Republica Moldova în conștiința publică românească
Autori: Cristian Ghinea, István Horváth, Liliana Popescu, Victoria Stoiciu
Cercetarea este realizată de Fundația Soros Romania, prin programul Bridging
Moldova.
Studiul a fost realizat pe un eșantion de 1547 de persoane, reprezentantiv la
nivelul populației adulte a României, cu o marja de eroare de +/-2,5%.
Culegerea datelor s-a făcut în perioada noiembrie-decembrie 2010.
Capitolul 1: Contacte, interes și informare
Autor Horváth István
Vizite în Republica Moldova
• cetățenii din Republica Moldova (RM) au reprezentat cel mai numeros
grup de rezidenți străini (persoane care au drept legal de ședere
temporară sau permanentă) pe teritoriul României. La sfârșitul anului
2006, din 53.606 de rezidenți străini aflați pe teritoriul României, 11.392
erau cetățeni ai RM.
• cetățenii din RM reprezintă majoritatea imigranților în România
(cetățeni ai RM care și-au înregistrat domiciliul permanent în România).
Cu toate că Republica Moldova (RM) are o importanța simbolică aparte pentru
majoritatea cetățenilor români, acest teritoriu nu s-a constituit ca spațiu de
interes turistic. Privit din perspectiva ultimelor decenii, numărul vizitatorilor
sosiți în RM doar în mod excepţional a depășit 20 de mii de persoane pe an.
• Numai 7,6% din totalul populației declară că a avut o experiență directă, a
efectuat o vizită în RM. De altfel, raportat la totalul populaţiei din
eșantion care declară că a efectuat o vizită în străinătate (31,3%), putem
spune că din românii care au călătorit în viața lor în străinătate, doar
fiecare a patra persoană a efectuat o vizită în RM.
Astfel că mai mult de jumătate (53%) din locuitorii Moldovei românești care au
călătorit în străinătate au vizitat și RM, pe când numai 18% dintre ardelenii
călători în străinătate au vizitat și RM. Deci se pare că proximitatea geografică
(dublată de o apropriere culturală) este un factor major ce influențează alegerea
RM ca destinație.
• Relativ puțini cetățeni români au întreținut (sau întrețin în mod actual)
contacte personale cu persoane din RM.
În anumite contexte sociale (relativ puține, dar semnificative) persoanele venite
din RM sunt tratate ca persoane din grupul propriu
Informare despre Republica Moldova
• numai 11% din totalul populației a considerat că este bine sau foarte bine
informat și 82% consideră că nu sunt deloc sau că ar fi puțin informat
despre RM.
• 78% dintre cei chestionați identifică RM ca subiect distinct pe agenda
publică.
• 57,7% sunt dezinteresați de acest subiect și 21% sunt receptivi.
• Cei între 55-64 de ani sunt mult mai mult receptivi decât tinerii adulţi
(18-24 de ani). 12,4% dintre tinerii adulți au fost incluși în categoria de
persoane receptive în legătură cu subiectele legate de RM, comparativ cu
28% dintre persoanele aflate în pragul încheierii vieți active (55-64 de
ani). 30% din persoanele cu studii superioare față de 15,3% persoane cu
studii submedii au fost incluse în categoria de persoane receptive în
legătură cu subiectele legate de RM.
• Cei care au efectuat o vizită și cei care au contacte sociale în RM se
declară mult mai informați și interesați de a fi informați de subiecte
legate de RM, decât populația care n-a călătorit în această țară vecină.
• 21% din populație are o preocupare (mai mult sau mai puțin) sistematică
față de RM, iar 57% mai degrabă poate fi inclusă în categoria de
orientare lipsită de angajament.
În condiţiile în care unul din zece români se consideră avizat, iar doi din zece
interesaţi de aspecte legate de RM, se pot ridica semne de întrebare în legătură
cu temeiul pe baza căruia judecă anumite aspecte referitoare la RM.
Capitolul 2
Naţionalism şi atitudini faţă de Republica Moldova
Autor: Victoria Stoiciu
Tipologii de naționalism utilizate în capitol:
Naţionalism exclusivist ferm - Total sau parţial de acord cu: „Oamenii de altă
naţionalitate decât cea română ar trebui să părăsească România”
Naţionalism de distanţare ferm – „Românii nu ar trebui să se amestece cu alte
naţiuni”
Naţionalism de distanţare moderat – „În general îmi plac românii mai mult
decât oamenii din alte ţări”
Mândrie naţională neexclusivă fermă – „Este bine să fii român”, „Sunt
mândru de România”, „Sunt mândru că sunt român”
Mândrie naţională neexclusivă moderată – Total sau parţial de acord cu 3 sau
4 din aceste variabile: „Îmi place limba română”, „Este bine să fii român”, „Sunt
mândru de România”, „Sunt mândru că sunt român”.
Mândrie naţională neexclusivă reţinută - Total sau parţial de acord cu 2 din
aceste variabile: „Îmi place limba română”, „Este bine să fii român”, „Sunt
mândru de România”, „Sunt mândru că sunt român”.
Distanţare de forme de mândrie naţională - Total sau parţial de acord cu
maximum unul din aceste variabile: „Îmi place limba română”, „Este bine să fii
român”, „Sunt mândru de România”, „Sunt mândru că sunt român”.
• 38% din respondenţi se caracterizează printr-un naţionalism de
distanţare moderat, în timp ce 26% sunt naţionalişti exclusivişti fermi
sau naţionalişti de distanţare fermă.
Corelarea naţionalismului cu nivelul studiilor respondenţilor
• Naţionaliştii exclusivişti sunt supra-reprezentaţi în cadrul grupului de
respondenţi cu studii preuniversitare – 33% dintre naţionaliştii
exclusivişti au studii inferioare (primare), iar dintre cei cu mândrie
naţională neexclusivistă, 24,4% au studii superioare faţă de media de
18,2% din totalul eşantionului de respondenţi şi 73,3% deţin studii
medii.
Corelarea naţionalismului cu vârsta
• Tinerii până în 34 de ani sunt mai degrabă supra-reprezentaţi în
interiorul grupurilor cu un naţionalism foarte jos – mândrie naţională
reţinută sau deloc; categoria de vârsta medie – între 34 şi 54 de ani –
este mai degrabă supra-reprezentată în interiorul grupurilor cu mândrie
naţională moderată, în timp ce persoanele în vârstă – adică cei trecuţi de
54 de ani sunt supra-reprezentaţi în două grupuri extreme – fie în cadrul
celor lipsiţi de forme de mândrie naţională, fie distribuiţi uniform, în
general conform cu media din totalul populaţiei, în cadrul grupurilor de
naţionalişti – fie ei exclusivişti, de distanţare fermă sau moderată.
Corelarea naţionalismului cu regiunea istorică
• Grupul celor cu mândrie naţională neexclusivistă reţinută şi a celor
distanţaţi de forme de mândrie naţională este sub-reprezentat în raport
cu media în regiunea Moldovei: din primul grup, aici se regăsesc doar
7,3% faţă de 23,8% total respondenţi din Moldova şi 1,9% faţă de 2,9%
total respondenţi caracterizaţi prin mândrie naţională neexclusivistă
reţinută.
Corelarea naţionalismului cu mediul de rezidenţă
• În mediul urban, cel mai reprezentat grup este cel al românilor
caracterizaţi prin mândrie naţională neexclusivistă reţinută (78,6%), iar
în mediul rural, cel mai bine reprezentaţi sînt românii naţionalişti de
distanţă fermă (54,2%)
Corelarea naţionalismului cu genul respondenţilor
• Cei mai mulţi bărbaţi (57%) fac parte din grupul caracterizat prin
mândrie naţională neexclusivistă reţinută, în timp ce femeile sînt cel mai
bine reprezentate în cadrul grupului naţionaliştilor de distanţare fermă.
Corelarea naţionalismului cu atitudinea faţă de comunism şi autoritarismul
• 65 % dintre naţionaliştii exclusivişti şi 65% dintre cei de distanţare
fermă consideră că era mult mai bine sau ceva mai bine înainte de 1989,
însă doar 11% din naţionaliştii exclusivişti consideră comunismul o idee
bună şi corect aplicată, iar 40%- că e o idee bună, dar greşit aplicată.
Naţionalism si atitudinea faţă de istorie
• Naţionaliştii exclusivişi consideră, în cea mai mare proporţie faţă de alte
grupuri, că atât URSS, cât şi Germania nazistă, atât conducătorii români
la acea vreme, cât şi poporul român, poartă responsabilitatea pierderii
Basarabiei.
• În ceea ce priveşte vinovăţia poporului român, câteva grupuri tind să îl
învinovăţească într-o proporţie mult mai mare decât altele: e vorba de
naţionaliştii exclusivişti, pe de o parte, şi de cei caracterizaţi de o
mândrie naţională neexclusivistă moderată sau reţinută.
Naţionalism şi poziţia vizavi de independenţa Transnistriei
• La întrebarea referitoare la acceptarea independentei Transnistriei după
modelul Kosovo, grupul cel mai dispus să cadă de acord cu această
soluţie este grupul naţionaliştilor exclusivişti (14,1%)
Toleranţă lingvistică şi naţionalism
• Grupul naţionaliştilor exclusivişti fermi (27,60%) şi grupul celor care se
distanţează de orice formă de mândrie naţională (26%) sunt cele mai
predispuse să accepte existenţa unei limbi separate – cea
moldovenească.
• Grupurile care se opun cel mai vehement transformării limbii ruse în
limba oficială a Republicii Moldova sunt cele două extreme: pe de o
parte, naţionaliştii exclusivişti (56,30%), de pe altă parte, cei care se
distanţează de orice forme de mândrie naţională (35,8%).
Naţionalism, cetăţenie şi politici faţă de Republica Moldova
• 65% dintre respondenţi se declară ca fiind deloc interesaţi sau interesaţi
într-o mică măsură de politicile României vizavi de Republica Moldova.
• 71% dintre români sunt de acord într-o mare sau într-o foarte mare
măsură că România ar trebui să păstreze bune relaţii cu RM indiferent
de cine se află la putere acolo. Naţionaliştii de distanţare fermă (84,4%)
şi moderată (78,7%), urmaţi de cei caracterizaţi prin mândrie naţională
fermă (75,9) sunt cei mai mari susţinători. Naţionaliştii exclusivişti
(64,7%) şi cei cu mândrie naţională moderată (61,2%) sau reţinută (56%)
înregistrează scoruri similare, însă inferioare grupurilor menţionate
anterior.
Capitolul 3
Percepţia şi raportarea la diferenţele culturale.
Autor: Horváth István
• 74% din populaţie respinge ideea existenţei unei limbi moldoveneşti
separate şi numai 13% subscriu la poziţia considerării graiului
moldovenesc ca limbă separată.
Raportarea în sens lingvistic, comunicaţional la graiul vorbit în Republica
Moldova
• Mai mult de jumătate din populaţia care a evaluat dificultăţile de
înţelegere a graiului românesc vorbit în Republica Moldova (57,6 %) nu
raportează nici o dificultate de înţelegere, în timp ce doar 2,3% din
respondenţi au optat pentru varianta de răspuns “N-am înţeles aproape
nimic din ce mi-a spus”.
• Putem vorbi de o tendinţă marcantă, dar nicidecum dominantă, de
asumare a unor dificultăţi de comunicare cu persoane venite din
Republica Moldova, atribuite diferenţelor interdialectale.
Evaluarea sociologică a diferenţelor lingvistice
• 49,1% din români afirmă că “le place mult” felul în care vorbesc
locuitorii din Republica Moldova şi doar 19,1% au mici rezerve în acest
sens.
• Totuşi, spre deosebire de alte varietăţi dialectale (ardeleni sau
bucureşteni), graiul vorbit în Republica Moldova se bucură de mai
puţină apreciere.
Evaluarea sintetică a diferenţelor
• Asemănările dintre românii din România şi locuitorii din Republica
Moldova sunt: unitatea lingvistică (40%) şi etnică (24%) bazată pe o
istorie comună (8,7%). Practic 85% dintre români reiterează unitatea
aceasta fiind poziţia univoc dominantă, şi numai 14,4% declară că nu văd
o asemănare sau nu răspund la această întrebare.
• Discursul diferenţialist are mai puţin aderenţi: 37,1% din populaţie a
punctat o diferenţă dintre români şi locuitorii din RM, restul nu observă
nici o diferenţă sau nu răspund la această întrebare.
• În ceea ce priveşte conţinutul diferenţelor, 20,4% din populaţie
consideră că acesta este de natură lingvistică, apoi cel legat de sistemul
de valori (19,5%), tradiţii (14,3%) şi istorie (12,7%)
Stereotipii şi distanţă socială
• În topul caracteristicilor atribuite locuitorilor din Republica Moldova
de către români se situează: muncitori şi harnici (23%), uniţi (18%),
toleranţi (17%), paşnici (17%).
• 49,5% din populaţie ar prefera relaţii sociale de intimitate cu cei
originari din Republica Moldova, iar 30% relaţii sociale de
apropriere; în jur de 10% i-ar vedea doar ca vizitatori în România.
Capitolul 4
Informarea cetățenilor români cu privire la Republica Moldova și atitudini față
de unire
Autor: Liliana Popescu
Dincolo de cei 30% care nu știu/nu răspund, 58% dintre români consideră că
URSS a făcut rău României – dintre care 24% afirmă că a făcut numai rău și
34% afirmă că a făcut mai mult rău decât bine. Doar pentru 12% din
respondenţi URSS a făcut bine sau numai bine (această ultimă categorie deține
doar 2%).
Înainte de 1989 era mai bine în ceea ce privește:
(a) respectarea legilor (62%)
(b) sistemul de educație (60%)
(c) sistemul de sănătate (54%)
(d) nivelul de trai (51%).
Majoritatea românilor consideră că era mai bine înainte de 1989 (un total de
55%), din care pentru 23% era mult mai bine decât în prezent, iar pentru 32%
ceva mai bine decât în prezent; doar pentru 7% din respondenţi „era mult mai
rău ca în prezent”
• respondenţii sunt împărţiţi în două privind ce a fost comunismul: a fost
o idee bună pentru 49%! (din care, pentru 9% a fost o idee bună bine
aplicată și pentru 40% a fost o idee bună greșit aplicată); doar pentru
35% comunismul nu este o idee bună.
URSS este considerată a fi cea mai vinovată de pierderea Basarabiei de către
România (57%), urmată de conducătorii României de atunci (48%); de marile
puteri occidentale (41%) şi de Germania nazistă (40%).
“Primul cuvânt care vă vine în minte atunci când vă gândiți la Republica
Moldova”:
• 34% nu știu sau nu răspund
• 12% dau un răspuns evaziv, cum că le vine în minte “alt cuvânt”, decât
cele 13 variante de răspuns sugerate.
Cele 13 variante de răspuns sugerate au fost: frații noștri, români,
pământ românesc/parte din țara noastră, unire, moldoveni, vecinii noștri,
sărăcie, Basarabia/basarabeni, România, o țară, moldoveni români,
rus/Rusia, Chișinău.
În privința Transnistriei: aproximativ 74% se pare că nu știu despre ce e vorba
în privința acestui subiect.
• majoritatea românilor nu urmăresc în cea mai mare parte agenda
Republica Moldova și nu cunosc/înțeleg raporturile de forțe, actorii
implicați, puterea României în acest proces, situarea țării noastre și a
celei vecine în contextul internațional.
Majoritatea românilor îi identifică pe locuitorii RM după criteriul etnic și că
folosesc pentru această definiție fie regionalul „moldovean”, fie chiar termenul
„român” (o proporţie importantă de 36%).
Pe scala sentimentului de apropiere dintre români și alți cetățeni, apare că ne
simțim cel mai aproape de locuitorii Republicii Moldova – răspunsurile indică
faptul că apropierea față de ei este mai mare decât faţă de orice altă minoritate.
64% dintre cei chestionați consideră că unirea ar fi benefică pentru Republica
Moldova, iar 47% că ar fi benefică pentru România.
Deşi sub pragul de 50%, ideea că unirea ar fi benefică pentru România a
întrunit un procent considerabil – la această întrebare 18% dintre respondenţi
s-au abținut de la răspuns.
Capitolul 5
Agenda politică a României faţă de Republica Moldova
Autor: Cristian Ghinea
România oferă posibilitatea redobîndirii cetăţeniei pentru foştii cetăţeni care
nu au pierdut-o din voia lor sau urmaşilor acestora.
• numărul de cetăţenii redobândite a crescut de la nivele neglijabile în
2004 la aproape 22000 în 2009.
“Susţinerea pe care o acordă România în vederea integrării Republicii Moldova
în Uniunea Europeană” este percepută pozitiv de 66% din populație (negativ
19%, non-răspuns 15%).
„Acordarea de burse de studiu studenţilor din Republica Moldova care studiază
în România” este percepută pozitiv de 65% dintre respondenţi (negativ 24%;
aici şi la restul întrebărilor din acest calup diferenţa până la 100% sunt nonrăspunsuri.)
Pentru anul 2010-2011, România a oferit iniţial 2.150 de burse, iar în iulie 2010
a suplimentat cu încă 2.850 numărul acestora. Totalul locurilor oferite în
prezent (5.000) reprezintă cel mai mare număr de până acum.
“Acordarea mai rapidă şi preferenţială a cetăţeniei române” este percepută
pozitiv de 62% dintre respondenţi (25% negativ).
„Sprijinul financiar acordat de autorităţile române autorităţilor din Republica
Moldova” este perceput pozitiv de 57% dintre cei chestionați (27% negativ).
Este de remarcat că într-o perioadă de austeritate bugetară şi frământări
sociale în România există totuşi o majoritate care apreciază acest sprijin
financiar.
Românii sunt favorabili de principiu unei politici active faţă de Republica
Moldova, dar nu foarte interesaţi de ea.
„Sunteţi interesat de iniţiativele României privind Republica Moldova?”:
• 27% răspund favorabil (foarte mare - 6% şi mare - 21%); 65% dintre
respondenţi consideră că au un interes mic; doar 7% figurează la rubrica
NŞ/NR.
În ce priveşte influenţa unor instituţii ale statului sau a unor partide asupra
apropierii dintre România şi Republica Moldova, respondenţii identifică pe
primele locuri două instituţii, la oarecare distanţă de următoarele – este vorba
despre televiziunile din România (32%) şi despre Preşedintele României (31%);
ele sunt urmate de Parlament (26%) şi de PRM (24%).
• 72% consideră că „Republica Moldova este o ţară europeană şi ar trebui
să devină membră a Uniunii Europene”.
• 11% cred că destinul ţării vecine ţine de spaţiul rusesc şi ar trebui să
rămână parte a sferei de influenţă rusească.
65% sunt de acord că „România ar trebui să sprijine prin toate mijloacele
posibile aderarea Republicii Moldova la UE” (41% susţin asta în mare măsură şi
24% în foarte mare).
• 71% sunt de acord că „România trebuie să păstreze relaţii bune cu
Republica Moldova indiferent cine este la putere acolo”
Cercetarea este realizată de Fundația Soros Romania, prin programul Bridging
Moldova.
Studiul a fost realizat pe un eșantion de 1547 de persoane, reprezentantiv la
nivelul populației adulte a României, cu o marja de eroare de +/-2,5%.
Culegerea datelor s-a făcut în perioada noiembrie-decembrie 2010.
Capitolul 1: Contacte, interes și informare
Autor Horváth István
Vizite în Republica Moldova
• cetățenii din Republica Moldova (RM) au reprezentat cel mai numeros
grup de rezidenți străini (persoane care au drept legal de ședere
temporară sau permanentă) pe teritoriul României. La sfârșitul anului
2006, din 53.606 de rezidenți străini aflați pe teritoriul României, 11.392
erau cetățeni ai RM.
• cetățenii din RM reprezintă majoritatea imigranților în România
(cetățeni ai RM care și-au înregistrat domiciliul permanent în România).
Cu toate că Republica Moldova (RM) are o importanța simbolică aparte pentru
majoritatea cetățenilor români, acest teritoriu nu s-a constituit ca spațiu de
interes turistic. Privit din perspectiva ultimelor decenii, numărul vizitatorilor
sosiți în RM doar în mod excepţional a depășit 20 de mii de persoane pe an.
• Numai 7,6% din totalul populației declară că a avut o experiență directă, a
efectuat o vizită în RM. De altfel, raportat la totalul populaţiei din
eșantion care declară că a efectuat o vizită în străinătate (31,3%), putem
spune că din românii care au călătorit în viața lor în străinătate, doar
fiecare a patra persoană a efectuat o vizită în RM.
Astfel că mai mult de jumătate (53%) din locuitorii Moldovei românești care au
călătorit în străinătate au vizitat și RM, pe când numai 18% dintre ardelenii
călători în străinătate au vizitat și RM. Deci se pare că proximitatea geografică
(dublată de o apropriere culturală) este un factor major ce influențează alegerea
RM ca destinație.
• Relativ puțini cetățeni români au întreținut (sau întrețin în mod actual)
contacte personale cu persoane din RM.
În anumite contexte sociale (relativ puține, dar semnificative) persoanele venite
din RM sunt tratate ca persoane din grupul propriu
Informare despre Republica Moldova
• numai 11% din totalul populației a considerat că este bine sau foarte bine
informat și 82% consideră că nu sunt deloc sau că ar fi puțin informat
despre RM.
• 78% dintre cei chestionați identifică RM ca subiect distinct pe agenda
publică.
• 57,7% sunt dezinteresați de acest subiect și 21% sunt receptivi.
• Cei între 55-64 de ani sunt mult mai mult receptivi decât tinerii adulţi
(18-24 de ani). 12,4% dintre tinerii adulți au fost incluși în categoria de
persoane receptive în legătură cu subiectele legate de RM, comparativ cu
28% dintre persoanele aflate în pragul încheierii vieți active (55-64 de
ani). 30% din persoanele cu studii superioare față de 15,3% persoane cu
studii submedii au fost incluse în categoria de persoane receptive în
legătură cu subiectele legate de RM.
• Cei care au efectuat o vizită și cei care au contacte sociale în RM se
declară mult mai informați și interesați de a fi informați de subiecte
legate de RM, decât populația care n-a călătorit în această țară vecină.
• 21% din populație are o preocupare (mai mult sau mai puțin) sistematică
față de RM, iar 57% mai degrabă poate fi inclusă în categoria de
orientare lipsită de angajament.
În condiţiile în care unul din zece români se consideră avizat, iar doi din zece
interesaţi de aspecte legate de RM, se pot ridica semne de întrebare în legătură
cu temeiul pe baza căruia judecă anumite aspecte referitoare la RM.
Capitolul 2
Naţionalism şi atitudini faţă de Republica Moldova
Autor: Victoria Stoiciu
Tipologii de naționalism utilizate în capitol:
Naţionalism exclusivist ferm - Total sau parţial de acord cu: „Oamenii de altă
naţionalitate decât cea română ar trebui să părăsească România”
Naţionalism de distanţare ferm – „Românii nu ar trebui să se amestece cu alte
naţiuni”
Naţionalism de distanţare moderat – „În general îmi plac românii mai mult
decât oamenii din alte ţări”
Mândrie naţională neexclusivă fermă – „Este bine să fii român”, „Sunt
mândru de România”, „Sunt mândru că sunt român”
Mândrie naţională neexclusivă moderată – Total sau parţial de acord cu 3 sau
4 din aceste variabile: „Îmi place limba română”, „Este bine să fii român”, „Sunt
mândru de România”, „Sunt mândru că sunt român”.
Mândrie naţională neexclusivă reţinută - Total sau parţial de acord cu 2 din
aceste variabile: „Îmi place limba română”, „Este bine să fii român”, „Sunt
mândru de România”, „Sunt mândru că sunt român”.
Distanţare de forme de mândrie naţională - Total sau parţial de acord cu
maximum unul din aceste variabile: „Îmi place limba română”, „Este bine să fii
român”, „Sunt mândru de România”, „Sunt mândru că sunt român”.
• 38% din respondenţi se caracterizează printr-un naţionalism de
distanţare moderat, în timp ce 26% sunt naţionalişti exclusivişti fermi
sau naţionalişti de distanţare fermă.
Corelarea naţionalismului cu nivelul studiilor respondenţilor
• Naţionaliştii exclusivişti sunt supra-reprezentaţi în cadrul grupului de
respondenţi cu studii preuniversitare – 33% dintre naţionaliştii
exclusivişti au studii inferioare (primare), iar dintre cei cu mândrie
naţională neexclusivistă, 24,4% au studii superioare faţă de media de
18,2% din totalul eşantionului de respondenţi şi 73,3% deţin studii
medii.
Corelarea naţionalismului cu vârsta
• Tinerii până în 34 de ani sunt mai degrabă supra-reprezentaţi în
interiorul grupurilor cu un naţionalism foarte jos – mândrie naţională
reţinută sau deloc; categoria de vârsta medie – între 34 şi 54 de ani –
este mai degrabă supra-reprezentată în interiorul grupurilor cu mândrie
naţională moderată, în timp ce persoanele în vârstă – adică cei trecuţi de
54 de ani sunt supra-reprezentaţi în două grupuri extreme – fie în cadrul
celor lipsiţi de forme de mândrie naţională, fie distribuiţi uniform, în
general conform cu media din totalul populaţiei, în cadrul grupurilor de
naţionalişti – fie ei exclusivişti, de distanţare fermă sau moderată.
Corelarea naţionalismului cu regiunea istorică
• Grupul celor cu mândrie naţională neexclusivistă reţinută şi a celor
distanţaţi de forme de mândrie naţională este sub-reprezentat în raport
cu media în regiunea Moldovei: din primul grup, aici se regăsesc doar
7,3% faţă de 23,8% total respondenţi din Moldova şi 1,9% faţă de 2,9%
total respondenţi caracterizaţi prin mândrie naţională neexclusivistă
reţinută.
Corelarea naţionalismului cu mediul de rezidenţă
• În mediul urban, cel mai reprezentat grup este cel al românilor
caracterizaţi prin mândrie naţională neexclusivistă reţinută (78,6%), iar
în mediul rural, cel mai bine reprezentaţi sînt românii naţionalişti de
distanţă fermă (54,2%)
Corelarea naţionalismului cu genul respondenţilor
• Cei mai mulţi bărbaţi (57%) fac parte din grupul caracterizat prin
mândrie naţională neexclusivistă reţinută, în timp ce femeile sînt cel mai
bine reprezentate în cadrul grupului naţionaliştilor de distanţare fermă.
Corelarea naţionalismului cu atitudinea faţă de comunism şi autoritarismul
• 65 % dintre naţionaliştii exclusivişti şi 65% dintre cei de distanţare
fermă consideră că era mult mai bine sau ceva mai bine înainte de 1989,
însă doar 11% din naţionaliştii exclusivişti consideră comunismul o idee
bună şi corect aplicată, iar 40%- că e o idee bună, dar greşit aplicată.
Naţionalism si atitudinea faţă de istorie
• Naţionaliştii exclusivişi consideră, în cea mai mare proporţie faţă de alte
grupuri, că atât URSS, cât şi Germania nazistă, atât conducătorii români
la acea vreme, cât şi poporul român, poartă responsabilitatea pierderii
Basarabiei.
• În ceea ce priveşte vinovăţia poporului român, câteva grupuri tind să îl
învinovăţească într-o proporţie mult mai mare decât altele: e vorba de
naţionaliştii exclusivişti, pe de o parte, şi de cei caracterizaţi de o
mândrie naţională neexclusivistă moderată sau reţinută.
Naţionalism şi poziţia vizavi de independenţa Transnistriei
• La întrebarea referitoare la acceptarea independentei Transnistriei după
modelul Kosovo, grupul cel mai dispus să cadă de acord cu această
soluţie este grupul naţionaliştilor exclusivişti (14,1%)
Toleranţă lingvistică şi naţionalism
• Grupul naţionaliştilor exclusivişti fermi (27,60%) şi grupul celor care se
distanţează de orice formă de mândrie naţională (26%) sunt cele mai
predispuse să accepte existenţa unei limbi separate – cea
moldovenească.
• Grupurile care se opun cel mai vehement transformării limbii ruse în
limba oficială a Republicii Moldova sunt cele două extreme: pe de o
parte, naţionaliştii exclusivişti (56,30%), de pe altă parte, cei care se
distanţează de orice forme de mândrie naţională (35,8%).
Naţionalism, cetăţenie şi politici faţă de Republica Moldova
• 65% dintre respondenţi se declară ca fiind deloc interesaţi sau interesaţi
într-o mică măsură de politicile României vizavi de Republica Moldova.
• 71% dintre români sunt de acord într-o mare sau într-o foarte mare
măsură că România ar trebui să păstreze bune relaţii cu RM indiferent
de cine se află la putere acolo. Naţionaliştii de distanţare fermă (84,4%)
şi moderată (78,7%), urmaţi de cei caracterizaţi prin mândrie naţională
fermă (75,9) sunt cei mai mari susţinători. Naţionaliştii exclusivişti
(64,7%) şi cei cu mândrie naţională moderată (61,2%) sau reţinută (56%)
înregistrează scoruri similare, însă inferioare grupurilor menţionate
anterior.
Capitolul 3
Percepţia şi raportarea la diferenţele culturale.
Autor: Horváth István
• 74% din populaţie respinge ideea existenţei unei limbi moldoveneşti
separate şi numai 13% subscriu la poziţia considerării graiului
moldovenesc ca limbă separată.
Raportarea în sens lingvistic, comunicaţional la graiul vorbit în Republica
Moldova
• Mai mult de jumătate din populaţia care a evaluat dificultăţile de
înţelegere a graiului românesc vorbit în Republica Moldova (57,6 %) nu
raportează nici o dificultate de înţelegere, în timp ce doar 2,3% din
respondenţi au optat pentru varianta de răspuns “N-am înţeles aproape
nimic din ce mi-a spus”.
• Putem vorbi de o tendinţă marcantă, dar nicidecum dominantă, de
asumare a unor dificultăţi de comunicare cu persoane venite din
Republica Moldova, atribuite diferenţelor interdialectale.
Evaluarea sociologică a diferenţelor lingvistice
• 49,1% din români afirmă că “le place mult” felul în care vorbesc
locuitorii din Republica Moldova şi doar 19,1% au mici rezerve în acest
sens.
• Totuşi, spre deosebire de alte varietăţi dialectale (ardeleni sau
bucureşteni), graiul vorbit în Republica Moldova se bucură de mai
puţină apreciere.
Evaluarea sintetică a diferenţelor
• Asemănările dintre românii din România şi locuitorii din Republica
Moldova sunt: unitatea lingvistică (40%) şi etnică (24%) bazată pe o
istorie comună (8,7%). Practic 85% dintre români reiterează unitatea
aceasta fiind poziţia univoc dominantă, şi numai 14,4% declară că nu văd
o asemănare sau nu răspund la această întrebare.
• Discursul diferenţialist are mai puţin aderenţi: 37,1% din populaţie a
punctat o diferenţă dintre români şi locuitorii din RM, restul nu observă
nici o diferenţă sau nu răspund la această întrebare.
• În ceea ce priveşte conţinutul diferenţelor, 20,4% din populaţie
consideră că acesta este de natură lingvistică, apoi cel legat de sistemul
de valori (19,5%), tradiţii (14,3%) şi istorie (12,7%)
Stereotipii şi distanţă socială
• În topul caracteristicilor atribuite locuitorilor din Republica Moldova
de către români se situează: muncitori şi harnici (23%), uniţi (18%),
toleranţi (17%), paşnici (17%).
• 49,5% din populaţie ar prefera relaţii sociale de intimitate cu cei
originari din Republica Moldova, iar 30% relaţii sociale de
apropriere; în jur de 10% i-ar vedea doar ca vizitatori în România.
Capitolul 4
Informarea cetățenilor români cu privire la Republica Moldova și atitudini față
de unire
Autor: Liliana Popescu
Dincolo de cei 30% care nu știu/nu răspund, 58% dintre români consideră că
URSS a făcut rău României – dintre care 24% afirmă că a făcut numai rău și
34% afirmă că a făcut mai mult rău decât bine. Doar pentru 12% din
respondenţi URSS a făcut bine sau numai bine (această ultimă categorie deține
doar 2%).
Înainte de 1989 era mai bine în ceea ce privește:
(a) respectarea legilor (62%)
(b) sistemul de educație (60%)
(c) sistemul de sănătate (54%)
(d) nivelul de trai (51%).
Majoritatea românilor consideră că era mai bine înainte de 1989 (un total de
55%), din care pentru 23% era mult mai bine decât în prezent, iar pentru 32%
ceva mai bine decât în prezent; doar pentru 7% din respondenţi „era mult mai
rău ca în prezent”
• respondenţii sunt împărţiţi în două privind ce a fost comunismul: a fost
o idee bună pentru 49%! (din care, pentru 9% a fost o idee bună bine
aplicată și pentru 40% a fost o idee bună greșit aplicată); doar pentru
35% comunismul nu este o idee bună.
URSS este considerată a fi cea mai vinovată de pierderea Basarabiei de către
România (57%), urmată de conducătorii României de atunci (48%); de marile
puteri occidentale (41%) şi de Germania nazistă (40%).
“Primul cuvânt care vă vine în minte atunci când vă gândiți la Republica
Moldova”:
• 34% nu știu sau nu răspund
• 12% dau un răspuns evaziv, cum că le vine în minte “alt cuvânt”, decât
cele 13 variante de răspuns sugerate.
Cele 13 variante de răspuns sugerate au fost: frații noștri, români,
pământ românesc/parte din țara noastră, unire, moldoveni, vecinii noștri,
sărăcie, Basarabia/basarabeni, România, o țară, moldoveni români,
rus/Rusia, Chișinău.
În privința Transnistriei: aproximativ 74% se pare că nu știu despre ce e vorba
în privința acestui subiect.
• majoritatea românilor nu urmăresc în cea mai mare parte agenda
Republica Moldova și nu cunosc/înțeleg raporturile de forțe, actorii
implicați, puterea României în acest proces, situarea țării noastre și a
celei vecine în contextul internațional.
Majoritatea românilor îi identifică pe locuitorii RM după criteriul etnic și că
folosesc pentru această definiție fie regionalul „moldovean”, fie chiar termenul
„român” (o proporţie importantă de 36%).
Pe scala sentimentului de apropiere dintre români și alți cetățeni, apare că ne
simțim cel mai aproape de locuitorii Republicii Moldova – răspunsurile indică
faptul că apropierea față de ei este mai mare decât faţă de orice altă minoritate.
64% dintre cei chestionați consideră că unirea ar fi benefică pentru Republica
Moldova, iar 47% că ar fi benefică pentru România.
Deşi sub pragul de 50%, ideea că unirea ar fi benefică pentru România a
întrunit un procent considerabil – la această întrebare 18% dintre respondenţi
s-au abținut de la răspuns.
Capitolul 5
Agenda politică a României faţă de Republica Moldova
Autor: Cristian Ghinea
România oferă posibilitatea redobîndirii cetăţeniei pentru foştii cetăţeni care
nu au pierdut-o din voia lor sau urmaşilor acestora.
• numărul de cetăţenii redobândite a crescut de la nivele neglijabile în
2004 la aproape 22000 în 2009.
“Susţinerea pe care o acordă România în vederea integrării Republicii Moldova
în Uniunea Europeană” este percepută pozitiv de 66% din populație (negativ
19%, non-răspuns 15%).
„Acordarea de burse de studiu studenţilor din Republica Moldova care studiază
în România” este percepută pozitiv de 65% dintre respondenţi (negativ 24%;
aici şi la restul întrebărilor din acest calup diferenţa până la 100% sunt nonrăspunsuri.)
Pentru anul 2010-2011, România a oferit iniţial 2.150 de burse, iar în iulie 2010
a suplimentat cu încă 2.850 numărul acestora. Totalul locurilor oferite în
prezent (5.000) reprezintă cel mai mare număr de până acum.
“Acordarea mai rapidă şi preferenţială a cetăţeniei române” este percepută
pozitiv de 62% dintre respondenţi (25% negativ).
„Sprijinul financiar acordat de autorităţile române autorităţilor din Republica
Moldova” este perceput pozitiv de 57% dintre cei chestionați (27% negativ).
Este de remarcat că într-o perioadă de austeritate bugetară şi frământări
sociale în România există totuşi o majoritate care apreciază acest sprijin
financiar.
Românii sunt favorabili de principiu unei politici active faţă de Republica
Moldova, dar nu foarte interesaţi de ea.
„Sunteţi interesat de iniţiativele României privind Republica Moldova?”:
• 27% răspund favorabil (foarte mare - 6% şi mare - 21%); 65% dintre
respondenţi consideră că au un interes mic; doar 7% figurează la rubrica
NŞ/NR.
În ce priveşte influenţa unor instituţii ale statului sau a unor partide asupra
apropierii dintre România şi Republica Moldova, respondenţii identifică pe
primele locuri două instituţii, la oarecare distanţă de următoarele – este vorba
despre televiziunile din România (32%) şi despre Preşedintele României (31%);
ele sunt urmate de Parlament (26%) şi de PRM (24%).
• 72% consideră că „Republica Moldova este o ţară europeană şi ar trebui
să devină membră a Uniunii Europene”.
• 11% cred că destinul ţării vecine ţine de spaţiul rusesc şi ar trebui să
rămână parte a sferei de influenţă rusească.
65% sunt de acord că „România ar trebui să sprijine prin toate mijloacele
posibile aderarea Republicii Moldova la UE” (41% susţin asta în mare măsură şi
24% în foarte mare).
• 71% sunt de acord că „România trebuie să păstreze relaţii bune cu
Republica Moldova indiferent cine este la putere acolo”