Basarabeni in Romania (IV) - Mircea Druc
Mircea Druc: "Unionismul este înnăscut" 
Prim-ministru al RSS Moldova între anii 1990-1991, reprezentant al generaţiei redeşteptării naţionalismului român în stânga Prutului, apărător fervent al demnităţii naţionale şi al eliberării de tarele sovietice, Mircea Druc a salutat în cadrul unui interviu formarea Platformei Civice Acţiunea 2012, pe care a apreciat-o ca fiind binevenită, mai cu seamă în contextul apropierii datei la care se împlinesc 200 de ani de la anexarea Basarabiei de către Imperiul Rus.
Cu aceeaşi ocazie, Mircea Druc a semnalat necesitatea (re)cunoaşterii semnificaţiei raptului de la 1812 de către toţi românii, inclusiv de către autorităţile de pe-o parte şi alta a Prutului. Preţuind entuziasmului voluntarilor Acțiunii 2012, Mircea Druc i-a îndemnat pe aceştia să îşi păstreze optimismul şi să nu se îndoiască niciodată de rezultatul demersurilor întreprinse de ei în sensul refacerii unităţii naţionale.
În viziunea sa, Unirea ca reparare, ca revenire la normal, s-a proiectat într-un mod declarat şi decretat, în anul 1918 şi se manifestă astăzi într-un temei construit, ,,cărămidă cu cărămidă”, pas cu pas, gest cu gest, clipă de clipă. ,,Faceţi 100 de întreprinderi mixte pe ambele maluri ale Prutului, cu capital mixt, faceţi 10 000 de căsătorii mixte şi nu vorbiţi de unire, dar uniţi-vă, nu vorbiţi de iubire, iubiţi-vă!”, a conchis Druc.
Fostul prim-ministru al RSSM este de părere că dacă Unirea nu mai reprezintă un ideal pentru unii, ea este comodă, chiar şi pentru alogenii din Rep. Moldova – ucraineni, ruşi, evrei – care realizează că nu au nimic de pierdut într-un stat ca România, care aparţine spaţiului Uniunii Europene şi care beneficiază de toate avantajele acestei calităţi. În acelaşi context, Mircea Druc a amintit că Actul Unirii de la 1918 a fost semnat şi de mulţi ruşi, care constituiau elita imperială rămasă în Basarabia şi de ucraineni care doreau încetarea războiului civil de dincolo de Nistru.
În finalul interviului, Mircea Druc a precizat că a rămas unionist nu pentru a răspunde unor interese geopolitice, ci pentru că unionismul este o trăsătură înnăscută. ,,Ori eşti, ori nu eşti, ori îl simţi, ori nu îl simţi!”, a subliniat acesta.
Prim-ministru al RSS Moldova între anii 1990-1991, reprezentant al generaţiei redeşteptării naţionalismului român în stânga Prutului, apărător fervent al demnităţii naţionale şi al eliberării de tarele sovietice, Mircea Druc a salutat în cadrul unui interviu formarea Platformei Civice Acţiunea 2012, pe care a apreciat-o ca fiind binevenită, mai cu seamă în contextul apropierii datei la care se împlinesc 200 de ani de la anexarea Basarabiei de către Imperiul Rus.Cu aceeaşi ocazie, Mircea Druc a semnalat necesitatea (re)cunoaşterii semnificaţiei raptului de la 1812 de către toţi românii, inclusiv de către autorităţile de pe-o parte şi alta a Prutului. Preţuind entuziasmului voluntarilor Acțiunii 2012, Mircea Druc i-a îndemnat pe aceştia să îşi păstreze optimismul şi să nu se îndoiască niciodată de rezultatul demersurilor întreprinse de ei în sensul refacerii unităţii naţionale.
În viziunea sa, Unirea ca reparare, ca revenire la normal, s-a proiectat într-un mod declarat şi decretat, în anul 1918 şi se manifestă astăzi într-un temei construit, ,,cărămidă cu cărămidă”, pas cu pas, gest cu gest, clipă de clipă. ,,Faceţi 100 de întreprinderi mixte pe ambele maluri ale Prutului, cu capital mixt, faceţi 10 000 de căsătorii mixte şi nu vorbiţi de unire, dar uniţi-vă, nu vorbiţi de iubire, iubiţi-vă!”, a conchis Druc.
Fostul prim-ministru al RSSM este de părere că dacă Unirea nu mai reprezintă un ideal pentru unii, ea este comodă, chiar şi pentru alogenii din Rep. Moldova – ucraineni, ruşi, evrei – care realizează că nu au nimic de pierdut într-un stat ca România, care aparţine spaţiului Uniunii Europene şi care beneficiază de toate avantajele acestei calităţi. În acelaşi context, Mircea Druc a amintit că Actul Unirii de la 1918 a fost semnat şi de mulţi ruşi, care constituiau elita imperială rămasă în Basarabia şi de ucraineni care doreau încetarea războiului civil de dincolo de Nistru.
În finalul interviului, Mircea Druc a precizat că a rămas unionist nu pentru a răspunde unor interese geopolitice, ci pentru că unionismul este o trăsătură înnăscută. ,,Ori eşti, ori nu eşti, ori îl simţi, ori nu îl simţi!”, a subliniat acesta.