Nicolae Timofti: "Subiectul unirii Moldovei cu România nu e de actualitate, dar rămâne deschis"
INTERVIUL ZILEI. Potrivit preşedintelui Republicii Moldova, orice discuţie despre românism stârneşte pasiuni la Chişinău
Timofti susține că R. Moldova trebuie să aibă relații bune cu statele vecine
Sursa: OCTAVIAN COCOLOȘ Timofti susține că R. Moldova trebuie să aibă relații bune cu statele vecine
Sursa: OCTAVIAN COCOLOȘ
prevnext
1
Proaspăt instalatul preşedinte moldovean, Nicolae Timofti, a vorbit, într-un interviu acordat EVZ despre priorităţile Republicii Moldova, relaţiile cu Rusia, dar şi despre subiectele fierbinţi din relaţiile bilaterale cu România care încing spiritele de la Chişinău.
Extrase din interviu:
"Unirea cu România se va face în interiorul Uniunii Europene"
EVZ: Se tot vorbeşte în anumite cercuri de la Chişinău că unirea cu România se va face în cadrul Uniunii Europene. Pentru noi acest lucru sună ca un pretext, ca o scuză pentru a se evita subiectul. Mai este acest subiect de actualitate? De ce se supără unii când este menţionat subiectul unirii chiar şi la nivel de dezbatere?
Eu cred că ideea unirii noastre, despre care vorbim, prin intermediul Uniunii Europene este foarte corectă. Eu cred că noi trebuie să evităm discuţiile acestea despre unire în sensul larg al cuvântului, care este foarte sensibilă pentru ambele părţi, care nu sunt actuale, după părerea mea. Oamenii trebuie să înţeleagă că acest proces trebuie să atingă un nivel ca ambele părţi, popoarele din ambele state, că aşa este – două state, Republica Moldova şi România – ele trebuie să conştientizeze necesitatea acestor procese şi dorinţa lor să fie exprimată în cadrul unui act legal, cum ar fi un referendum. Dacă populaţia va spune „Da”, nu va putea spune nimeni nimic, dacă va spune că „Nu”, nu va putea spune nimeni ceva împotrivă. Adică, este o întrebare pe care trebuie s-o lăsăm pe seama poporului.
Şi, altă situaţie, în Republica Moldova, cine ridică această întrebare? Nu toată populaţia, este o parte, aşa este Republica Moldova, divizată în naţionalităţi, în diferite grupări sociale, politice şi e clar că sunt unii care ridică întrebarea. Însă, ca politică de stat, noi astăzi vedem unirea în cadrul Uniunii Euoropene, asta este o politică a statului nostru. Chiar am spus-o în cuvântul meu de inaugurare că trebuie să adunăm toată populaţia Republicii Moldova în jurul unei idei naţionale. Această idee am ales-o noi toţi unanim şi este integrarea în Uniunea Europeană. Când a fost votată, în 2005, în Parlament, problema lansării discuţiilor şi adoptării unui program de aderare la Uniunea Europeană, au votat toţi unanim - şi stânga, şi dreapta, şi centrul – toţi. Adică, s-a dat un semnal din partea societăţii că este o dorinţă de a ne integra în Uniunea Europeană.
EVZ: Înţeleg că problematica unirii este una sensibilă.
Sensibilă şi o lăsăm să fie rezolvată la timpul său.
EVZ: Deci, subiectul nu este închis, asta spuneţi Dvs...
Eu pot să spun şi aşa, dar pot să... nu pot să-l închid, să interzic oamenilor să gândească liber. Am spus-o şi la întâlnirea cu reprezentanţii partidelor care m-au votat că noi nu trebuie să limităm cetăţeanul să gândească liber. El gândeşte, dar o altă problemă este politica statului care va fi formată şi va fi promovată.
EVZ: Limba moldovenească sau română?
Dacă problematica unirii este sensibilă, de ce atâtea discuţii în jurul limbii moldoveneşti şi a limbii române? De ce nu se ia o decizie tranşantă? Pentru noi e surprinzător că aceste idei vin din partea unei alianţe pro-europene, care, aparent, este apropiată şi de România... Se jonglează mult cu aceste concepte şi nu se ia o decizie tranşantă.
Problema dată este şi ea sensibilă. La noi toate problemele legate de relaţiile cu România sunt sensibile. Dar, eu vreau să vă spun că, în 1994, când a fost votată Constituţia şi a fost adoptat acest articol 13 privind limba moldovenească, s-a reieşit dintr-o situaţie politică concretă. Au votat anumite forţe politice această Constituţie. Eu sunt, după construcţia mea, om cu principii democratice, în sensul că omul trebuie să fie liber în alegere, în gândire. Şi în acest caz, dacă va veni timpul şi poporul va alege o componenţă a Parlamentului care va fi în stare să aprecieze situaţia dată, să-i pună la bază concluziile ştiinţifice... Noi avem o concluzie a Academiei de Ştiinţe care a spus că noi vorbim limba română. Eu, ca jurist şi ca şef al statului, trebuie să respect Constituţia, legea fundamentală a ţării. Iar, referitor la folosirea termenilor ştiinţifici, eu recunosc concluzia învăţaţilor, a oamenilor care ştiu, care sunt pregătiţi. Chiar când iau o decizie, eu mă consult cu oamenii competenţi. În cazul dat, avem o realitate.
Dar vă mai spun un lucru: principalul este noi să vorbim corect această limbă, indiferent de cum se numeşte ea. Dacă este aceeaşi limbă, noi trebuie s-o vorbim corect.
EVZ: Iată că poporul a ales un preşedinte democratic prin intermediul Parlamentului, deci se poate opera şi o schimbare în acest sens, dacă se vrea din punct de vedere politic.
Ştiţi câte procente formează Alianţa în Parlament. Este o proporţie pentru a modifica Constituţia, se cere două treimi, Alianţa nu are atâta. Şi cred că, chiar din acest punct de vedere, a pune întrebarea dacă Alianţa este în stare, eu vă spun că, juridic, ea nu are posibilitatea. Sunt alte opinii pe care le respectăm.
De ce Rusia este mai bine văzută peste Prut decât România
EVZ: Identitatea istorică şi culturală comună nu poate fi negată. Însă, am constatat cu surprindere că, potrivit unor sondaje recente, Rusia are o imagine mai bună decât România în Republica Moldova. Cum vă explicaţi acest fapt? Pentru noi, Rusia este sursa principalei probleme cu care se confruntă Republica Moldova în prezent, conflictul transnistrean. Cum poate o ţară care generează principalul conflict în Republica Moldova să aibă o imagine mai bună decât o ţară cu care are legături istorice şi culturale?
Eu aş spune că noi avem de lucru, trebuie să aducem la cunoştinţa cetăţenilor, să-i informăm, ca ei să înţeleagă procesele care au loc în societate. Şi atunci probabil că şi sondajele vor fi altele. Dar, eu ştiu că noi într-adevăr suntem la mijlocul intereselor, aşa cum ne-a dat Dumnezeu să fim, istoric, politic, şi noi ne străduim să ne păstrăm identitatea noastră, să gândim aşa cum este dat unui popor şi în cazul acesta noi gândim aşa: noi trebuie să avem relaţii foarte bune cu toţi vecinii în primul rând, România, Ucraina, Rusia.
Şi Rusia, chiar dacă are interesele sale aici în regiune şi pe teritoriul statului nostru, noi luăm în considerare aceste interese la formarea politicii noastre. În primul rând, trebuie să vă spun că, personal, eu doresc să fim vecini buni şi, pe calea discuţiilor, a întrevederilor, cum este şi cazul cu Transnistria, este formatul 5+2, pe cale paşnică sunt sigur, cândva, această problemă se va rezolva.
Nu ştiu care este credibilitatea acestor sondaje, dar vreau să vă spun că, în general, o mare parte din populaţia Republicii Moldova tinde spre Uniunea Europeană. Şi e clar că atunci când Rusia are propria sa politică şi interese de a forma alte structuri internaţionale, unde îşi doreşte sau preconizează să domine, cum ar fi Uniunea Belarus-Kazahstan, îmi dau seama că Rusia, dacă insistă pe această uniune, are interesele sale. Chiar recent conducerea Rusiei a declarat că trebuieşte ca să atragă în această uniune, să creeze condiţii ca să fie atrase şi alte state din fosta Uniune.
Citiţi mai mult: Nicolae Timofti, preşedintele Republicii Moldova: "Să lăsăm unirea pe seama poporului" - Interviu > EVZ.ro http://www.evz.ro/detalii/stiri/nicolae-timofti-presedintele-republicii-moldova-sa-lasam-unirea-pe-seama-poporului-979755.html#ixzz1tsliTwLw
EVZ.ro
Timofti susține că R. Moldova trebuie să aibă relații bune cu statele vecine Sursa: OCTAVIAN COCOLOȘ Timofti susține că R. Moldova trebuie să aibă relații bune cu statele vecine
Sursa: OCTAVIAN COCOLOȘ
prevnext
1
Proaspăt instalatul preşedinte moldovean, Nicolae Timofti, a vorbit, într-un interviu acordat EVZ despre priorităţile Republicii Moldova, relaţiile cu Rusia, dar şi despre subiectele fierbinţi din relaţiile bilaterale cu România care încing spiritele de la Chişinău.
Extrase din interviu:
"Unirea cu România se va face în interiorul Uniunii Europene"
EVZ: Se tot vorbeşte în anumite cercuri de la Chişinău că unirea cu România se va face în cadrul Uniunii Europene. Pentru noi acest lucru sună ca un pretext, ca o scuză pentru a se evita subiectul. Mai este acest subiect de actualitate? De ce se supără unii când este menţionat subiectul unirii chiar şi la nivel de dezbatere?
Eu cred că ideea unirii noastre, despre care vorbim, prin intermediul Uniunii Europene este foarte corectă. Eu cred că noi trebuie să evităm discuţiile acestea despre unire în sensul larg al cuvântului, care este foarte sensibilă pentru ambele părţi, care nu sunt actuale, după părerea mea. Oamenii trebuie să înţeleagă că acest proces trebuie să atingă un nivel ca ambele părţi, popoarele din ambele state, că aşa este – două state, Republica Moldova şi România – ele trebuie să conştientizeze necesitatea acestor procese şi dorinţa lor să fie exprimată în cadrul unui act legal, cum ar fi un referendum. Dacă populaţia va spune „Da”, nu va putea spune nimeni nimic, dacă va spune că „Nu”, nu va putea spune nimeni ceva împotrivă. Adică, este o întrebare pe care trebuie s-o lăsăm pe seama poporului.
Şi, altă situaţie, în Republica Moldova, cine ridică această întrebare? Nu toată populaţia, este o parte, aşa este Republica Moldova, divizată în naţionalităţi, în diferite grupări sociale, politice şi e clar că sunt unii care ridică întrebarea. Însă, ca politică de stat, noi astăzi vedem unirea în cadrul Uniunii Euoropene, asta este o politică a statului nostru. Chiar am spus-o în cuvântul meu de inaugurare că trebuie să adunăm toată populaţia Republicii Moldova în jurul unei idei naţionale. Această idee am ales-o noi toţi unanim şi este integrarea în Uniunea Europeană. Când a fost votată, în 2005, în Parlament, problema lansării discuţiilor şi adoptării unui program de aderare la Uniunea Europeană, au votat toţi unanim - şi stânga, şi dreapta, şi centrul – toţi. Adică, s-a dat un semnal din partea societăţii că este o dorinţă de a ne integra în Uniunea Europeană.
EVZ: Înţeleg că problematica unirii este una sensibilă.
Sensibilă şi o lăsăm să fie rezolvată la timpul său.
EVZ: Deci, subiectul nu este închis, asta spuneţi Dvs...
Eu pot să spun şi aşa, dar pot să... nu pot să-l închid, să interzic oamenilor să gândească liber. Am spus-o şi la întâlnirea cu reprezentanţii partidelor care m-au votat că noi nu trebuie să limităm cetăţeanul să gândească liber. El gândeşte, dar o altă problemă este politica statului care va fi formată şi va fi promovată.
EVZ: Limba moldovenească sau română?
Dacă problematica unirii este sensibilă, de ce atâtea discuţii în jurul limbii moldoveneşti şi a limbii române? De ce nu se ia o decizie tranşantă? Pentru noi e surprinzător că aceste idei vin din partea unei alianţe pro-europene, care, aparent, este apropiată şi de România... Se jonglează mult cu aceste concepte şi nu se ia o decizie tranşantă.
Problema dată este şi ea sensibilă. La noi toate problemele legate de relaţiile cu România sunt sensibile. Dar, eu vreau să vă spun că, în 1994, când a fost votată Constituţia şi a fost adoptat acest articol 13 privind limba moldovenească, s-a reieşit dintr-o situaţie politică concretă. Au votat anumite forţe politice această Constituţie. Eu sunt, după construcţia mea, om cu principii democratice, în sensul că omul trebuie să fie liber în alegere, în gândire. Şi în acest caz, dacă va veni timpul şi poporul va alege o componenţă a Parlamentului care va fi în stare să aprecieze situaţia dată, să-i pună la bază concluziile ştiinţifice... Noi avem o concluzie a Academiei de Ştiinţe care a spus că noi vorbim limba română. Eu, ca jurist şi ca şef al statului, trebuie să respect Constituţia, legea fundamentală a ţării. Iar, referitor la folosirea termenilor ştiinţifici, eu recunosc concluzia învăţaţilor, a oamenilor care ştiu, care sunt pregătiţi. Chiar când iau o decizie, eu mă consult cu oamenii competenţi. În cazul dat, avem o realitate.
Dar vă mai spun un lucru: principalul este noi să vorbim corect această limbă, indiferent de cum se numeşte ea. Dacă este aceeaşi limbă, noi trebuie s-o vorbim corect.
EVZ: Iată că poporul a ales un preşedinte democratic prin intermediul Parlamentului, deci se poate opera şi o schimbare în acest sens, dacă se vrea din punct de vedere politic.
Ştiţi câte procente formează Alianţa în Parlament. Este o proporţie pentru a modifica Constituţia, se cere două treimi, Alianţa nu are atâta. Şi cred că, chiar din acest punct de vedere, a pune întrebarea dacă Alianţa este în stare, eu vă spun că, juridic, ea nu are posibilitatea. Sunt alte opinii pe care le respectăm.
De ce Rusia este mai bine văzută peste Prut decât România
EVZ: Identitatea istorică şi culturală comună nu poate fi negată. Însă, am constatat cu surprindere că, potrivit unor sondaje recente, Rusia are o imagine mai bună decât România în Republica Moldova. Cum vă explicaţi acest fapt? Pentru noi, Rusia este sursa principalei probleme cu care se confruntă Republica Moldova în prezent, conflictul transnistrean. Cum poate o ţară care generează principalul conflict în Republica Moldova să aibă o imagine mai bună decât o ţară cu care are legături istorice şi culturale?
Eu aş spune că noi avem de lucru, trebuie să aducem la cunoştinţa cetăţenilor, să-i informăm, ca ei să înţeleagă procesele care au loc în societate. Şi atunci probabil că şi sondajele vor fi altele. Dar, eu ştiu că noi într-adevăr suntem la mijlocul intereselor, aşa cum ne-a dat Dumnezeu să fim, istoric, politic, şi noi ne străduim să ne păstrăm identitatea noastră, să gândim aşa cum este dat unui popor şi în cazul acesta noi gândim aşa: noi trebuie să avem relaţii foarte bune cu toţi vecinii în primul rând, România, Ucraina, Rusia.
Şi Rusia, chiar dacă are interesele sale aici în regiune şi pe teritoriul statului nostru, noi luăm în considerare aceste interese la formarea politicii noastre. În primul rând, trebuie să vă spun că, personal, eu doresc să fim vecini buni şi, pe calea discuţiilor, a întrevederilor, cum este şi cazul cu Transnistria, este formatul 5+2, pe cale paşnică sunt sigur, cândva, această problemă se va rezolva.
Nu ştiu care este credibilitatea acestor sondaje, dar vreau să vă spun că, în general, o mare parte din populaţia Republicii Moldova tinde spre Uniunea Europeană. Şi e clar că atunci când Rusia are propria sa politică şi interese de a forma alte structuri internaţionale, unde îşi doreşte sau preconizează să domine, cum ar fi Uniunea Belarus-Kazahstan, îmi dau seama că Rusia, dacă insistă pe această uniune, are interesele sale. Chiar recent conducerea Rusiei a declarat că trebuieşte ca să atragă în această uniune, să creeze condiţii ca să fie atrase şi alte state din fosta Uniune.
Citiţi mai mult: Nicolae Timofti, preşedintele Republicii Moldova: "Să lăsăm unirea pe seama poporului" - Interviu > EVZ.ro http://www.evz.ro/detalii/stiri/nicolae-timofti-presedintele-republicii-moldova-sa-lasam-unirea-pe-seama-poporului-979755.html#ixzz1tsliTwLw
EVZ.ro