Cine ascunde averile mai marilor Republicii Moldova?

 
Declarațiile pe venit ale multor demnitari nu sunt publicate nici la o lună după expirarea termenului prevăzut de lege. Comisia care urma să le verifice nu mai activează, iar una nouă n-a fost formată.
 
Judecătorii, procurorii, funcţionarii publici, deputaţii, membri ai Guvernului, primarii şi consilierii urmau să ne informeze, până la 1 martie, despre averile agonisite pe parcursul anului trecut. Informaţia nu poate fi găsită însă pe site-urile mai multor instituţii de stat. De exemplu, pe pagina Consiliului Superior al Magistraturii au fost publicate doar jumătate din declaraţiile judecătorilor.
 
„Actele urmau să fie verificate de membrii Comisiei Centrale de Control. Le-am transmis circa 440 de dosare până la 30 ianuarie, aşa cum spune legea. Am solicitat de nenumărate ori să ni le întoarcă. Nu ne-au oferit însă un răspuns clar. În aceste condiţii, am plasat doar declaraţiile judecătorilor care au fost de acord să le facă publice", ne-a explicat Ecaterina Buzu, şefa aparatului CSM.
 
Întârzie să ne informeze despre veniturile şi proprietăţile lor şi procurorii, mai mulţi primari, câţiva deputaţi etc. Între timp, teancurile cu cele aproape 2.000 de declaraţii recepţionate de Comisia Centrală de Control adună praful la sediul Centrului Anticorupţie.
 
„Nu le-am verificat. Tocmai când au ajuns la noi, ne-au expirat împuternicirile. Potrivit ultimelor modificări în legislaţie, ele urmau să fie preluate de Comisie Naţională de Integritate, care încă nu a fost formată", spune Vadim Enicov, secretarul vechii structuri.

Legea cu privire la Comisia Naţională de Integritate a intrat în vigoare la 1 martie. Cu toate acestea, demnitarii s-au împotmolit în selectarea celor cinci membri, care sunt numiţi în funcţie de Parlament, pentru un mandat de cinci ani. Patru dintre ei, cei propuşi de fracţiunile parlamentare, au fost deja selectaţi şi aşteaptă aprobarea deputaţilor. Ultimul, reprezentantul societăţii civile, urmează să fie ales prin concurs de Comisia Juridică.

„Săptămâna aceasta sau viitoare, candidaturile vor fi examinate în Legislativ", promite preşedintele comisiei, Victor Popa.

SĂ DECLARE DE DOUĂ ORI

Experţii consideră că toţi cei care urmau să-şi depună declaraţiile pe venit ar fi trebuit să o facă de două ori: până la 1 martie şi după.

„Putem presupune că în baza legii vechi nu şi-au declarat averile, iar în baza noii legi încă n-au făcut-o pentru că această comisie nu funcţionează încă. E foarte probabil, ca în multe cazuri, în loc de două să ne alegem cu niciuna", este de părere Cristina Cojocaru de la ADEPT.

„Nu e chiar aşa. E o interpretare a legii. Comisia care va fi formată va da explicaţii ce trebuie să facă funcţionarii în acest an", vine cu o replică Vadim Enicov.

Ambele tabere susţin că noua comisie va fi mai eficientă şi-i va pune la respect pe cei care „uită" să-şi scoată la vedere câştigurile şi bunurile. „Noua structură ar trebui să dea rezultate mai bune, în funcţie de pârghiile pe care le va avea. Dacă va fi asigurată cu sediu, va avea acces la bazele de date şi, nu în ultimul rând, va exista voinţă, lucrurile ar trebui să meargă mai bine", afirmă Cristina Cojocaru.

Cu obligaţii şi după concediere

Cristina Cojocaru, expert la ADEPT, spune că oficialii sunt obligaţi să-şi prezinte averile nu doar la numirea în funcţie și apoi anual, dar și la concediere și chiar la un an după.

„Acest lucru n-a fost însă niciodată monitorizat. Câţi deputaţi sau miniştri şi-au declarat veniturile și proprietăţile după ce au plecat din funcţie?", se întreabă Cristina Cojocaru. Totodată, niciun funcţionar nu a fost tras la răspundere contravenţională pentru că a „uitat" să-şi declare bunurile, deşi Comisia Centrală de Control ar fi putut sesiza organele competente.
 
ADEVARUL