(video) Vor să aleagă un președinte, dar nu s-au înțeles ce înseamnă „să participi la alegeri”

 Deși au votat în prima lectură legea care stabilește cvorumul obligatoriu de participare a deputaţilor la alegerea președintelui, deputații AIE nu s-au înțeles ce înseamnă, de fapt, participarea la vot. Ridicarea buletinului, intrarea cu el în cabina de vot sau introducerea lui în urnă - aceste detalii nu sunt precizate în textul legii, fapt ce, se pare, nu-i deranjează pe deputații liberali, democrați și liberal-democrați. Astăzi, comisia parlamentară juridică a avizat proiectul în a doua lectură, însă reprezentanții PL, PLDM și PD nu au putut să vină cu o explicație comună.  

Încă la sfârșitul săptămânii trecute, liderul Partidului Democrat, Marian Lupu, a îndemnat membrii comisiei parlamentare juridice să elimine toate neclaritățile privind acest subiect.
 
„În opinia mea, participarea deputatului la procedura de alegere a șefului statului înseamnă să iai buletinul, să treci prin cabină și să îl arunci în urna de vot. Dacă există careva neclarități, deputații nu au de cât să detalieze acest subiect în comisie în cadrul pregătirii proiectului pentru lectura a doua”, a spus acesta.  
  
Potrivit  autorului proiectului de lege, liberalul Victor Popa, se consideră că deputatul a participat la alegerea șefului statului, dacă a luat buletinul de vot și a semnat în listă. „Mai departe poți să îl mănânci, să-l pui în buzunar, e treaba ta. Dacă nu l-ai luat, înseamnă că nu ai participat la alegeri”, crede acesta. 

Președintele comisiei parlamentare juridice însă este contrazis chiar de colegul său de partid, deputatul Valeriu Munteanu, care a apelat la legislația existentă. „Nu cred că acest lucru e stipulat expres în lege, de aceea, vom merge pe similitudinea legii. În Codul Electoral se stabilește că alegătorul trebuie să ia buletinul, să semneze în listă, să meargă în cabina de vot și să-l introducă în urnă. Dacă deputatul nu a bifat în buletin și nu l-a introdus în urnă, se consideră că el nu a votat”, explică Munteanu. Acesta a menționat că proiectul este perfectibil și în cazul în care colegii vor insista pe unele precizări, acestea vor fi discutate. 

Liberal-democrații însă nu sunt de acord cu Munteanu, deși, de asemenea, fac referire la similitudinea legii. „Dacă facem o analogie cu celelalte tipuri de alegeri și cu prevederile Codului Electoral, validarea alegerilor se face reieșind din numărul persoanelor care au primit buletinul de vot și au semnat în listele electorale. Astfel, se consideră valabile alegerile, dacă 3/5  din deputați au pus semnătura în listele electorale și au primit buletinul de vot. Alta e ce a făcut deputatul cu buletinul, după ce l-a primit. În alte tipuri de alegeri, am avut cazuri că buletinele au dispărut”, spune deputatul PLDM, Tudor Deliu.

Pe de altă parte, reprezentanții PCRM în comisie, nu au votat proiectul și au o a treia părere: pentru a se considera că au participat la alegerea președintelui, deputații trebuie să participe la ședința specială în cadrul căreia va avea loc procedura, nu și la alegerile propriu-zise. „Deputatul este în drept să-și expună poziția prin vot, abținere, boicot, protest, și nimeni nu poate fi obligat să participe la vot, din cauza mofturilor cuiva. Noi credem că participarea este faptul că ne-am prezentat în ședința în plen, ne-am înregistrat”, declară deputatul PCRM, Anatolii Zagorodnîi.

Proiectul de lege a fost votat de către deputații AIE și trimis în Parlament pentru aprobare în lectura finală. Acesta ar putea suferi unele modificări, după ce liberal-democratul Tudor Deliu a declarat că va propune în Parlament un amendament. El insistă ca legea să stipuleze când urmează a fi stabilită noua dată a alegerilor, în cazul în care acestea vor fi declarate nevalide, din lipsă de cvorum.

UNIMEDIA precizează că săptămâna trecută, deputații AIE au votat în primă lectură legea care prevede că alegerile președintelui se consideră valide dacă la ele participa un număr de cel puțin de 61 de deputați. Până acum, legea prevedea un cvorum doar pentru ședința specială în cadrul căreia urmează a fi ales președintele, nu și pentru alegerile propriu-zise. Astfel, inițiativa Partidului Liberal prevede că alegerea Preşedintelui Republicii Moldova nu a avut loc, dacă la procedură au participat mai puţin de 3/5 din numărul deputaților.

Amintim că în 2009, Partidul Comuniștilor a boicotat cele două tentative de alegere a șefului statului.