PRO şi CONTRA recunoaşterii diplomelor transnistrene

 
O metodă de apropiere a celor două maluri sau un pas necugetat de recunoaştere a unor studii bazate pe falsuri? 
Programa curriculară care se predă în stânga Nistrului nu poate fi recunoscută de către autorităţi, deoarece învăţătura se bazează pe falsuri, prin urmare este cam periculos să promiţi notificarea şi echivalarea diplomelor fără un mecanism clar în ceea ce priveşte asigurarea calităţii studiilor, consideră avocatul Alexandru Postică, director de programe „Promo-LEX”, care a studiat problema şcolilor şi procesul educaţional din Transnistria.
 

Declaraţia este o reacţie la anunţul autorităţilor privind recunoaşterea diplomelor de studii din regiunea transnistreană făcut la încheierea unei noi runde de negocieri în formatul „5+2” care au avut loc la Viena, Austria. Potrivit şefului diplomaţiei R. Moldova, viceprim-ministrul pentru Reintegrare, Eugen Carpov, şi până în prezent persoanele cu documente de studii emise în regiunea transnistreană puteau să le utilizeze pe teritoriul R. Moldova, dar pentru plecarea în străinătate era necesară o procedură de nostrificare. Documentul original era preluat de către Ministerul Educaţiei şi eliberat altul. Iar în cadrul negocierilor s-a discutat posibilitatea ca aceste documente originale să fie păstrate de către deţinători.
 

Solicitat de TIMPUL să comenteze aceste declaraţii, avocatul Alexandru Postică a spus: „Nu este clară procedura de recunoaştere, sunt doar declaraţii. Iar în contextul în care din 2004 există un regulament ce vizează nostrificarea adeverinţelor de studii ale persoanelor care au studiat în stânga Nistrului, nu înţeleg pentru ce mulţumeşte doamna Ştanski”.

Şi Ministerul Educaţiei a emis un comunicat în care subliniază faptul că în scopul facilitării accesului la studii şi la activitate profesională atât în ţară, cât şi peste hotare a absolvenţilor din stânga Nistrului, ministerul a aprobat şi implementează Regulamentul cu privire la efectele juridice ale actelor de studii, eliberate de către instituţiile de învăţământ din raioanele de est ale Republicii Moldova şi or. Bender începând cu anul 2004. Prin urmare, cu aceste acte de studii tinerii din stânga Nistrului deja îşi pot continua studiile pe malul drept şi se pot angaja în câmpul muncii conform calificării atribuite, cu excepţia specialităţilor de profil medical, militar şi cele ce ţin de protecţia ordinii publice şi securităţii statului.

Totodată, avocatul s-a arătat deranjat şi de faptul că în cadrul acestei runde de negocieri nu a fost rezolvată problema şcolilor româneşti din regiune. „Ne miră că domnul Carpov nu a ieşit cu un cuvânt de mulţumire pentru că a fost soluţionată problema şcolilor transnistrene româneşti. Din câte vedem, s-a mers în întâmpinarea liderilor de la Tiraspol, iar pe de altă parte nu s-a făcut o claritate în ceea ce priveşte elevii din şcolile cu predare în limba română, şi asta ne deranjează”, a subliniat Alexandru Postică. Acesta a ţinut să remarce diferenţele dintre programele de studii pe cele două maluri ale Nistrului. „Curriculumul se bazează pe falsuri. Se ştie foarte bine care este politica aşa-ziselor autorităţi faţă de istorie şi „agresiunea” Moldovei asupra Transnistriei etc. Sunt de acord că trebuie să le oferim tinerilor şansa de a face studii de calitate, dar nu cred că pot fi echivalate studiile care au fost făcute în stânga Nistrului, în universităţile care nu sunt monitorizate de nicio structură internaţională, cu cele din R. Moldova. Soluţia în acest caz ar fi formarea unei comisii de evaluare a tinerilor”, consideră Alexandru Postică.
Cea de-a cincea rundă de negocieri în formatul „5+2” va avea loc la finele lunii noiembrie, la Dublin, Irlanda.

Ion Spinei, prorector la Institutul de Formare Continuă

Recunoaşterea pe scară largă a studiilor în diverse sisteme de învăţământ din diferite ţări este o tendinţă internaţională. Acesta este un lucru foarte bun şi permite mobilitatea specialiştilor, a tineretului. Cât priveşte Transnistria, aceasta ar putea fi o metodă de a apropia oamenii de pe ambele maluri ale Nistrului. Dacă ei vin cu liceul de acolo şi dacă disciplinele şi programele lor corespund cu ale noastre, atunci nu văd o problemă. Problema este că la noi, nu doar în Transnistria, sunt denaturate notele. În acest caz ar trebui să cerem instituţiilor din partea stângă a Nistrului şi să aibă aceleaşi finalităţi ca şi liceele noastre, şi să sporească exigenţele. Soluţia optimă ar fi crearea unui filtru la admitere - cel puţin o probă la specialitate. Aceasta ar respecta principiul echităţii şi celor de pe malul drept, de pe malul stâng sau de peste hotarele ţării.
 
timpul.md