Graham Watson: R.Moldova poate deveni membru UE într-un deceniu sau mai repede
Nu există nicio piedică externă pentru ca R.Moldova să devină membru UE într-un deceniu sau mai repede
Liderul liberal-democraților din Parlamentul European, Graham Watson, spune că nu există nicio piedică externă pentru ca R.Moldova să devină membru UE într-un deceniu sau mai repede, iar acest lucru depinde în totalitate de efortul de reformare care va fi depus pe intern atât de guvernare, cât și de societate.
După o recentă vizită în Republica Moldova, vizită în cadrul căreia a avut ocazia să meargă și în Transnistria, unde s-a întâlnit nu cu oficiali din administrație, ci cu oameni de rând, Graham Watson ne-a declarat într-un interviu că persecuțiile de care s-au plâns interlocutorii săi din Transnistria seamănă cel mai mult cu disidența politică, lucru inacceptabil într-o țară europeană.
L-am întrebat mai întâi pe Graham Watson care sunt cele mai importante concluzii pe care le-a desprins din vizita la Chișinău și în regiunea transnistreană și ce le va spune colegilor din Parlamentul European despre Republica Moldova.
Materialul a fost realizat în cadrul emisiunii Sinteze şi Dezbateri de Politică Externă, produs al Asociaţiei pentru Politică Externă, în parteneriat cu Friedrich-Ebert-Stiftung (FES). Materialul poate fi preluat fără restricţii, cu indicarea sursei.
Graham Watson: În mod sigur, Republica Moldova se confruntă cu un șir de provocări și probabil cea mai mare provocare ține de nevoia de creștere economică. Și acest aspect este unul important atunci când setăm politicile și procesele interne la cele care au loc în UE – trebuie să ținem cont de necesitățile țării în interiorul frontierelor sale. Cred că aceasta este provocarea cea mai mare.
Moldova mai are de asemenea și o altă provocare, foarte particulară – o de facto ocupație a unei părți a teritoriului de către un regim similar celui din perioada comunismului sovietic – și am putut să mă conving de acest lucru când am vizitat Transnistria. Revin la Bruxelles cu mult mai bine informat decât am fost, pentru că pentru prima dată am putut vizita Transnistria și vorbi cu oamenii de rând – din Tiraspol, Grigoriopol, din Lunga, Corjova și Dubăsari – despre provocările cu care se confruntă aceștia zi de zi.
Lina Grâu: L-am întrebat pe europarlamentarul britanic cum vede situația din Transnistria după aceste discuții pe care le-a avut cu oamenii din localitățile vizitate.
Graham Watson: Lucrul care m-a îngrijorat cel mai mult este hărțuiala cu care mulți dintre oamenii cu care am vorbit se confruntă cu regularitate, în special oamenii care vor să învețe în școli cu predarea în grafia latină, sau cei care sunt în opoziție politică față de regimul cvasi-comunist din regiune. Acești oameni se confruntă cu numeroase probleme în viața lor cotidiană. Au fost și oameni care mi s-au plâns că se confruntă de asemenea cu probleme din cauza crimei organizate, care de multe ori acționează în complicitate cu forțele de menținere a ordinii publice și chiar cu sistemul judecătoresc. Așadar, viața multor oameni din Transnistria nu s-a schimbat prea mult din perioada sovietică. Din ceea ce anumiți oameni cu care am vorbit au descris drept persecuții, pare să aveți disidenți politici în țară. Și acest lucru este inacceptabil într-o țară europeană.
Lina Grâu: L-am mai întrebat pe europarlamentarul britanic Graham Watson cum vede soluționarea acestei probleme, cu atât mai dificile cu cât Chișinăul nu controlează teritoriul din stânga Nistrului?
Graham Watson: În mod sigur este dificil și primul lucru pe care îl putem face este să susținem cu tot ce putem și să încurajăm Guvernul de la Chișinău în încercările lui de a găsi oportunități noi pentru a reinstala controlul asupra a ceea ce se întâmplă în Transnistria.
Trebuie de asemenea să lucrăm pe direcția relațiilor noastre cu Rusia și să încercăm să limităm interferențele Rusiei în acest teritoriu. De asemenea, cred că avem nevoie de un anumit fel de dialog direct cu Tiraspolul pentru a putea interveni în anumite cazuri de injustiție care ajung în atenția noastră.
Lina Grâu: Și, pentru că a amintit despre influența Rusiei în Transnistria, l-am întrebat pe europarlamentarul britanic cât de puternică i se pare această influență?
Graham Watson: Am fost surprins de gradul în care exponenții fostului regim comunist sovietic încă mai influențează viața și dezvoltarea în acel teritoriu. Poate și din cauza faptului că a fost prima mea vizită acolo. Și cred că acest lucru se întâmplă nu exclusiv din cauza influenței rusești, ci și din cauza unor oameni care locuiesc în Transnistria și care sunt interesați ca lucrurile să nu se schimbe pentru că au interese economice sau în unele cazuri poate chiar sunt implicați în crima organizată. Este aproape ca un stat anarhic, fără legi. Pare să fie în afara cadrului constituțional al Republicii Moldova. Și acest lucru constituie o îngrijorare pentru toată lumea.
Lina Grâu: Graham Watson spune că în calitate de european, nu poate accepta ca lucrurile să rămână așa cum sunt acum în Transnistria – regiunea nu trebuie abandonată, ci susținută pentru a se deschide proceselor democratice. Pe de altă parte, nu se poate accepta nici situația în care întreaga Republică Moldova ar fi incapabilă să avanseze pe calea integrării europene din cauza nedorinței regimului de la Tiraspol.
Graham Watson: Cred că trebuie să investim cu mult mai mult efort în discuțiile în formatul 5+2, pentru a rezolva aceste probleme complicate. Vreau să punctez faptul că Republica Moldova nu este chiar un caz unic în această situație pentru UE. Unul dintre membrii UE – Ciprul, este divizat, o parte a insulei este sub control militar turc. Tot așa, am avut parțial dificultăți în trecut cu Lituania și Letonia. Noi încă mai avem o provocare în nordul Europei, cu enclava rusească separată de teritoriul Rusiei, împrejmuită de Țările Baltice. Și acestea sunt de asemenea provocări cărora UE trebuie să le facă față.
Știu că primul ministru Vlad Filat și echipa lui fac tot ce pot pentru a îmbunătăți viața cetățenilor moldoveni. Acest lucru începe să aibă efect pe partea Republicii Moldova pe care autoritățile constituționale o controlează, dar acestea se simt responsabile de asemenea pentru întreaga țară.
Lina Grâu: L-am întrebat de Graham Watson cum i s-a părut Republica Moldova – este aceasta o țară europeană sau nu?
Graham Watson: Este în mod cert o țară europeană. Nu am dubii în acest sens încă din vizita mea precedentă. Și actuala vizită mi-a confirmat această impresie. Nu am dubii în privința faptului că Republica Moldova este parte a familiei națiunilor europene. Și eu sper că noi vom putea aduce Republica Moldova mai aproape de UE prin finalizarea Acordului de liber schimb și a Acordului de asociere, poate chiar pe parcursul anului viitor, dar și prin finalizarea Acordului de liberalizare a regimului de vize.
Lina Grâu: L-am mai întrebat pe europarlamentarul britanic Graham Watson cât de rapid vede procesul de integrare europeană a Republica Moldova? Ar putea acesta dura10-15 ani, sau mai mult?
Graham Watson: Nu există absolut niciun motiv care ar împiedica integrarea Republicii Moldova în UE – va ține cu adevărat doar de alegerea poporului și a Guvernului Moldovei – de cât de rapid vor putea aceștia să facă schimbările necesare în societatea moldovenească. Experiența noastră legată de recentele extinderi ale UE este că aceste procese iau cam 15 ani pentru a fi finalizate. Chișinăul lucrează deja de ceva timp – de aproximativ trei ani – la acest proces. Astfel încât sper că în vreo 12 ani Republica Moldova să poată deveni membru al UE. Dar poate că se poate întâmpla și mai devreme – totul depinde de evoluțiile interne din Republica Moldova.
Lina Grâu: Unul dintre aspectele esențiale despre necesitatea schimbării căruia vorbesc mai toți oficialii occidentali este mentalitatea din societate. L-am întrebat pe Graham Watson cum se poate accelera transformarea unei gândiri post-sovietice într-o mentalitate de tip occidental.
Graham Watson: Nu cred că ar trebui să subestimăm cât de greu este să schimbi obișnuințele oamenilor care au trăit mulți-mulți ani sub un regim autoritar. Este un proces în care liderii și elitele din societate, care nu țin doar de lider-shipul politic – sunt și elitele din mediul de afaceri, din comunitățile culturale – cu toții lucrează din greu pentru a schimba climatul de așteptări. Și pot să văd că acest lucru deja se întâmplă în Republica Moldova. Sper că acest proces se va accelera acum, când Guvernul este mai stabil odată fiind ales președintele. Și cred că această perioadă trebuie folosită pentru a strânge relațiile dintre reprezentații elitelor din societate și a face acest efort comun.
.
Lina Grâu
http://voxreport.unimedia.md/2012/11/23/nu-exista-nicio-piedica-externa-pentru-ca-r-moldova-sa-devina-membru-ue-intr-un-deceniu-sau-mai-repede/
Liderul liberal-democraților din Parlamentul European, Graham Watson, spune că nu există nicio piedică externă pentru ca R.Moldova să devină membru UE într-un deceniu sau mai repede, iar acest lucru depinde în totalitate de efortul de reformare care va fi depus pe intern atât de guvernare, cât și de societate.
După o recentă vizită în Republica Moldova, vizită în cadrul căreia a avut ocazia să meargă și în Transnistria, unde s-a întâlnit nu cu oficiali din administrație, ci cu oameni de rând, Graham Watson ne-a declarat într-un interviu că persecuțiile de care s-au plâns interlocutorii săi din Transnistria seamănă cel mai mult cu disidența politică, lucru inacceptabil într-o țară europeană.
L-am întrebat mai întâi pe Graham Watson care sunt cele mai importante concluzii pe care le-a desprins din vizita la Chișinău și în regiunea transnistreană și ce le va spune colegilor din Parlamentul European despre Republica Moldova.
Materialul a fost realizat în cadrul emisiunii Sinteze şi Dezbateri de Politică Externă, produs al Asociaţiei pentru Politică Externă, în parteneriat cu Friedrich-Ebert-Stiftung (FES). Materialul poate fi preluat fără restricţii, cu indicarea sursei.
Graham Watson: În mod sigur, Republica Moldova se confruntă cu un șir de provocări și probabil cea mai mare provocare ține de nevoia de creștere economică. Și acest aspect este unul important atunci când setăm politicile și procesele interne la cele care au loc în UE – trebuie să ținem cont de necesitățile țării în interiorul frontierelor sale. Cred că aceasta este provocarea cea mai mare.
Moldova mai are de asemenea și o altă provocare, foarte particulară – o de facto ocupație a unei părți a teritoriului de către un regim similar celui din perioada comunismului sovietic – și am putut să mă conving de acest lucru când am vizitat Transnistria. Revin la Bruxelles cu mult mai bine informat decât am fost, pentru că pentru prima dată am putut vizita Transnistria și vorbi cu oamenii de rând – din Tiraspol, Grigoriopol, din Lunga, Corjova și Dubăsari – despre provocările cu care se confruntă aceștia zi de zi.
Lina Grâu: L-am întrebat pe europarlamentarul britanic cum vede situația din Transnistria după aceste discuții pe care le-a avut cu oamenii din localitățile vizitate.
Graham Watson: Lucrul care m-a îngrijorat cel mai mult este hărțuiala cu care mulți dintre oamenii cu care am vorbit se confruntă cu regularitate, în special oamenii care vor să învețe în școli cu predarea în grafia latină, sau cei care sunt în opoziție politică față de regimul cvasi-comunist din regiune. Acești oameni se confruntă cu numeroase probleme în viața lor cotidiană. Au fost și oameni care mi s-au plâns că se confruntă de asemenea cu probleme din cauza crimei organizate, care de multe ori acționează în complicitate cu forțele de menținere a ordinii publice și chiar cu sistemul judecătoresc. Așadar, viața multor oameni din Transnistria nu s-a schimbat prea mult din perioada sovietică. Din ceea ce anumiți oameni cu care am vorbit au descris drept persecuții, pare să aveți disidenți politici în țară. Și acest lucru este inacceptabil într-o țară europeană.
Lina Grâu: L-am mai întrebat pe europarlamentarul britanic Graham Watson cum vede soluționarea acestei probleme, cu atât mai dificile cu cât Chișinăul nu controlează teritoriul din stânga Nistrului?
Graham Watson: În mod sigur este dificil și primul lucru pe care îl putem face este să susținem cu tot ce putem și să încurajăm Guvernul de la Chișinău în încercările lui de a găsi oportunități noi pentru a reinstala controlul asupra a ceea ce se întâmplă în Transnistria.
Trebuie de asemenea să lucrăm pe direcția relațiilor noastre cu Rusia și să încercăm să limităm interferențele Rusiei în acest teritoriu. De asemenea, cred că avem nevoie de un anumit fel de dialog direct cu Tiraspolul pentru a putea interveni în anumite cazuri de injustiție care ajung în atenția noastră.
Lina Grâu: Și, pentru că a amintit despre influența Rusiei în Transnistria, l-am întrebat pe europarlamentarul britanic cât de puternică i se pare această influență?
Graham Watson: Am fost surprins de gradul în care exponenții fostului regim comunist sovietic încă mai influențează viața și dezvoltarea în acel teritoriu. Poate și din cauza faptului că a fost prima mea vizită acolo. Și cred că acest lucru se întâmplă nu exclusiv din cauza influenței rusești, ci și din cauza unor oameni care locuiesc în Transnistria și care sunt interesați ca lucrurile să nu se schimbe pentru că au interese economice sau în unele cazuri poate chiar sunt implicați în crima organizată. Este aproape ca un stat anarhic, fără legi. Pare să fie în afara cadrului constituțional al Republicii Moldova. Și acest lucru constituie o îngrijorare pentru toată lumea.
Lina Grâu: Graham Watson spune că în calitate de european, nu poate accepta ca lucrurile să rămână așa cum sunt acum în Transnistria – regiunea nu trebuie abandonată, ci susținută pentru a se deschide proceselor democratice. Pe de altă parte, nu se poate accepta nici situația în care întreaga Republică Moldova ar fi incapabilă să avanseze pe calea integrării europene din cauza nedorinței regimului de la Tiraspol.
Graham Watson: Cred că trebuie să investim cu mult mai mult efort în discuțiile în formatul 5+2, pentru a rezolva aceste probleme complicate. Vreau să punctez faptul că Republica Moldova nu este chiar un caz unic în această situație pentru UE. Unul dintre membrii UE – Ciprul, este divizat, o parte a insulei este sub control militar turc. Tot așa, am avut parțial dificultăți în trecut cu Lituania și Letonia. Noi încă mai avem o provocare în nordul Europei, cu enclava rusească separată de teritoriul Rusiei, împrejmuită de Țările Baltice. Și acestea sunt de asemenea provocări cărora UE trebuie să le facă față.
Știu că primul ministru Vlad Filat și echipa lui fac tot ce pot pentru a îmbunătăți viața cetățenilor moldoveni. Acest lucru începe să aibă efect pe partea Republicii Moldova pe care autoritățile constituționale o controlează, dar acestea se simt responsabile de asemenea pentru întreaga țară.
Lina Grâu: L-am întrebat de Graham Watson cum i s-a părut Republica Moldova – este aceasta o țară europeană sau nu?
Graham Watson: Este în mod cert o țară europeană. Nu am dubii în acest sens încă din vizita mea precedentă. Și actuala vizită mi-a confirmat această impresie. Nu am dubii în privința faptului că Republica Moldova este parte a familiei națiunilor europene. Și eu sper că noi vom putea aduce Republica Moldova mai aproape de UE prin finalizarea Acordului de liber schimb și a Acordului de asociere, poate chiar pe parcursul anului viitor, dar și prin finalizarea Acordului de liberalizare a regimului de vize.
Lina Grâu: L-am mai întrebat pe europarlamentarul britanic Graham Watson cât de rapid vede procesul de integrare europeană a Republica Moldova? Ar putea acesta dura10-15 ani, sau mai mult?
Graham Watson: Nu există absolut niciun motiv care ar împiedica integrarea Republicii Moldova în UE – va ține cu adevărat doar de alegerea poporului și a Guvernului Moldovei – de cât de rapid vor putea aceștia să facă schimbările necesare în societatea moldovenească. Experiența noastră legată de recentele extinderi ale UE este că aceste procese iau cam 15 ani pentru a fi finalizate. Chișinăul lucrează deja de ceva timp – de aproximativ trei ani – la acest proces. Astfel încât sper că în vreo 12 ani Republica Moldova să poată deveni membru al UE. Dar poate că se poate întâmpla și mai devreme – totul depinde de evoluțiile interne din Republica Moldova.
Lina Grâu: Unul dintre aspectele esențiale despre necesitatea schimbării căruia vorbesc mai toți oficialii occidentali este mentalitatea din societate. L-am întrebat pe Graham Watson cum se poate accelera transformarea unei gândiri post-sovietice într-o mentalitate de tip occidental.
Graham Watson: Nu cred că ar trebui să subestimăm cât de greu este să schimbi obișnuințele oamenilor care au trăit mulți-mulți ani sub un regim autoritar. Este un proces în care liderii și elitele din societate, care nu țin doar de lider-shipul politic – sunt și elitele din mediul de afaceri, din comunitățile culturale – cu toții lucrează din greu pentru a schimba climatul de așteptări. Și pot să văd că acest lucru deja se întâmplă în Republica Moldova. Sper că acest proces se va accelera acum, când Guvernul este mai stabil odată fiind ales președintele. Și cred că această perioadă trebuie folosită pentru a strânge relațiile dintre reprezentații elitelor din societate și a face acest efort comun.
.
Lina Grâu
http://voxreport.unimedia.md/2012/11/23/nu-exista-nicio-piedica-externa-pentru-ca-r-moldova-sa-devina-membru-ue-intr-un-deceniu-sau-mai-repede/