu, mai bine fără”. Odată cu venirea USL-ului la putere, inclusiv diplomația română a primit mandat de reorientare. Surse apropiate fostului ministrul de Externe, Andrei Marga, au susținut că mandatul acestuia cuprindea trei mari direcții: refacerea legăturii cu Rusia pe filiera germană, consolidarea relațiilor cu China și întărirea legăturilor tradiționale cu Orientul Mijlociu. Inclusiv declarațiile lui Marga de la momentul audierii în Parlament pentru portofoliul Externelor aveau să șocheze. „Am avut amândoi, cu domnul Crin Antonescu, ocazia să fim primii vizitatori la Putin ca premier, acompaniindu-l pe premierul Radu Vasile. Putin e un om foarte competent, ar fi bine ca liderii din Europa și de la noi să fie la fel de competenți. Doi prorectori conduc lumea: Putin și Ratzinger. Sunt multe acorduri cu Rusia, ele cam stau în rafturi. Trebuie sa facem ca și populația din Rusia să știe ce e România actuală și românii să știe ce este Rusia actuală. Există multe idei preconcepute în Rusia față de noi și invers. Sunt foarte bun prieten cu un fost ministru al lui Putin, bun prieten cu Putin, Filipov, care îmi spunea că rușii cred că vor să cucerească teritorii. Și i-am arătat cat de greșită e această percepție. Aceasta idee nu există indiferent cine e la guvernare", declara Andrei Marga, la audierea din comisiile parlamentare.
Frația socialistă
Dar această deschidere foarte mare a oamenilor politici din USL nu este tocmai una noua, ci mai degrabă rezultatul unei munci asidue dusă de liderii PSD încă din 2008-2009. Liantul cu Republica Moldova, poartă spre Rusia, a fost realizat de către actualul ministru de Externe, Titus Corlățean. Acesta este artizanul parteneriatului PSD-ului cu reprezentanții noii stângi social-democrate de la Chișinău, respectiv Partidul Democrat, reprezentat de interfața ex-comunistului Marian Lupu în spatele căruia se regăsește controversatul om de afaceri moldovean Vladimir Plahotniuc. Într-un interviu acordat în mass-media centrală în 2011, reprezentantul Partidului Socialiştilor Europeni în România şi preşedinte al PES Activists România, Victor Negrescu, declara că PSD-ul din România a avut legături susținute cu stânga de peste Prut. Inițial aceste contacte s-au realizat cu PSD-ul lui fostului premier Dumitru Braghiș, după care actualul ministrul de Externe, Titus Corlățean, a mers tot mai des la Chișinău și a legat o punte între PSD și PDM-ul condus din vara lui 2009 de ex-comunistul Marian Lupu. Întrebat despre cine a promovat această relație, Negrescu a declarat că acesta este în principal Titus Corlățean, cel care care are o vastă experiență pe relația cu Chișinăul.
„Au fost mai mulţi, dar în principal el (Corlățean – n.r.). Pentru că şi-a asumat această sarcină, a fost secretar de stat pe relaţia cu românii de pretutindeni. Şi Adrian Năstase a mai avut legături cu PDM-ul local şi Cristian Diaconescu, atunci când era la noi… Acum este un deputat PSD ales pe relaţia cu diaspora, Tudor Panţâru, şi e rolul lui să se implice în acest sens mai mult”, a spus acesta. Anterior, legătura cu actualul PDM era susținută prin intermediul relațiilor foarte apropiate între dintre fostul șef al PSD Adrian Năstase și fostul premier al Republicii Moldova (membru cu ștate vechi al PDM), Ioan Sturdza, unul dintre principalii actori în tranzacția din 2006 prin care pachetul majoritar de acțiuni de la Rompretrol a ajuns la kazahii de la KazMunaiGas. Conform Mediafax, în declaraţia de avere a lui Adrian Năstase depusă la Camera Deputaților, în 2011, este menţionată şi o bursă de studii pentru copii săi de 40.000 de euro de la Fundaţia Dimitrie Sturdza.
Conexiunea rusească
După plecarea lui Marian Lupu din rândurile comuniștilor, PSD a intensificat relația cu PDM prin intermediul lui Corlățean care s-a făcut pod pentru primirea partidului lui Diacov, Lupu si Plahotniuc în marea familie a socialiștilor europeni. În timp ce Corlățean juca rolul emisarului la Bruxelles pentru această nouă forță politică, PDM lui Lupu întărea relațiile cu Rusia Unită (Edinaya Rossia), partidul lui Vladimir Putin. Conform agenției de presă Info-Prim Neo, Marian Lupu a zburat în Rusia, la Sankt Petersburg pe 21 noiembrie 2009 pentru a lua parte la lucrările congresului partidului „Edinaya Rosssia”. Radioul proguvernamental „Golos Rossii” (Vocea Rusiei – n.r.) anunța la acea dată că, citându-l pe Lupu, că, practic, documentul a fost deja parafat, și se mai lucrează la unele detalii. Marian Lupu afirma că implementarea acordului de cooperare dintre cele două partide va permite acestora să-şi ofere ajutor reciproc, formând, în acelaşi timp, o nouă platformă de interacţiune. „Aceste planuri ne vor aduce noi perspective pentru cooperarea între partide şi în relaţiile Rusia – R. Moldova”, a mai spus Lupu, subliniind că Rusia a fost şi trebuie să rămână partenerul strategic al R. Moldova. Astfel, PDM-ul lui Lupu pendula, la fel cum a făcut-o și PCRM-ul lui Voronin în trecut, între UE și Rusia. O poziție ambiguă sprijinită pe linie europeană de PSD-ul lui Titus Corlățean. Mai mult decât atât, PSD are în plan să prelungească acordul de colaborare dintre Partidul Democrat din Moldova și Partidul Social Democrat din România în condițiile în care Marian Lupu a declarat deschis la finele lunii septembrie că formaţiunea sa nu este de acord cu modificarea denumirii limbii de stat din moldovenească în română. Mai mult, liderul democraţilor a ţinut să precizeze că s-a răzgândit şi că ştiinţific nu mai este limba română, cum spunea anterior, ci este „limba moldovenească”, iar modificarea articolului 13 din Constituția Republicii Moldova nu este o necesitate imperioasă, ci vine ca un instrument politic. Cu toate acestea, la numai câteva zile de la această declarații Victor Ponta și Vladimir Plahotniuc aveau o întâlnire tete-a-tete la Bruxelles, cu ocazia Congresul Partidului Socialiștilor Europeni (PES), unde cei doi au convenit prelungirea acordului de colaborare dintre Partidul Democrat din Moldova și Partidul Social Democrat din România. Noul parteneriat va avea efecte inclusiv în ceea ce privește intensificarea colaborării pe linie parlamentară, între deputații celor două fracțiuni politice. Vlad Plahotniuc este prim-vicepreşedintele Parlamentului Republicii Moldova şi unul dintre cei mai bogaţi oameni de peste Prut cu avere de circa 300 de milioane de dolari, conform unui top din 2010 realizat de revista ucraineană de business „Delo". Chiar dacă are o funcție destul de importantă în aparatul de stat de la Chișinău, acesta are puțină experiență politică, intrând cu acte în regulă în PDM în noiembrie 2010. Conform jurnaliștilor de la „Adevărul” acesta are dublă identitate și deține și cetățenie română, având mai multe proprietăți de lux în România. În urma unor acuzații cum că acesta ar fi implicat în atacurile raider asupra mai multor instituții financiare de peste Prut, Plahotniuc ar putea fi urmărit penal în Marea Britanie.
Candidatul manciurian
PSD nu s-a limitat doar la un parteneriat cu PDM-ul lui Plahotniuc și Lupu. În urmă cu câteva luni, social-democrații au făcut mai multe filiale ale PSD în Republica Moldova și l-au numit șef peste acestea pe un fost ofițer al Ministerului de Interne al Republicii Moldova, Victor Alexeev. Un personaj obscur scos din jobenul PSD-ului, fără carismă și fără experiență politică care promite că se va bate pentru românii din Basarabia în cadrul alegerilor din 9 decembrie pentru Parlamentul României. Ceea ce este însă interesant este că PSD-ul este ajutat în toată această încercare de a-l trimite pe Alexeev în Parlament de foștii simpatizanți ai Partidului Popular Creștin Democrat (PPCD) condus de controversatul personaj politic Iurie Roșca, cel care dintr-un anticomunist declarat a ajuns, în aprilie 2005, să sprijine PCRM-ul lui Voronin. De curând, în urma înțelegerilor dintre USL și BOR, dar și cu mâna ppcd-istului Vlad Cubreacov, Mitropolitul Basarabiei, Înaltpreasfinţitul Petru Păduraru l-a „miruit” pe Alexeev pentru cursa electorală. De întărirea relațiilor dintre PSD și PDM s-a ocupat și așa-numitul analist politic Cozmin Gușă, consilier „din prietenie” a lui Plahotniuc. Anterior, Guşă a fost consilier al lui Mircea Geoană (PSD), Traian Băsescu (PDL), dar și Adrian Năstase (PSD) în campaniile electorale din România. Dintre toți politicienii consiliați de Gușă, numai șefului statului mai este într-adevăr pe prima scenă a politicii. La finele lui 2011, Gușă anunță că va crea o umbrelă de consultanţă geopolitică şi geoeconomică, lucru materializat ulterior în Institutul de analiză și prognoză „GeoPol”, institut care a oferit puține produse credibile de analiză politică iar poziționarea lui Gușă într-o tabără anti-Băsescu, de la butoanele Realitatea TV, și perierea continuă a USL prin intermediul găștii de jurnaliști mutată de la Cluj la București, a dus la decredibilizarea încercării lui Gușă de a crea un „Stratfor românesc”. Așa cum îl atacă în prezent pe Traian Băsescu, Gușă a jucat același rol în 2010 și la Chișinău, atunci când ținta sa a fost premierul Vlad Filat, un adversar al lui Plahotniuc, șeful Executivului de la Chișinău fiind atacat fără ca Gușă să poată prezenta vreo dovadă în sensul acuzațiilor aduse. Nu în ultimul rând, Guvernul Ponta a organizat în urmă cu circa două săptămâni la București „o întâlnire de taină” cu liderii unor comunității de români din străinătate, dar și lideri de organizații media, cerându-le deschis sprijinul pentru aceste alegeri. Totul s-a desfășurat discret, fără a fi dat măcar un comunicat de presă legat de acest eveniment, mulți dintre jurnaliștii cu nume grele din presa de limbă română refuzând invitația lui Ponta.