Germania nu crede în lacrima moscovită a lui Putin
Nici o surpriză în votul de duminică din Rusia. Aşa că nici reacţiile politicienilor germani, deşi uneori dure la adresa Moscovei, nu surprind.
Vladimir Putin, din nou la Kremlin
O punere cinică în scenă a fost alegerea noului lider de la Kremlin, acceptă responsabilul pentru Rusia al Cancelariei federale, creştin-democratul Andreas Schockenhoff, completând: "Stabilitatea", pe care a folosit-o Vladimir Putin drept argument pentru rocada cu Dmitri Medvedev, "este, într-o lume aflată în continuă schimbare, amorţeală, este un pas îndărăt".
"Viitorul ne va rezerva un Putin sub presiune", crede şi Gernot Erler, vicepreşedintele grupului social-democrat din Bundestag (Camera inferioară a Parlamentului federal), convins că votul de duminică nu va linişti contestatarii puterii de la Moscova. Aceştia vor dori reforme, combaterea corupţiei, modernizare tehnologică şi o creştere a reprezentativităţii societăţii civile. Ar fi de dorit ca Putin să observe semnele vremurilor, este de părere Marieluise Beck, de la Partidul Verzilor: stat de drept, presă liberă, o societate deschisă şi democraţie. Oamenii din poziţiile cheie ale statului pot articula structurile care să ofere Rusiei şansa de a se dezvolta pe măsura aşteptării celor ce au contestat sistemul începând cu recentele alegeri parlamentare, a mai punctat politicianul ecologist.
Vladimir Putin şi Dmitri Medvedev, ironizaţi la recentul Carnaval de la Köln
Rainer Stinner, însărcinat cu afacerile diplomatice în cadrul grupului liberal din Bundestag, nu a văzut, însă, în întreaga campanie a lui Putin nici măcar un semnal cum că ar exista voinţă de a orienta Rusia spre principiile democraţiei şi ale statului de drept. Mai degrabă, Putin a încercat să servească spre exterior mesaje de forţă în numele Rusiei: "A vorbit despre investiţi masive în programul de înarmare, dar acestea nu pot fi deloc finanţate", a amintit Stinner.
Oferta de a aduce Armata Roşie la gloria-i de odinioară îi îngrozeşte până şi pe membrii Partidului Stânga, succesorii comuniştilor est-germani opinând, prin vocea parlametarului Wolfgang Gehrcke, expertul formaţiunii în chestiuni de politică externă, că "Europa are nevoie de dezarmare, nu de înarmare"; Gehrcke a sesizat, însă, şi o ofertă pe care Putin a lansat-o "noilor îmbogăţiţi", cărora le-ar garanta creşterea averilor în schimbul unei consolidări a actualului status-quo.
Statutul de superputere după model sovietic pe care şi-l doreşte Putin îi va submina acestuia propriile viziuni despre un proiect politic euro-asiatic, observă liberalul Stinner, în vreme ce specialistul în Rusia al Guvernului federal, Andreas Schockenhoff, nu crede în vreo schimbare a lui Putin şi a ideii sale despre modernizarea ţării care se face de sus în jos.
...
Autor: Markian Ostaptsciuk
Vladimir Putin, din nou la KremlinO punere cinică în scenă a fost alegerea noului lider de la Kremlin, acceptă responsabilul pentru Rusia al Cancelariei federale, creştin-democratul Andreas Schockenhoff, completând: "Stabilitatea", pe care a folosit-o Vladimir Putin drept argument pentru rocada cu Dmitri Medvedev, "este, într-o lume aflată în continuă schimbare, amorţeală, este un pas îndărăt".
"Viitorul ne va rezerva un Putin sub presiune", crede şi Gernot Erler, vicepreşedintele grupului social-democrat din Bundestag (Camera inferioară a Parlamentului federal), convins că votul de duminică nu va linişti contestatarii puterii de la Moscova. Aceştia vor dori reforme, combaterea corupţiei, modernizare tehnologică şi o creştere a reprezentativităţii societăţii civile. Ar fi de dorit ca Putin să observe semnele vremurilor, este de părere Marieluise Beck, de la Partidul Verzilor: stat de drept, presă liberă, o societate deschisă şi democraţie. Oamenii din poziţiile cheie ale statului pot articula structurile care să ofere Rusiei şansa de a se dezvolta pe măsura aşteptării celor ce au contestat sistemul începând cu recentele alegeri parlamentare, a mai punctat politicianul ecologist.
Vladimir Putin şi Dmitri Medvedev, ironizaţi la recentul Carnaval de la KölnRainer Stinner, însărcinat cu afacerile diplomatice în cadrul grupului liberal din Bundestag, nu a văzut, însă, în întreaga campanie a lui Putin nici măcar un semnal cum că ar exista voinţă de a orienta Rusia spre principiile democraţiei şi ale statului de drept. Mai degrabă, Putin a încercat să servească spre exterior mesaje de forţă în numele Rusiei: "A vorbit despre investiţi masive în programul de înarmare, dar acestea nu pot fi deloc finanţate", a amintit Stinner.
Oferta de a aduce Armata Roşie la gloria-i de odinioară îi îngrozeşte până şi pe membrii Partidului Stânga, succesorii comuniştilor est-germani opinând, prin vocea parlametarului Wolfgang Gehrcke, expertul formaţiunii în chestiuni de politică externă, că "Europa are nevoie de dezarmare, nu de înarmare"; Gehrcke a sesizat, însă, şi o ofertă pe care Putin a lansat-o "noilor îmbogăţiţi", cărora le-ar garanta creşterea averilor în schimbul unei consolidări a actualului status-quo.
Statutul de superputere după model sovietic pe care şi-l doreşte Putin îi va submina acestuia propriile viziuni despre un proiect politic euro-asiatic, observă liberalul Stinner, în vreme ce specialistul în Rusia al Guvernului federal, Andreas Schockenhoff, nu crede în vreo schimbare a lui Putin şi a ideii sale despre modernizarea ţării care se face de sus în jos.
...
Autor: Markian Ostaptsciuk