Dorin Chirtoaca despre Hramul orasului
Problema Republicii Moldova este ca oamenii au evoluat, au deja relatii la nivel personal destul de stranse cu Europa, iar administratia de stat gandeste si actioneaza exact ca in perioada sovietica, ceea ce o va duce la pierzanie pana la urma.” - Sunteti primarul unei mari urbe moldave de dincolo de Prut care in aceste momente imbraca straie de sarbatoare. Se implinesc 572 de ani de la prima atestare documentara a Chisinaului. Ce semnificatie are aceasta zi pentru locuitorii acestui oras?-Hramul orasului este, probabil, sarbatoarea cea mai asteptata de catre locuitorii Chisinaului si asta ne-o arata in primul rand prezenta la manifestarile acestei serbari. Indiferent ca este soare sau cad ploi, anume acum are loc cea mai mare fierbere in municipiu, iese foarte multa lume pe strazi, in principal pe bulevardul Stefan cel Mare, lucru pe care nu-l mai vedem cu alte ocazii. - Care sunt asteptarile oamenilor care vor veni la aceasta sarbatoare?- Pe de o parte, acestia asteapta sa vada ceea ce este deja traditional, an de an si cum se pregateste fiecare sector in parte si Primaria generala, iar pe de alta parte ei asteapta sa vada ceva nou, prin care sa-i surprindem si sa-i multumim si mai mult. Isi doresc sa guste din plin din aceste sarbatori, din aceasta atmosfera. Consider ca s-a reusit ca Hramul orasului sa fie egalat ca valoare, ca simbol pentru fiecare familie din Chisinau cu Hramul casei. -Totusi, termenul de ”Hram” are conotatii religioase.- Intr-adevar, asa cum se intampla si in cazul Hramului casei, exista o incarcatura religioasa a evenimentului. In general, am observat ca in alte cazuri, serbarile de acest gen poarta numele de ”Zile” ale respectivului oras, comportand un caracter mai mult laic. In cazul Chisinaului insa, s-a luat decizia ca ziua orasului sa fie denumita Hram, in acest fel fiindu-i impregnat un caracter religios. - Sa amintim cate ceva din programul care se va desfasura cu ocazia acestei mari sarbatori.- Programul incepe de fapt cu ceva timp inainte, fiind incadrat intre 10 si 15 octombrie. In aceasta perioada am avut loc la Chisinau turnee sportive, cum a fost cel international de handbal. De asemenea, avem un festival de dansuri populare, la a douasprezecea editie, participantii fiind in ambele cazuri din cateva state. S-a mai desfasurat un festival international de muzica de cor cu participanti din 5 state care vor fi prezenti si la inaugurarea serbarii din 14 octombrie. Avem si foarte multe delegatii din jurul Moldovei, 7 dintre acestea fiind din Romania, iar celelalte din Ucraina, Italia, Franta. Cred ca vorbim despre un numar situat in jurul a 60 de persoane per total. Maine (14 octombrie n. n. ), vor incepe ceremoniile oficiale cu depuneri de flori si cu o liturghie care vor dura intre orele 8 si 11. Apoi vor urma festivitatile de inaugurare in Piata Marii Adunari Nationale in prezenta mai multor personalitati, dar si a ansamblurilor de copii si tineri participanti la manifestarile anterioare. De asemenea, sper sa fie prezent si corpul diplomatic si, desigur, un numar cat mai mare de cetateni. In continuare, pe platourile amenajate de-a lungul bulevardului Stefan cel Mare vor avea loc activitatile preturilor de sector. De la orele 14 avem in program un concert extraordinar cu maestrul Eugen Doga, care vine dupa 11 ani de absenta, pe o scena in aer liber la Chisinau. Acesta este si un concert jubiliar deoarece maestrul a implinit recent onorabila varsta de 70 de ani, cu invitati din Estonia, din Federatia Rusa, din Romania, cu o echipa extraordinara a maestrului Doga. Vom inmana de asemenea si bursele anuale ale municipiului Chisinau, premiindu-i pe bursierii nostri. Iar spre seara vom avea un concert pe masura evenimentului, cu invitati de marca din Chisinau, cu interpreti de altadata, din anii 70-80, dar si cu interpreti in voga din zilele noastre. Vom avea invitati din Romania. Este vorba despre maestrul Gheorghe Zamfir si Irina Loghin cu Fuego, un duet extraordinar pe care ne bucuram sa-l avem de Hram la Chisinau. Sper ca si Dan Balan, cel care revine si el dupa o pauza de 4 ani, va sustine un recital deosebit.-Dincolo de aceasta atmosfera de sarbatoare, de bucurie, care desigur, imbogateste inima tuturor celor care participa, care ar fi sentimentul dominant care ati dori sa ramana in sufletul tuturor?-Sentimentul dominant pe care as vrea sa il aiba mereu in suflet locuitorii orasului, indiferent daca este sarbatoare sau zi de munca, daca ne este usor sau greu, ar fi acela al dainuirii noastre, al capacitatii de a fi puternici si de a putea rezolva acel minim de probleme pe care le avem in fata pentru a ne putea integra in Uniunea Europeana, pentru a putea depasi tranzitia si a putea intra intr-o faza de evolutie fireasca. Ma refer la momentul cand nu vom mai avea vize cu Romania si cu Uniunea Europeana in mod implicit, cand vom avea mai multe investitii si cand se vor putea asigura suficiente locuri de munca. Cu alte cuvinte, imi doresc o concentrare a noastra, a tuturor, pe rezolvarea chestiunilor elementare ale democratiei cum sunt libertatea presei, independenta justitiei, autonomia locala, transparenta decizionala, pentru ca dupa aceea economicul sa-si poata face loc in Republica Moldova, iar prosperitatea sa-si faca loc si la noi. Lucrul acesta il putem realiza impreuna la urmatoarele alegeri parlamentare, pentru ca aici este cheia rezolvarii problemelor mentionate. As vrea ca locuitorii sa aiba in vedere in special acest lucru anume acum.-Sunteti cel mai tanar primar din cati a avut orasul Chisinau pana in prezent. V-ati simtit, adesea, coplesit de greutatile functiei? -Trebuie sa va spun ca pentru mine varsta a constituit un avantaj, pentru ca este nevoie de foarte multa munca pentru a gestiona toate problemele cu care se confrunta Chisinaul, oras care, spre deosebire de alte localitati, inca nu a renuntat la multe dintre competentele pe care Primaria inca le mai are. Noi ne ocupam inclusiv de gestionarea fondului locativ, adica de toate blocurile de locuit, de reparatia acoperisurilor, subsolurilor, scarilor si a altor asemenea, lucruri care, in Romania tin de asociatiile de proprietari. -Cand ati preluat functia de primar, care era situatia la Primarie si ce ati reust sa faceti pana in prezent?-Noi am preluat o Primarie in care datoriile depaseau peste 30 la suta din buget, in care mai intai se efectuau lucrarile si abia dupa aceea se faceau licitatiile si se gasea sursa de finantare, ceea ce este exact inversul procedurii prevazute de lege. Am preluat o Primarie in care informatia nu ajungea decat foarte greu la mass-media si la cetateni, o Primarie care nici macar nu avea computere si in care era complet nefunctional si site-ul si departamentul de comunicare. Pana in luna decembrie am achitat datoriile, iar din decembrie si pana in luna iunie am reusit sa intram intr-un ritm firesc de munca. Intr-un an de zile am reusit sa punem Primaria pe alte sine de tren, sa parasim ecartamentul sovietic si sa trecem la cel european, daca vreti. Din pacate ne-au cam fost puse piedici din afara, iar acum iata ca si dinauntru se incearca acelasi lucru din momentul in care s-a format o noua grupare in Consiliul Municipal, care incearca sa impiedice activitatea noastra cu orice pret.-Cine sunt acei care incearca sa va puna piedici? Cum reusiti sa depasiti aceste momente dificile? -Este vorba de acei care vor sa pastreze modul sovietic de lucru al Primariei, in mare parte reprezentanti ai fostei nomenclaturi comuniste, plus persoane care s-au lipit de aceasta nomenclatura, iar acum nu vor sa se desparta de ciolanul din care au gustat. Se pare ca ei inca mai cred ca in Moldova anului 2008 este posibil sa mai revii la sistemul de administrare netransparent si dubios al banului public, asa cum se facea din 1990 si evident, inainte de 1989. -Se pare ca nu prea mai sunt aderenti ai acestei conceptii si ca din ce in ce mai mult incepe sa prinda contur aceasta viziune noua pe care ati imprimat-o in Primarie.-Vom vedea la alegerile din 2009 care viziune a prins mai mult la cetateni, dar sunt convins ca nu poate fi oprita evolutia unei societati si aceea a unei comunitati, in cazul dat a Chisinaului. In prezent administratia trebuie sa se alinieze la ceea ce oamenii deja au atins. Problema Republicii Moldova este ca oamenii au evoluat, au deja relatii la nivel personal destul de stranse cu Europa, iar administratia de stat gandeste si actioneaza exact ca in perioada sovietica, ceea ce o va duce la pierzanie pana la urma.-Ati avut, probabil, mai multe schimburi de experienta cu multe primarii de dincolo de Prut si, in general, din Europa. Ce veti prelua de acolo pentru a aduce si la Chisnau?-Este nevoie de mai multa descentralizare, mai multa delimitare a Primariei de servicii si concesionarea acestora pentru a aduce mai multa eficienta bazata pe concurenta si pe un mod privat de activitate orientat spre calitate si profit, or la stat aceasta activitate este a tuturor si a nimanui si nimeni nu vrea sa isi asume responsabilitatea astfel incat sa ramana ceva calitativ in urma sa. De multe ori ”timpul trece, leafa merge” este lozinca ce se aplica. Noi trebuie sa ne pregatim pentru noile provocari ale Chisinaului care va ajunge in curand la un milion de locuitori, atunci cand vom vorbi deja despre o metropola care are nevoie de un alt tip de infrastructura, un alt tip de atmosfera, o alta administratie care sa fie mult mai aproape de cetatean, iar Primaria municipala sa treaca strict la activitati ce privesc strategia. Este nevoie ca aceste lucruri sa fie puse in aplicare chiar in anii urmatori indiferent de cat de greu ne va fi.-Din aceasta cifra de aproximativ un milion de locuitori, o buna parte o ocupa tinerii care deja sunt plecati in numar mare in strainatate. Ce programe intrevedeti pentru ei, astfel incat sa fie motivati sa se intoarca acasa?-Va spuneam ca modul in care isi vor face loc investitiile in Republica Moldova depind in mare masura de rezolvarea problemelor democratiei. Prioritara este in acest moment crearea locurilor de munca pentru tineri, astfel determinandu-i sa nu plece. Lucrurile sunt legate intre ele. Fara a rezolva problemele respective nu avem cum sa atragem investitii, iar daca nu avem investitii, nu avem cum sa crestem numarul locurilor de munca. Desigur, o solutie ar fi sa fim noi mai inteligenti si mai buni inventatori pentru a crea noi tehnologii mai performante decat cele existente in Occident si, respectiv, sa-i aducem pe ei la noi. Evident, acest lucru este imposibil, solutia ramanand aceeasi, iar pasi sa fie dupa cum am mentionat. Dintai trebuie rezolvata problema democratizarii, apoi stabilirea unui cadru economic favorabil, iar ca rezultat, tinerii nu vor pleca peste hotare.-In principal, de unde vine suportul financiar, necesar pentru acoperirea cheltuielilor?-Bugetul este de aproximativ 100 de milioane de euro, cu mult mai mic decat un oras de dimensiuni similare. Iasiul, care este un oras de doua ori mai mic beneficiaza de un buget de doua ori mai mare. Astfel, noi avem un buget de 4 ori mai mic decat Iasiul, daca ar fi sa facem comparatie. Aproximativ 90 la suta din acest buget sunt cheltuieli de intretinere a sistemului educational, a politiei, a subdiviziunilor din directiile din domeniul asistentei sociale, transportul si celelalte care sunt intretinute din bugetul local. Astfel, pentru investitii raman doar 5-10 la suta. Banii vin in principal din impozitele pe venit ale persoanelor fizice, intr-o proportie de 60-70 la suta. Pana acum Primaria beneficia si de impozitul pe venit al persoanelor juridice. O reforma insa, aparent buna, dar care s-a dovedit a fi inaplicabila in conditiile unei democratii slabe, ne-a lipsit de acest impozit. In acest moment, impozitul pe venit reinvestit are cota 0. Pentru a avea o buna reinvestire a profitului este nevoie si de un cadru legal adecvat, astfel incat agentii economici sa fie motivati sa investeasca, or acum ei sunt mai mult motivati sa puna capat afacerilor si sa plece din Moldova pentru ca se fac presiuni asupra lor.-Cine face aceste presiuni?- Totul se intampla la presiunea guvernarii prin intermediul Procuraturii, Centrului de Combatere a Coruptiei si a instantelor de judecata. Totusi, trebuie sa diferentiem lucrurile in ceea ce priveste cadrul legal, or problema nu consta in acest cadru legal propriu-zis, ci mai degraba in modul cum se aplica acesta. Anume aici sunt probleme, or la inceptul anilor 90 Moldova a avut un cadru legal similar celui din tarile baltice, iar guvernarile retrograde, dominate toate de secretari ai Partidului Comunist l-au intors impotriva scopului initial propus. In momentul de fata, investitorii experimentati admit faptul ca Republica Moldova are un cadru legislativ destul de bun. Chiar si ultima lege cu privire la intruniri este una liberala. Conform acesteia, nici nu trebuie sa anunti Primaria inaintea desfasurarii unei actiuni din moment ce aceasta nu depaseste 50 de persoane, ceea ce este in concordanta cu Dreptul european. Raman astfel multe alte legi care nu sunt aplicate corect, mai ales ca noi avem si avantaje din punct de vedere fiscal. Cota impozitului pe profit reinvestit este 0, lipsesc taxele pentru export atat pentru tarile din est, cat si pentru cele din vest.-Ce sanse ar fi, in viitorul apropiat, in plan cultural, educativ si nu numai, sa dezvoltam relatii mai stranse intre Chisinau si Bucuresti, intre Republica Moldova si Romania, dat fiind ca este foarte important, ca din ce in ce mai multi tineri, sa mearga si sa se instruiasca la cel mai inalt nivel.-In continuare se accepta elevi si studenti din Moldova, ceea ce este bine. Este important ca acestora sa li se asigure de la bun inceput toate conditiile, conform legii in vigoare. In aceasta relatie prind foarte bine schimburile de experienta dintre tineri si specialisti, ceea ce inlesneste apropierea si omogenizarea administratiei si a societatii, avand in vedere ca in Romania se aplica deja normele europene. Iar dupa aceea deja, pe baza unei relatii firesti, este nevoie ca tot ceea ce a reusit sa vina in Romania din 1990, dupa aceea din 1998 incoace sa ajunga s la Chisinau. Ma refer la filiale ale unor brand-uri cunoscute, firme romanesti care s-au dezvoltat si sunt competitive pe piata europeana, investitori – toate acestea ar trebui sa ajunga si la Chisinau, pentru ca Republica Moldova sa se integreze si ea in acest circuit economic european.-Ar fi interesant, sa ne dezvaluiti ce contine o zi de munca din agenda primarului de Chisinau.-O zi de lucru incepe pentru mine la ora 7-8 dimineata, iar uneori si mai devreme, atunci cand trebuie sa inspectez lucrarile ce se fac in capitala, precum sunt cele de salubrizare si intretinere. De asemenea, se intampla sa lucrez si noaptea pentru a inspecta modul in care se ilumineaza strazile. Ziua particip la foarte multe sedinte, intalniri, primesc foarte multe solicitari din partea investitorilor straini, unii doar pentru a se familiariza cu situatia din Chisinau, merg pe teren, in oras sau in suburbii. Astfel, imi ramane foarte putin timp liber pentru odihna, 90 la suta din timp fiind dedicat muncii.-Domnule primar, la multi ani Dvs. si tuturor locuitorilor din Chisinau, cu ocazia Hramului orasului!-Eu va multumesc foarte mult si-i invit pe toti cei care ne viziteaza, de oriunde in lume, dar in special din Romania, sa se simta in continuare ca acasa.Blogul lui Tudor Cojocari http://www.rgnpress.ro/Interviuri/Dorin-Chirtoaca-despre-Hramul-orasului-is-despre-ce-insemana-sa-fii-primar-de-Chisinau.html#Scene_1