Problemele Republicii Moldova vazute de la Vest de Prut

Titus Corlatean la HotNews.ro
Foto: Hotnews

Conflictul transnistrean poate fi un obstacol in vederea aproprierii Moldovei de UE, insa autoritatile de la Chisnau trebuie sa evite interconectarea celor doua problematici: europeana si cea de securitate, crede Titus Corlatean. Expertul de politica externa Nicu Popescu spune, la randul sau, ca aceasta tema va deveni centrala in negocierile cu UE peste 10-15 ani, dupa ce toate reformele de europenizare a Moldovei se vor fi incheiat si nu exclude o decizie a elitelor de la Chisinau de a alege integrarea in Uniune renuntand la teritoriul de peste Nistru pe care nu-l controleaza.

Iata principalele declaratii din inerviul acordat de presedintele Comisiei de politica externa din Senatul Romaniei, Titus Corlatean, si de Nicu Popescu, expert European Council on Foreign Relations de la Londra.

Referitor la conflictul Transnistrean si parcursul european al Moldovei

Despre numirea lui Dimitri Rogozin drept reprezentant al Rusiei pe problema transnistreana

Titus Corlatean: As spune sa nu ne pripim in concluzii si in predictii. Este adevarat, sunt cunoscute declaratiile sale ca ambasador al Federatiei Ruse pe langa NATO, unele colorate, acide, care au starnit nu o data disconfort si surprindere. Mandatele politice care pot fi primite de la Moscova pot fi de diverse naturi.

In al doilea rand, odata cu incetarea campaniei electorale prezidentiale la Moscova, lucrurile incep sa se normalizeze in raport cu relatia cu marile puteri. Acum s-au relansat canalele de dialog si punerea de acord pe diferite teme.

Pe de alta parte, un eventual progres in dialogul legat de modalitatea de cooperare NATO/SUA cu Federatia Rusa pe problematica de securitate, pe tema scutului antiracheta ca proiect al Aliantei ar putea sa ajute inclusiv la modalitatea de abordare dinspre Federatia Rusa a dialogului legat de aspectele de securitate din regiune, din Transnistria.
Aceste lucruri se cam simt, inclusiv in grupurile de lucru care functioneaza, poate mai discret, dar cu mai mare eficacitate in ultimele luni, in marja formatului 5+2. Exista progrese, mici, e adevarat, si o mai mare deschidere in aceste reuniuni ale grupurilor de lucru. Acestea sunt semnale care trebuie tratate sobru, serios. Deci lucrurile se pot misca in directia buna, dincolo de profilul aparent mai spumos al celui desemnat reprezentant din partea rusa pentru negocieri.

Nicu Popescu: Cred ca numirea lui Rogozin nu este un semnal bun, Dimitri Rogozin este un dur politician, nu un simplu diplomat, un politician nationalist care isi doreste ca Rusia sa recreeze sfera de influenta in spatiul post-sovietic. Daca Rusia isi dorea un mod de abordare constructiv, are suficient personal diplomatic calificat ca sa faca niste numiri mai neutre din punct de vedere politic si de decriptare a intentiilor Federaiei Ruse.

In acelasi timp, nu Rogozin determina politica externa ruseasca. Fiind ambasador la NATO a fost una dintre personajele cheie care a gestionat resetarea relatiilor dintre Rusia si NATO si, din acest punct de vedere, Rogozin urmeaza directivele pe care le primeste de la Kremlin. Aici intrebarea principala pe dosarul transnistrean nu tine de dorintele lui pe aceasta tema, ci mai degraba de modul cum va concepe politica sa fata de Transnistria Vladimir Putin, odata cu revenirea la presedintie. Rogozin va fi un implementator, uneori neconfortabil, care nu va deraia de la directivele pe care le va primi de la Putin.
In acest sens sunt mult mai pesimist in privinta intentiilor Kremlinului fata de Transnistria. Deocamdata nu vad premisele ca Federatia Rusa sa isi schimbe substantial politica fata de Transnistria, nu vad nici premisele in urma carora UE sau SUA si-ar activiza drastic diplomatia pe aceasta tema. Deci probabil vom asista la o perioada de negocieri, dar nu se intrezaresc schimbari majore in dosarul transnistrean.

Si-ar asuma UE, si-ar apropia o tara candidata cu trupe straine pe teritoriul ei si cu un conflict inghetat pe agenda?

Titus Corlatean :
In mod evident existenta unui conflict inghetat, cu trupe straine pe teritoriul suveran al unui stat care face parte din Parteneriatul Estic, care semneaza un acord de asociere si doreste sa adere la UE constituie o dificultate si chiar un obstacol .

Acum modul in care ar trebui sa se desfasoare si sa fie promovata strategia de negocieri in cele doua procese, apropierea de UE si cel legat de chestiunea de securitate, legata de rezolvarea problemei transnistrene, ar trebui sa evite o interconditionalitate intre cele doua procese si evitarea legaturii intre ele.
Altfel spus, sa se profite de timpul avut la dispozitie pentru a progresa pe tema Acordului de asociere, pentru a continua reformele interne, pentru a se elimina vizele, pentru ca R. Moldova sa devina un pol de atractivitate pentru "societatea" transnistreana, pentru ca cetatenii de acolo au o viata socio-economica mai dificila chiar decat cei de cealalta parte a Nistrului.
Lucrurile astea se simt de o parte si de alta a Nistrului. Lumea se uita si pot deveni tot mai interesati sa profite si ei de gradul de deschidere, de o viata mai buna. Altfel spus se poate genera o asteptare sociala din partea cetatenilor moldoveni care traiesc de cealalta parte a Nistrului si o presiune asupra "factorului de decizie" de la Tiraspol, ca sa poata exista o formula de atentie politica fata de asteptarile oamenilor, care sa conteze in negociere. Insa e evident ca factorul de decizie este Federatia Rusa.
R. Moldova sa faca eforturi sa se apropie de UE astfel ca, in paralel, daca vor exista progrese legate de solutionarea sau un avans in negocierile pe problema transnistreana, la momentul respectiv sa se poata spuna ca R. Moldova si-a facut temele europene, este pregatita sa faca un pas important si, ulterior, chiar pasul decisiv si, in acelasi timp, sa nu fi ramas intr-o faza de stagnare pe problema transnistreana care probabil ca i-ar limita sansele de aderare la UE la momentul respectiv, si nu vorbim de ziua de maine.
Trebuie folosita o strategie inteligenta si nu cred ca se va repeta situatia Ciprului, care a fost admis in UE. R. Moldova trebuie sa fie constienta de acest lucru si trebuie sa joace inteligent, avand si sprijinul unor parteneri internationali si avand si interesul SUA si Europei, si o spun in cunostinta de cauza.

Nicu Popescu: Integrarea europeana consta in zeci de mii de actiuni si reforme, iar in cazul R. Moldova 90% dintre ele nu au legatura cu problema transnistreana. R. Moldova poate sa isi imbunatateasca mediul investitional, poate sa isi reformeze politia, poate sa combata coruptia din justitie, poate reforma sistemul judiciar, poate sa respecte standardele fitosanitare in agricultura. Sunt pasi de apropiere de UE fara a fi constransa de situatia din Transnistria. Stiti foarte bine ca aceste masuri vor dura probabil un deceniu sau mai mult.

Succesul parcursului european al Moldovei depinde in mare parte de acele decizii ce vor fi luate la Chisinau, de viziunea clasei politice de la Chisinau si de capacitatea ei de a implementa reformele legate de integrarea europeana.
Cand Moldova va avea facute aceste teme va veni momentul in care si conflictul transnistrean va deveni central, pe ultima suta de metri, in procesul de integrare europeana.
Exista trei scenarii posibile:

1. Odata cu implementarea reformelor, cu modernizarea statului, R. Moldova aceasta devine atat de atractiva pentru persoanele cu resedinta in Transnistria, incat determina o puternica subminare a separatismului transnistrean si o realiniere a populatiei transnitrene la R. Moldova. Ar fi un fenomen pe termen mediu, nu se va intampla peste noapte si nu se va intampla decat dupa europenizarea R. Moldova si faptul ca tara va fi in pragul UE va constitui un plus pentru reglementarea transnistreana.

2. Alipirea teritoriului controlat de Chisinau la UE, dupa modelul Cipru. Numai ca Cipru a creat destule precedente negative in interiorul UE, luand intreaga UE ca ostatic pentru agenda conflictului cu Ciprul de Nord sau Turcia si in acest fel experienta Ciprului face UE sa fie mult mai circumspecta fata de reproducerea acestui scenariu. Nu cred insa ca am putea exclude cu totul ca, in conditiile in care Moldova isi va face bine temele, UE nu va accepta o Moldova divizata, fara a o face ostatica fie a Tiraspolului, fie a Moscovei.

3. Si un scenariu care nu poate fi exclus este si cel potrivit caruia, intr-o perioada de 10-15 ani, Moldova este pusa in situatia in care, cu temele facute, sa nu poata adera la UE fara o reglementare a conflictului din Transnistria. Si atunci nu exclud situatia in care clasa politica din R. Moldova si elitele vor prefera sa renunte la Transnitria in schimbul integrarii in UE. Daca aceasta conditionalitate va fi mult prea dura fata de Chisinau, atunci Chisinaul va fi un prim actor international gata sa se distanteze de Transnistria pentru a se integra in UE fara acest teritoriu.

Relatia bilaterala Romania-Moldova

Titus Corlatean: In mod clar a existat o schimbare calitativa in bine in clipa in care am avut, in sfarsit, noi cei din Romania, un partener cu profil european la Chisinau. Iar acest lucru s-a vazut intr-o maniera rapida in planul cooperarii in diverse domenii. Si politic, la nivel de executiv, la nivelul Parlamentelor, in planul promovarii unor obiective economice, poate cu o anumita intarziere pe care am cam criticat-o aici, in Bucuresti la vremea respectiva, dar iata ca lucrurile se misca in directia cea buna.

Sunt niste relatii extrem de stranse sau tot mai stranse. Acest lucru nu era posibil in timpul fostului presedinte comunist si al regimului comunist, nu era posibila scoaterea sarmei ghimpate care exista pe anumite portiun de frontiera, acest lucru s-a realizat dupa plecarea presedintelui, nu era posibila negocierea si discutia despre aderarea Moldovei la UE de o maniera realista, dincolo de intentii declarative, si nu era posibila o discutie privind o viitoare integrare a R. Moldova in UE. Aceste lucruri au devenit posibile dupa ce la Chisinau cetatenii R. Moldova au decis sa existe un guvern al AIE.
Evident ca putem face mai mult, putem face mai repede si de asta si noi, la nivelul Parlamentului, am promovat o serie de proiecte pe care le consideram extrem de importante pentru a sustine efortul R. Moldova de apropiere accelerata de UE.

Nicu Popescu: Relatiile politice se afla pe un trend ascendent si normalizarea din ultimii trei ani a fost necesara atat Romaniei, cat si R. Moldova. Insa, din pacate, contextul atat intern, cat si extern, si in special contextul economic, au limitat potentialul acestei relatii.

In ultimul deceniu sau in perioada guvernarii comuniste exista un potential economic s o dinamica economica si va amintiti bine cresterea economica pe care o avea Romania, insa relatia proasta pe linia Chisinau-Bucuresti a limitat o potentiala identificare a proiectelor si schimburilor economice. In ultimii trei ani ne gasim in situatia in care exista deschidere politica, vointa politica de a misca lucrurile, insa criza economica globala limiteaza atat capacitatea de investitii a sectorului privat din Romania, cat si capacitatea Guvernului Romaniei de a investi in proiecte concrete cu R. Moldova.
Si iarasi complicatii politice interne, inclusiv in Moldova, au facut ca - din cauza acestor constrangeri - deschiderea politica sa nu se materializeze pe deplin.

Despre existenta unei retineri la Bucuresti de a urgenta proiectele inainte de rezolvarea crizei politice de la Chisinau

Titus Corlatean: Intr-un fel, a existat (n.r. o astfel de retinere). Sau si da, si nu. E adevarat ca a existat o asteptare si in Romania, dar si in alte capitale europene privind clarificarea evolutiilor politice de la Chisinau, pentru ca imginati-va ca, daca presedintele R. Moldova n-ar fi fost, in sfarsit ales, se ajungea la situatia unor noi alegeri anticipate prin dizolvarea parlamentului. Deci disparea predictibilitatea unui partener la Chisinau, lucru esential.

In acelasi timp, eu am fost de opinie sa nu pierdem timpul in niciun caz. Altfel spus, as fi rpeferat fructificarea unor momente dincolo de incertitudinea politica, fuctificarea acestor momente in special in privinta cooperarii economice, mult mai rapid.
Stiu bine niste lucruri si nemultumirile unor colegi de la Chisinau, ministri destul de importanti pe care am incercat sa ii ajut inclusiv in contactele cu omologii lor de la Bucuresti, ceea ce era un pic uimitor. Nemultumirea legata de promovarea unor proiecte care urmau sa fie finantate in baza acelui acord privind cele 100 de milioane de euro, unele legate de infrastructura, de dezvoltare regionala, discutate cu Ministerul Dezvoltarii din Romania. Stiu ca dupa clarificarile birocratice firesti pana la un anumit punct, setul de documente trimis de Chisinau a ajuns la Bucuresti in aprilie anul trecut si a stat frumos in sertare fara sa primeasca raspunsurile si concretizarile efective din partea Guvernului Romaniei.
Daca dorim sa avem un fundament solid, care este oferit, intre altele, de cel economic, atunci trebuie ca Romania sa promoveze aceste proiecte de colaborare economica. In sfarsit, am pierdut tip pretios, un an si jumatate, poate doi ani, dar e bine ca odata cu stabilizarea politica de la Chisinau pentru urmatorii doi ani si jumatate, putem intra intr-o normalitate a promovarii acestor proiecte econoice.

Despre nemultumirile politicienilor de la Chisinau ca Romania nu face ce a promis

Nicu Popescu: Cred ca este, mai degraba, vorba despre unele inconsistente birocratice sau chiar legislative care au constrans autoritatile romane si au scazut rapiditatea cu care aceste proiecte puteau fi lansate.

Unul din elementele in plus fata de cele enuntate de domnul Corlatean este ca, daca la nivelul politic inalt sau in mediul diplomatic relatia Romania-Moldova este prioritara, atat la Chisinau, cat si la Bucuresti, vedem ca miniserele de linie deseori au cu totul alte prioritati. In general, majoritatea institutiilor statului, in ambele state, se ocupa de lucruri foarte diferite de relatia bilaterala. Si tocmai de aceea viteza de implementare a declaratiilor politice pe care le-am auzit la nivelul presedintelui Basescu sau al Senatului Romaniei tine de faptul ca, in ambele state, capacitatea institutionala nu face fata intotdeauana vitezei impulsurilor politice.

Care este situatia Moldovei acum, la aproape 3 ani de la protestele care au dus la indepartarea comunistilor de la putere

Titus Corlatean: Miscarea tinerilor a salvat democratia din R. Moldova si actul lor de curaj a dat o sansa noua care s-a si materializat ulterior in alegerile care au avut loc cateva luni mai tarziu in R. Moldova si care au generat o coalitie, Alianta pentru Integrare Europeana, care chiar daca nu a functionat si inca nu functioneaza perfect are ca prioritate o viitoare integrare in UE. A fost un lucru extrem de important care a dat o sansa europeana R. Moldova. (...)

Situatia de astazi este totusi complexa, dar exista elemente pozitive. Ritmul negocierilor legate de Acordul de asociere, inceperea negocierilor legate de Acordul de liber schimb, faptul ca se intra in implementarea programului de masuri legate de liberalizarea regimului de vize arata ca Moldova se misca si s-a miscat bine, exista un ritm bun al negocierilor si, cu sprijinul Romaniei si al partenerilor europeni, se poate ajunge spre toamna lui 2013 la incheierea si semnarea unora dintre documentele amintite.
Deci fara ca situatia sa fie perfecta, dar cu episoade realemente importante asa cum a fost cel al alegerii presedintelui, Moldova progreseaza, R. Moldova fiind, de altfel, elevul cel mai performant al Parteneriatului Estic, deci exista motive de optimism rational, tine foarte mult de conduita guvernului si a liderilor AIE sa nu comita greseli majore in perioada imediat urmatoare.

Nicu Popescu: Una dintre cele mai importante realizari din R. Moldova din ultimii 3 ani tine de normalizarea politica. Liberalizare, un pluralism si o libertate a presei, a activitatilor politice, deci R. Moldova are realizari foarte importante.

Un al doilea mare grup de succese tine de politica externa. Moldova a reusit sa isi relanseze relatiile cu Uniunea Europeana, cu Romania, cu Ucraina, a reusit sa lanseze initiative noi de dialog cu Uniunea Europeana, inclusiv negocierile pe acordurile de asociere si de liber schimb. Insa principalele probleme de care se loveste R. Moldova la etapa actuala tine de implementarea acestor initiative.
Acum R. Moldova trece la faza mult mai dificila de implementare a promisiunilor pe care le-a facut, de realizare a acelor intiative pe care le-a anuntat si fara doar si poate lucrurile vor deveni din ce in ce mai complicate.