Rusia a obţinut 1,6 trilioane de dolari din vânzările de petrol, dar nu a "digerat" aceste fonduri

În raportul său pe luna octombrie, Agenţia Internaţională pentru Energie (AIE) a redus previziunile pentru cererea de petrol în acest an de la 90,5 milioane de barili pe zi, la 89,7 milioane de barili. Această scădere este direct legată de înrăutăţirea prognozei FMI în privinţa creşterii la nivel mondial de la 3,5% la 3,3% în 2012 şi de la 3,9% la 3,6% în 2013, ceea ce va afecta consumul de ţiţei.
"Preţurile mondiale la petrol vor scădea, deşi nu foarte mult. Previziunile pentru anul viitor - aproximativ 105 dolari pe baril", a declarat reprezentantul Băncii Mondiale în Rusia, Serghei Ulatov, care spune că preţul la petrol va continua să scadă până sub 100 de dolari pe baril, dar că şi în aceste condiţii bugetul Rusiei va rămâne suficient de echilibrat pentru următorii doi ani. "Mai târziu, este probabil un mic deficit", nu exclude el.

Directorul Departamentului de analize strategice al companiei de consultanţă din Moscova FBK, Igor Nikolaev, spune că firma sa se axează pe nivelul de 90 de dolari pe baril. "La aceste preţuri, nu este de aşteptat o creştere economică în Rusia anul viitor", estimează el, indicând că bugetul rus ar putea să piardă în urma acestor evoluţii aproximativ 550-600 miliarde de ruble.

În perioada dintre 2001 şi 2010, potrivit datelor FBK, din vânzarea resurselor de petrol şi gaze, Rusia a obţinut aproape 1,6 trilioane de dolari: peste 855 de miliarde în urma vânzărilor de petrol şi 354 din vânzarea gazelor naturale, restul, din vânzarea produselor petroliere. Această sumă este de cinci ori mai mare decât a obţinut Rusia în deceniul de dinainte.

Pe ce s-au cheltuit aceste fonduri uriaşe?, încearcă să elucideze Nezavisimaia Gazeta. "Unde sunt aceşti bani? O parte a mers la buget, constituit în proporţie de 50% din veniturile obţinute în urma vânzărilor de petrol şi gaze, altă parte a fost direcţionată spre proiecte, cum ar fi Jocurile Olimpice-2014, iar restul a plecat din ţară", explică expertul Igor Nikolaev.

Pierderea majoră o constituie faptul că problemele economice fundamentale, precum modernizarea economiei şi dezvoltarea competitivităţii, nu au fost rezolvate.

Expertul Serghei Ulatov susţine în schimb că cea mai mare parte a veniturilor excedentare rezultate din vânzarea de materii prime a plecat din ţară. 'Chiar dacă o parte dintre acestea au rămas în Rusia şi au fost investite, niciun efect major nu a rezultat', mai adaugă el. O stimulare a investiţiilor nu există şi nici nu a existat, mai constată acesta.


Autorităţile ruse încearcă să reducă la minimum impactul negativ al unei posibile scăderi a preţurilor la petrol la nivel mondial, afirmă experta Iulia Voitovici, de la firma de consultanţă Investcafe. A fost instituită regula care presupune o trecere la calcularea cheltuielilor bugetare, pe baza preţului mediu la petrol. Pentru cazul unei situaţii de criză, Ministerul rus de Finanţe ia în calcul câteva variante de buget bazate pe preţul petrolului la 80 de dolari pe baril şi chiar 60 de dolari pe baril.

Conform estimărilor Ministerului de Finanţe de la Moscova, mijloacele Fondului de rezervă (unde se acumulează o parte din veniturile rezultate în urma vânzărilor de petrol şi gaze) vor fi suficiente pentru doi ani în cazul în care o posibilă criză va afecta Rusia după anul 2016, la un preţ al petrolului de 60 de dolari pe baril, şi patru ani, la un preţ al petrolului de 80 de dolari pe baril. Ministerul rus de Finanţe consideră că aceste resurse sunt suficiente, estimând că această criză nu va dura mai mult de un an şi jumătate.