Scutul antirachetă din România va aduce beneficii și Moldovei, afirmă asistentul lui Hillary Clinton pe controlul armamente

 
Rose Gottemoeller, mâna dreaptă a lui Hillary Clinton pentru controlul armamentelor, a vorbit pentru „Adevărul" despre apărarea zonei NATO și noul tratat FACE. Oficialul american a vizitat ţara noastră într-un turneu european, ce a avut ca scop viitorul document de control al armelor convenţionale, numit şi FACE.
 
„Adevărul": În 2010, preşedintele american Barack Obama şi omologul său rus Dmitri Medvedev au semnat un nou tratat de reducere a armelor nucleare. Care este cel mai important aspect al documentului?
Rose Gottemoeller: Acest tratat asigură stabilitatea şi previzibilitatea reciprocă dintre SUA şi Federaţia Rusă, cele mai mari puteri nucleare. Ţările noastre împreună deţin în jur de 90% din armele nucleare instalate în lume. Suntem implicaţi în limitarea armelor nucleare de la începutul anilor 1970 şi acest document este un mecanism de stabilitate, de construire a încrederii, care va continua să aibă acest rol.
 
Sunt Statele Unite ale Americii şi Rusia capabile să coopereze pe o astfel de problemă precum reducerea armelor nucleare sau, poate, Rusia a avut un interes specific?
Este foarte interesant faptul că chiar în timpul celor mai „negre" zile ale Războiului Rece, Statele Unite şi Federaţia Rusă, pe atunci URSS, au colaborat strâns în domeniul reducerii şi limitării armelor nucleare. Avem o istorie care arată că suntem capabili să lucrăm împreună pentru că aceste tratate sunt în interesul nostru reciproc. Ele prevăd consolidarea securităţii şi stabilităţii între aceste două mari puteri nucleare. Am constatat că implementarea noului tratat este foarte bună, chiar şi astăzi avem experţi din Federaţia Rusă veniţi în Statele Unite pentru a face inspecţia instalaţiilor noastre nucleare, dar sunt şi experţi americani pe teritoriul Rusiei pentru acelaşi scop.
 
Cât de sigure mai sunt Statele Unite ale Americii în ceea ce priveşte instalarea unui scut antirachetă în România, după ce Rusia a calificat decizia drept o continuare a cursei înarmării?
Am avut o colaborare excelentă cu România în vederea cooperării în domeniul apărării împotriva rachetelor balistice. Aceasta va continua să se dezvolte, în următorii ani, şi ne aşteptăm ca amplasamentul instalat în România, în strânsă colaborare cu autorităţile române, va face parte din a doua fază a abordării adaptive în etape din Europa a strategiei de apărare antirachetă. Cooperarea noastră cu Bucureştiul în acest domeniu este un pas important. Discutăm foarte serios cu Federaţia Rusă despre cooperarea în domeniul apărării antirachetă, ne gândim că aceasta va permite dezvoltarea unei relaţii puternice între Rusia şi Alianţa NATO.
 
Eventuala colaborare ne va permite să lucrăm împreună la consolidarea securităţii în întreaga zonă euro-atlantică şi, de asemenea, de pe urma acestei cooperări va beneficia şi Moldova, pentru că suntem îngrijoraţi de noile ameninţări reprezentate de rachetele nucleare care vin din diferite părţi ale lumii. Proliferarea nucleară este o problemă foarte gravă. Noi, într-adevăr, vedem scuturile antirachetă ca o modalitate de a contracara această ameninţare. De aceea, cu cât mai mult cooperăm în acest scop, cu atât mai bine. Deci vom continua să discutăm şi cu Rusia. Ştiu că Moscova este îngrijorată. Potrivit ruşilor, o astfel de apărare anti-rachetă ar putea submina arsenalul lor nuclear strategic. Nu suntem de acord cu asta şi am comunicat Rusiei că este vorba doar de apărarea zonei euro-atlantice împotriva noilor ameninţări nucleare. Sistemul nostru nu este capabil să intimideze Rusia. Noi spunem că cea mai bună cale pentru a obţine încredere în sistem, este să cooperăm. De aceea, guvernul nostru, care lucrează împreună cu Alianţa Nord-Atlantică, a încercat de multe ori să convingă Rusia să intre într-o colaborare în mai multe proiecte.
 
Vom continua să lucrăm asupra acestui lucru. Credem că este foarte important faptul că preşedintele rus Medvedev a declarat recent că există posibilitatea de a încerca să lucrăm asupra acestei probleme, el nu a închis uşa. Federaţia Rusă, în general, nu închide uşa, ea este dispusă să conlucreze pe aceste probleme. Cât de dificile n-ar fi credem că avem şanse reale.
 
Care este motivul vizitei dumneavoastră în Republica Moldova?
Am venit aici pentru a avea o discuţie serioasă în privinţa direcţiei în care ne îndreptăm în problema controlului armelor convenţionale în Europa. În acest domeniu, Moldova este un actor foarte activ şi responsabil. Republica Moldova a prezidat conferinţa pentru revizuirea Tratatului Forţelor Armate Convenţionale în Europa (FACE), care a avut loc la sfârşitul lunii septembrie, la Viena, şi diplomaţii moldoveni s-au prezentat foarte bine. Noi credem că şi programul de apărare antirachetă pe care SUA îl dezvoltă, numit Abordare Europeană Adaptivă în Etape (EPAA), este în curs de dezvoltare şi va aduce beneficii tuturor ţărilor din regiunea euro-atlantică, inclusiv Moldovei (n.r. - sistem care include şi scutul antirachetă din Deveselu, România).
 
În 2007, Rusia a încetat să furnizeze informaţii către alte părţi ale Tratatului FACE privind forţele sale armate. S-au gândit Statele Unite ale Americii la o nouă arhitectură de securitate post-FACE?
E prea devreme să spunem că explorăm căi de negociere. Mai întâi trebuie să înţelegem unele aspecte importante care sunt în interesul tuturor ţărilor implicate în căutarea unui nou acord. Tratatul iniţial al Forţelor Armate Convenţionale în Europa a fost negociat acum 20 de ani şi a fost pus în aplicare în momentul în care dispărea Pactul de la Varşovia şi aceasta nu mai era într-o confruntare cu NATO. Acum situaţia s-a schimbat fundamental, avem nevoie să facem un pas înapoi pentru a vedea de ce e nevoie astăzi. Am dorit să discutăm cu experţii şi oficialii din Moldova despre modul în care ei văd problema, să aflăm care sunt ameninţările şi provocările cu care se confruntă ţara dumneavoastră şi ce rol ar putea să-l aibă controlul asupra armelor convenţionale.
 
Moldova luptă pentru aderarea la UE, dar regiunea transnistreană rămâne sub control Moscovei. Cum putem reuşi să mergem spre UE cu un teritoriu necontrolat de nimeni?
Am observat că Moldova şi UE au început să lucreze împreună foarte intens pe probleme de comerţ şi cred că există potenţial real pentru ţara dumneavoastră. Aceste schimburi comerciale vor întări semnificativ profitul Moldovei şi vor ajuta economia, în general. Nu cred că problemele importante, care continuă să fie abordate în formatul „5+2" al negocierilor pe subiectul transnistrean, trebuie să fie o barieră în calea cooperării benefice cu UE pe probleme de comerţ şi economie. Aceste relaţii trebuie să fie dezvoltate şi în continuare, ele vor avantaja Moldova. La fel trebuie să continuăm tratativele în format „5+2" pentru găsi o soluţie legată de Transnistria.
 
În Moldova sunt analişti pentru şi împotriva aderării la NATO. În opinia dumneavoastră, ar trebui ţara noastră să facă parte din această organizaţie? Ce ne-ar oferi această organizaţie?
Acesta lucru este la discreţia cetăţenilor şi a guvernului Moldovei. NATO rămâne deschisă pentru parteneriat. Alianţa Nord-Atlantică are anumite condiţii şi cerinţe faţă de ţările interesate să devină parteneri şi potenţiali membri. Ştiu că Republica Moldova este implicată în activităţi transfrontaliere ce ţin de probleme de securitate, probleme economice, de drept şi de guvernare, precum şi probleme ce ţin de criminalitate şi corupţie - subiecte abordate într-un mod foarte serios. Toate aceste eforturi sunt binevenite.
 
Funcţia: Asistent al Secretarului de Stat pentru controlul armamentelor, verificare şi implementare.
Studii: a absolvit Universitatea Georgetown şi are un master la Universitatea George Washington.
Specializări: politica militară a Uniunii Sovietice şi securitatea Rusiei în Eurasia.
A fost numită în funcţia pe care o deţine în prezent la 6 aprilie 2009. Anterior a fost negociator-şef al noului Tratat de reducere a armelor strategice cu Federaţia Rusă. De asemenea, între anii 1993-1994 a fost în stafful Consiliului Naţional de Securitate de la Casa Albă, responsabilă de Rusia, Ucraina şi Eurasia.
 
ADEVARUL