SCANDAL în Serbia: „Vlahii nu sunt români”
Statutul uneia dintre cele două duzini de minorităţi etnice din Serbia, ce populează raioanele de est de-a lungul frontierei cu România, s-a aflat recent în centrul atenţiei, şi, mai mult, de când România a acţionat pentru a bloca aderarea Serbiei pentru a deveni candidat la UE, comentează B92.
"Nimeni nu are dreptul să le ceară vlahilor să se declare români", a afirmat preşedintele Consiliului Naţional al Vlahilor din Serbia Radisa Dragojevic, citat marţi seară în ediţia online a postului sârb B92, potrivit Agerpres.ro.
Dragojevic s-a exprimat pentru mass-media marţi, spunând că România "nu poate da ultimatumuri Serbiei" pe această problemă din două motive: pentru că vlahii nu sunt lipsiţi de drepturi cetăţeneşti în Serbia şi pentru că ţara recunoaşte atât vlahii, cât şi românii minorităţi etnice.
El a remarcat că recensământul din 2002 a arătat că existau în jur de 31.000 de etnici români în Serbia şi aproximativ 40.000 de vlahi. Românii trăiesc mai ales în Banat, nord-estul Serbiei, în timp ce vlahii locuiesc în comunele din est.
"Indiferent de orice asemănare, acestea sunt două minorităţi naţionale autohtone. Românii consideră România patria lor. Vlahii consideră Serbia patria lor. Noi nu avem obiecţii, nicio bază să apelăm la România, nici România nu are nicio bază să facă vreo cerere în numele nostru", a subliniat Dragojevic.
Potrivit lui Dragojevic, "un grup de nemulţumiţi din cadrul comunităţii vlahe consideră că limba lor este româna" şi ei au fost cei care "au creat problema apelând la autorităţile din România".
Ţara vecină, a continuat Dragojevic, a cerut ca vlahii să fie şterşi ca o opţiune înainte de ultimul recensământ al populaţiei, cu alte cuvinte, pentru a-i lega pe toţi membrii comunităţii vlahe să se declare fie români, fie "vlahi-români". Cu toate acestea, potrivit lui Dragojevic, "vlahii nu au fost gata să accepte aşa ceva".
El a menţionat de asemenea că numărul de cetăţeni sârbi care s-au declarat vlahi a crescut semnificativ la recensământul de anul trecut comparativ cu 2002, iar acum este de în jur de 64.000 de locuitori.
Dragojevic a remarcat de asemenea că facţiunea pro-românească, "încercând să facă română comunitatea vlahă", a fost mică, formată din patru din 23 de membri ai Consiliului Naţional al Vlahilor.
Consiliul Afaceri Generale al UE a recomandat marţi acordarea statutului de țară candidată Serbiei, a anunțat marți Nicolai Wanmen, ministrul danez pentru afaceri europene. Miniştrii de externe din UE nu au putut lua însă o decizie formală deoarece România s-a opus. Decizia finală va fi luată de şefii de state şi de guverne în cursul summitului de la sfârşitul săptămânii.
România a blocat, în cursul reuniunii miniştrilor Afacerilor Europene din statele UE, luarea unei decizii privind acordarea statutului oficial de candidat Serbiei, anunţă surse diplomatice citate de AFP.
Miniştrii Afacerilor Europene din statele UE au recomandat, marţi, acordarea statutului de candidat pentru aderarea la UE Serbiei, însă fără a lua o decizie formală. "Miniştrii recomandă acordarea statutului de candidat Serbiei şi aşteaptă cu nerăbdare decizia care va fi luată de Consiliul European de acordare sau nu a acestui statut", conform unui comunicat al UE, notează Mediafax.
"România a blocat un acord imediat", anunţă surse diplomatice. Acordarea statutului de candidat necesită unanimitatea celor 27. Ministrul danez al Afacerilor Europene, Nicolai Wammen, a confirmat că vor avea loc "discuţii" zilele următoare pentru aplanarea divergenţelor care persistă. "Dar s-a degajat totuşi un consens la nivelul celor 27 pentru a se recomanda acordarea statutului de candidat Belgradului", adaugă ministrul danez.
România exercită presiuni asupra Serbiei pentru a primi garanţii în privinţa etnicilor români, explică un diplomat, catalogând drept "o surpriză" opoziţia Bucureştiului.
jurnal.md