Satul care riscă să dispară de pe HARTĂ
Când auzi denumirea satului Podul-Lung, raionul Călăraşi, ai impresia că este o localitate mare.
De fapt, aici nu sunt decât trei case, una pe partea dreaptă a căii ferate şi două pe partea stângă. Un străin cu greu şi-ar da seama că aceste case fac parte dintr-o localitate, fiindcă lipseşte un indicator care te-ar informa că aici este situat un sat.
Totuşi luminile aprinse în una din case nu minte, e un semn că aici este o aşezare omenească. La capătul unei ulicioare dai de o portiţă mică. Aici locuiesc Gheorghe şi Natalia Livădaru, împreună cu fiica, ginerele şi nepoţelul Cristian. Natalia Livădaru spune că nu îşi imaginează cum i-ar fi viaţa în altă localitate. „Am venit în acest sat cu douăzeci de ani în urmă, credeam că voi sălbătici fiindcă erau puţine case. Au trecut anii şi m-am ataşat mult de sat, că nu-l voi părăsi chiar dacă mi s-ar da palat în altă parte”, afirmă Natalia.
Gheorghe, soţul ei, spune că aici respiră aer curat fiindcă sunt numai ei şi copacii. „Să vedeţi vara ce frumuseţe e aici, nu ai pleca aşa uşor”, spune zâmbind bărbatul. Încântată de acest loc este şi fiica lor Mariana, care deşi este tânără, nu are de gând să părăsească satul pentru nimic în lume.
În schimb, feciorii familiei Livădaru nu doresc să se stabilească cu traiul aici. Mama lor mărturiseşte că atunci când vin acasă nu stau mult în sat şi pleacă. „Tinerii vor aglomeraţie, aventură, ei nu ştiu ce e raiul pe pământ”, spune femeia, în timp ce îmi arăta împrejurimile.
Porţile celorlalte case erau legate, semn că stăpânii nu erau acasă. La una din case trăiesc doi bătrâni, iar la altă o familie tânără.
Vasile Raţă, primarul comunei Sipoteni, din componenţa căreia face parte satul Podul-Lung spune că aici cu 50 de ani în urmă trăiau mai multe familii, dar în ultimii au rămas aici doar trei. „Unii locuitori din Podul-Lung au murit, iar alţii au plecat. Astfel că astăzi aici trăiesc doar 14 persoane”, afirmă primarul. Edilul menţionează că oamenilor nu le este greu să-şi ducă traiul în acest sat, deoarece orăşelul Călăraşi e la trei kilometri distanţă de localitate.
În situaţia acestei localităţi sunt mai multe sate din ţară. Potrivit datelor Biroului Naţional de Statistică (BNS) în satele din Republica Moldova, numai în ultimii zece ani, numărul populaţiei s-a micşorat anual în medie cu peste 3.000 de persoane, ceea ce ar însemna dispariţia, în fiecare an, a câte două localităţi de mărime medie.
Olga Gagauz, şefa Centrului de Cercetări Demografice al Institutului Integrare Europeană din cadrul Academiei de Ştiinţe a Moldovei afirmă că depopularea satelor este generată de migrarea în căutarea unui loc de muncă mai bine-plătit în oraşe sau în altă ţară. „Deoarece infrastructura socio-economică a satului este degradată, iar accesibilitatea la diferite servicii sociale este redusă, aici nu sunt locuri de muncă. Iată de ce Republica Moldova se confruntă cu un exod în masă al tinerilor de la sate, care se stabilesc cu traiul în oraşe”, afirmă Olga Gagauz.
Potrivit datelor statistice ale BNS din numărul oficial de 321 mii de moldoveni plecaţi peste hotare, 72,5% dintre ei provin din mediul rural. Şefa Centrului de Cercetări Demografice al Institutului Integrare Europeană specifică că un alt factor care duce la depopularea satelor este scăderea natalităţii, în sate fiind cel mai scăzut indice al sporului natural.
Datele BNS demonstrează că vârsta fiecărei a şasea persoană din mediul rural este mai mare de 60 de ani. Astfel, peste câţiva ani Repubblica Moldova riscă să piardă câteva zeci de sate. Specialista în demografie concluzionează că reducerea populaţiei rurale este inevitabilă în contextul procesului global de urbanizare, fiindcă urbanizarea este recunoscută de ONU ca un indicator important al dezvoltării socio-economice a ţării.
point