Oamenii de ştiinţă au descoperit similitudini genetice între prieteni
Cine se aseamănă se adună, spune un vechi proverb popular, iar oamenii de ştiinţă americani susţin că acesta are o fundamentare ştiinţifică. Membrii unui grup de prieteni au în comun acelaşi ADN, au stabilit ei, în premieră, potrivit unui articol apărut în revista Proceedings of the National Academy of Sciences, preluat de media britanică.O echipă de cercetători, sub conducerea lui James Fowler de la Universitatea din San Diego (California), a analizat variaţiile în cazul a şase gene la aproximativ 5.000 de voluntari care au luat parte la două studii genetice independente.
După luarea în calcul a similitudinilor posibil genetice ale participanţilor din cauza vârstei, apartenenţei de sex şi rasă, studiul a demonstrat că oamenii care sunt în relaţii de prietenie tind să aibă aceleaşi variaţii în gena DRD2. În plus, la prieteni se observă, de regulă, o mai mare diversitatea genetică a genei CYP2A6.
Prima dintre aceste gene este responsabilă de sinteza receptorilor neurotransmiţătorului dopamină în creier, în timp ce CYP2A6 este responsabilă pentru sinteza unei proteine ce asigură procesele de transport în celule. Ambele gene, spun oamenii de ştiinţă, sunt asociate comportamentului social al voluntarilor, în timp ce variaţiile de DRD2 reflectă o tendinţă spre alcoolism al deţinătorilor acestora. Gena CYP2A6 corespunde şi cu o deschidere socială mai mare.
În opinia coautorului studiului, profesorul Nicholas Christakis, unirea unor oameni într-un grup cu imunitate mare la bolile infecţioase creşte imunitatea lor de grup, deoarece bacteriile nu pot găsi printre ei o gazdă sensibilă.
Prietenia dintre oameni cu o mai mare variabilitate a genei CYP2A6 demonstrează, în opinia autorilor studiului, că extremele se atrag.
Dar, nu întreaga comunitate a experţilor geneticieni a manifestat entuziasm în legătură cu aceste concluzii ale studiului care stabileşte o relaţie între genele indivizilor şi anturajul lor social, apreciindu-le ca 'irelevante', într-un articol publicat în revista Nature News. Aceştia din urmă susţin că o analiză de această anvergură necesită mai multe date despre variaţiile în genele întregului genom uman şi nu doar în cazul a şase gene selectate.
Sursa: agerpres.ro