România, ţara STURIONILOR şi a ICRELOR NEGRE
Autor: Alexandru Boariu
La Tămădău Mare, în județul Călărași, un investitor român a creat o bază genetică pentru sturioni - cea mai valoroasă specie de pește, care produce celebrele icre negre și care este amenințată cu dispariția de pescuitul excesiv din Dunăre și Marea Neagră
Robert Răduță este cunoscut pentru pescuitul sportiv, din care a făcut o afacere profitabilă atât în Delta Dunării, cât și mai aproape de București, la Sărulești. În ultimii ani, preocupările lui Răduță se axează pe creșterea sturionilor, scop pentru care a înființat firma Sturiofarm, cu sediul în Tămădău Mare, județul Călărași. Aici, în bazine și instalații special amenajate, crește toate categoriile de sturioni: cegă, păstrugă, nisetru și morun, plus un hibrid, numit bester.
Cega, cea mai profitabilă
Afacerea are două variante: creșterea sturionului pentru consum și creșterea puietului pentru repopulare. Pentru consum, cel mai bine se pretează cega - ne spune Robert Răduță - ea fiind cea mai bună soluție și ca icre, și ca producție de carne.
„Este cel mai gustos sturion și are și o dimensiune care permite să fie servit pe un platou, ca pește întreg. Oricine îl vede într-un restaurant va fi atras în primul rând de aspect. O bucată de morun pe o farfurie nu atrage atenția, dar un pește întreg pe un platou va avea un mare succes“- spune Răduță. Cega mai are avantajul că ajunge la maturitate și poate depune icre la „doar“ patru ani, în timp ce ceilalți sturioni au o perioadă de maturizare mult mai mare: păstruga 6-8 ani, nisetrul 9-10 ani și morunul 15-18 ani. Așadar, ca să obții icre negre, ai nevoie de bani pentru a crește peștii până ajung la maturitate. Dar pentru consum Sturiofarm a reușit să obțină un hibrid, rezultat din încrucișarea dintre morun și cegă. Se numește bester și moștenește ritmul de creștere intens al morunului, precum și maturizarea sexuală rapidă a cegii, de aceea este cel mai economic sturion pentru creștere intensivă.
Repopularea Dunării
Și creșterea puietului de sturion poate aduce câștiguri frumoase. „Avem cereri mari, nu le putem onora pe toate, atât la puiet pentru acvarii, cât și la cel pentru ferme piscicole, din țară și din străinătate“- ne spune Robert Răduță. Pe de altă parte, Sturiofarm, împreună cu Ministerul Agriculturii și cu Ministerul Mediului, derulează un program de repopulare a Dunării cu puiet de păstrugă, nisetru și mourn. Anual, sunt crescuți și eliberați în Dunăre 150.000 de pui de sturion. „Costul programului este de circa un milion de euro anual și a fost foarte bine apreciat de oficialii europeni, inclusiv de comisarul pentru afaceri maritime și pescuit, doamna Maria Damanaki, care ne-a vizitat în acest an“- ne-a declarat patronal firmei Sturiofarm. Potrivit specialiștilor de la Institutul Național de Cercetări Delta Dunării, din Tulcea, dacă nu ar fi fost aplicat acest program, nisetrul din Dunăre ar fi dispărut, așa cum s-a întâmplat cu alte două specii - șipul și viza, care au dispărut în ultimii 20 de ani.
O investiție de viitor
Cam de câți bani este nevoie pentru a demara o astfel de afacere? La această întrebare, Robert Răduță ne-a spus: „Depinde ce vrei să faci. Pentru a face din icre pui, ai nevoie de specialiști cu experiență în domeniu, pe care nu-i găsești ușor. Și dacă-i găsești, costă. Apoi, ca să pornești de la icră, îți trebuie materialul biologic, trebuie să capturezi și să ai unde să ții acești pești de 150-200 de kg, îți trebuie bazine speciale de stocare și multe alte lucruri. Pentru cei interesați de acvacultură, cel mai simplu este să preia pui aduși la dimensiunea optimă și să-i crească pentru comercializare. Ajunși la 10 cm lungime, puii au scăpat deja de bolile stadiilor timpurii și pot fi crescuți pentru carne sau icre. Secretul la sturioni este să le asiguri un debit de apă și o oxigenare suficiente. Hrana este biologică, costă 1,1-1,2 euro/kg și provine sută la sută din import. În 1.000 de metri cubi, poți să crești circa 30 de tone de sturioni, dacă ai apă nepoluată, cu debit suficient și constant. Din păcate, unii dintre fermierii care au demarat astfel de investiții, ce necesită aproximativ un milion de euro, au în prezent mari probleme cu asigurarea finanțării, mai ales cei care au mizat pe fondurile europene, fonduri care, după cum se știe, în ultimul timp au fost mai mult suspendate. Pe de altă parte, în afară de CEC Bank, nicio bancă din România nu acordă credite pentru astfel de investiții. Ar fi păcat ca România să nu-și valorifice șansa de a dezvolta acvacultura acestor specii dunărene valoroase. În Bulgaria, de exemplu, există o firmă care a început să crească nisetru încă de acum zece ani și care acum aprovizionează cu carne și icre de nisetru marile magazine. Deci se poate!
Bază genetică unicat
Dar, cea mai importantă „zestre“ a firmei Sturiofarm este o „colecție“ de sturioni - femele și masculi - la vârsta maturității, din fiecare categorie: cegă, păstrugă, nisetru și mourn, exemplare capabile deja să se reproducă. „Dacă, Doamne ferește, s-ar produce o catastrofă ecologică, am putea reproduce, cu această bază genetică, milioane de exemplare pentru repopularea Dunării, din fiecare specie în parte“- ne asigură Robert Răduță. Adevărul este că, și cu sprijinul firmei Sturiofarm, România este lider în domeniul cercetării și aplicării programelor de repopulare a Dunării cu sturioni. De altfel, ședința boardului Asociației Mondiale pentru Protecția Sturionilor, condusă de prof. dr Harald Rosenthal, s-a ținut în acest an în România, la Sărulești. De asemenea, National Geografic are în pregătire un documentar despre sturioni. Realizat în proporție de 90 la sută în România, documentarul urmează să fie difuzat de postul de televiziune până la sfârșitul acestui an. Puteți vedea aici câteva secvențe din acest interesant film documentar, realizat inclusiv la Tămădău.
Pescuit sportiv la morun!
„Sturionii nu pot fi pescuiți sportiv?“- l-am întrebat pe Robert Răduță. „Teoretic, este posibil. Și practic este, dar în SUA și în alte locuri. Sturionii care vin din mare și urcă pe Dunăre la reproducere nu se mai hrănesc în această perioadă. Ei înoată doar ca să-și găsească un loc pentru depunerea icrelor. Ca urmare, ei nu pot fi momiți de pescari. La gurile Volgăi, în locurile de concentrare, peștii se hrănesc înainte de a intra în apa dulce și acolo pot fi capturați și de pescarii sportivi. Eu nu am auzit de niciun morun prins la lansetă pe Dunăre. Dar în lacuri ar putea fi posibil. Nu vă ascund faptul că am și un astfel de plan. Am introdus deja morun într-o locație, unde va putea fi pescuit sportiv“
La Tămădău Mare, în județul Călărași, un investitor român a creat o bază genetică pentru sturioni - cea mai valoroasă specie de pește, care produce celebrele icre negre și care este amenințată cu dispariția de pescuitul excesiv din Dunăre și Marea Neagră
Robert Răduță este cunoscut pentru pescuitul sportiv, din care a făcut o afacere profitabilă atât în Delta Dunării, cât și mai aproape de București, la Sărulești. În ultimii ani, preocupările lui Răduță se axează pe creșterea sturionilor, scop pentru care a înființat firma Sturiofarm, cu sediul în Tămădău Mare, județul Călărași. Aici, în bazine și instalații special amenajate, crește toate categoriile de sturioni: cegă, păstrugă, nisetru și morun, plus un hibrid, numit bester.
Cega, cea mai profitabilă
Afacerea are două variante: creșterea sturionului pentru consum și creșterea puietului pentru repopulare. Pentru consum, cel mai bine se pretează cega - ne spune Robert Răduță - ea fiind cea mai bună soluție și ca icre, și ca producție de carne.
„Este cel mai gustos sturion și are și o dimensiune care permite să fie servit pe un platou, ca pește întreg. Oricine îl vede într-un restaurant va fi atras în primul rând de aspect. O bucată de morun pe o farfurie nu atrage atenția, dar un pește întreg pe un platou va avea un mare succes“- spune Răduță. Cega mai are avantajul că ajunge la maturitate și poate depune icre la „doar“ patru ani, în timp ce ceilalți sturioni au o perioadă de maturizare mult mai mare: păstruga 6-8 ani, nisetrul 9-10 ani și morunul 15-18 ani. Așadar, ca să obții icre negre, ai nevoie de bani pentru a crește peștii până ajung la maturitate. Dar pentru consum Sturiofarm a reușit să obțină un hibrid, rezultat din încrucișarea dintre morun și cegă. Se numește bester și moștenește ritmul de creștere intens al morunului, precum și maturizarea sexuală rapidă a cegii, de aceea este cel mai economic sturion pentru creștere intensivă.
Repopularea Dunării
Și creșterea puietului de sturion poate aduce câștiguri frumoase. „Avem cereri mari, nu le putem onora pe toate, atât la puiet pentru acvarii, cât și la cel pentru ferme piscicole, din țară și din străinătate“- ne spune Robert Răduță. Pe de altă parte, Sturiofarm, împreună cu Ministerul Agriculturii și cu Ministerul Mediului, derulează un program de repopulare a Dunării cu puiet de păstrugă, nisetru și mourn. Anual, sunt crescuți și eliberați în Dunăre 150.000 de pui de sturion. „Costul programului este de circa un milion de euro anual și a fost foarte bine apreciat de oficialii europeni, inclusiv de comisarul pentru afaceri maritime și pescuit, doamna Maria Damanaki, care ne-a vizitat în acest an“- ne-a declarat patronal firmei Sturiofarm. Potrivit specialiștilor de la Institutul Național de Cercetări Delta Dunării, din Tulcea, dacă nu ar fi fost aplicat acest program, nisetrul din Dunăre ar fi dispărut, așa cum s-a întâmplat cu alte două specii - șipul și viza, care au dispărut în ultimii 20 de ani.
O investiție de viitor
Cam de câți bani este nevoie pentru a demara o astfel de afacere? La această întrebare, Robert Răduță ne-a spus: „Depinde ce vrei să faci. Pentru a face din icre pui, ai nevoie de specialiști cu experiență în domeniu, pe care nu-i găsești ușor. Și dacă-i găsești, costă. Apoi, ca să pornești de la icră, îți trebuie materialul biologic, trebuie să capturezi și să ai unde să ții acești pești de 150-200 de kg, îți trebuie bazine speciale de stocare și multe alte lucruri. Pentru cei interesați de acvacultură, cel mai simplu este să preia pui aduși la dimensiunea optimă și să-i crească pentru comercializare. Ajunși la 10 cm lungime, puii au scăpat deja de bolile stadiilor timpurii și pot fi crescuți pentru carne sau icre. Secretul la sturioni este să le asiguri un debit de apă și o oxigenare suficiente. Hrana este biologică, costă 1,1-1,2 euro/kg și provine sută la sută din import. În 1.000 de metri cubi, poți să crești circa 30 de tone de sturioni, dacă ai apă nepoluată, cu debit suficient și constant. Din păcate, unii dintre fermierii care au demarat astfel de investiții, ce necesită aproximativ un milion de euro, au în prezent mari probleme cu asigurarea finanțării, mai ales cei care au mizat pe fondurile europene, fonduri care, după cum se știe, în ultimul timp au fost mai mult suspendate. Pe de altă parte, în afară de CEC Bank, nicio bancă din România nu acordă credite pentru astfel de investiții. Ar fi păcat ca România să nu-și valorifice șansa de a dezvolta acvacultura acestor specii dunărene valoroase. În Bulgaria, de exemplu, există o firmă care a început să crească nisetru încă de acum zece ani și care acum aprovizionează cu carne și icre de nisetru marile magazine. Deci se poate!
Bază genetică unicat
Dar, cea mai importantă „zestre“ a firmei Sturiofarm este o „colecție“ de sturioni - femele și masculi - la vârsta maturității, din fiecare categorie: cegă, păstrugă, nisetru și mourn, exemplare capabile deja să se reproducă. „Dacă, Doamne ferește, s-ar produce o catastrofă ecologică, am putea reproduce, cu această bază genetică, milioane de exemplare pentru repopularea Dunării, din fiecare specie în parte“- ne asigură Robert Răduță. Adevărul este că, și cu sprijinul firmei Sturiofarm, România este lider în domeniul cercetării și aplicării programelor de repopulare a Dunării cu sturioni. De altfel, ședința boardului Asociației Mondiale pentru Protecția Sturionilor, condusă de prof. dr Harald Rosenthal, s-a ținut în acest an în România, la Sărulești. De asemenea, National Geografic are în pregătire un documentar despre sturioni. Realizat în proporție de 90 la sută în România, documentarul urmează să fie difuzat de postul de televiziune până la sfârșitul acestui an. Puteți vedea aici câteva secvențe din acest interesant film documentar, realizat inclusiv la Tămădău.
Pescuit sportiv la morun!
„Sturionii nu pot fi pescuiți sportiv?“- l-am întrebat pe Robert Răduță. „Teoretic, este posibil. Și practic este, dar în SUA și în alte locuri. Sturionii care vin din mare și urcă pe Dunăre la reproducere nu se mai hrănesc în această perioadă. Ei înoată doar ca să-și găsească un loc pentru depunerea icrelor. Ca urmare, ei nu pot fi momiți de pescari. La gurile Volgăi, în locurile de concentrare, peștii se hrănesc înainte de a intra în apa dulce și acolo pot fi capturați și de pescarii sportivi. Eu nu am auzit de niciun morun prins la lansetă pe Dunăre. Dar în lacuri ar putea fi posibil. Nu vă ascund faptul că am și un astfel de plan. Am introdus deja morun într-o locație, unde va putea fi pescuit sportiv“