920

Ce zic romanii despre tzigani

Originea tiganilor, teorii contradictoriiValva mediatica mondiala in jurul crimei comise de romul Mailat in Italia provoaca un spor de curiozitate fata de misterul originii si istoriei tiganilor. De-a lungul secolelor, numerosi savanti au incercat sa descifreze aceasta enigma, separand adevarul de legenda. S-au nascut astfel tot felul de teorii, adeseori contradictorii. Unele par astazi halucinante, altele se bazeaza pe cercetari serioase, reunind informatii din domenii extrem de diverse. Pentru a compensa lipsa izvoarelor scrise, istoricii au apelat la studii antropologice, etimologice si etnografice. Cu toate acestea, teoriile cu privire la originea tiganilor raman in continuare vagi.Robii tigani din RomaniaPrimul document care atesta o prezenta tiganeasca pe pamant romanesc este actul emis in 1385, de Domnul Tarii Romanesti, Dan I, prin care acesta daruieste Manastirii Tismana un domeniu, pe care traiesc si 40 de salase de tigani (atigani). Era vorba de tigani robi. De cand se aflau ei in Tara Romaneasca? Marele istoric Nicolae Iorga era convins ca venisera odata cu invazia mongolilor din 1241-1242. Dupa ce tatarii s-au retras, tiganii au ramas sa traiasca pe pamanturile romanesti ca robi, in curtile boieresti sau pe domeniile manastiresti. Sa nu ne mire fenomenul robiei tiganesti - robia era un fenomen general in principatele si ducatele medievale europene.Istoricii romani, incepand cu marele carturar si domnitor Dimitrie Cantemir, fruntasii pasoptisti, fauritorii Romaniei moderne au cautat intelesul valurilor de tigani care s-au asezat pe pamanturile romanesti, incercand sa le dibuiasca istoria."Popor bizar care traieste cu noi de secole fara sa-l cunoastem inca", scria in 1848 Alecu Russo. Mult inaintea fruntasului pasoptist, Domnitorul Moldovei, carturarul Dimitrie Cantemir, scria: "Tiganii sunt imprastiati in toata tara si nu e boier ca sa nu aiba mai multe familii de tigani, supuse lui. De unde si cand a venit acest neam de oameni in Moldova, nici ei nu stiu si nici analele noastre nu o spun. Intrebuinteaza o limba care este obisnuita tuturor tiganilor din aceste parti si este amestecata cu multe cuvinte curat grecesti si cu multe chiar persane. Alta meserie, afara de fierarie si aramarie, cu greu au. Natura li-e aceeasi ca si in alte tari, au aceleasi moravuri si suprema lor virtute si diferenta specifica este furtul si lenea."Cantemir a fost frapat, ca multi savanti in secolele urmatoare, de prezenta in limba vorbita de tigani a lexicului persan si grecesc, semne ale existentei istorice a neamului tiganesc in adancul Asiei si pe coastele Marii Mediteranene. Intrebarea inca tulbura pe invatati si ignoranti, deopotriva: care-i tara de origine a acestui popor care este "peste tot si nicaieri"?Legenda "pelerinilor egipteni" din Europa CentralaCand au aparut in Europa Centrala, primii tigani se prezentau drept pelerini veniti din Egipt, intr-o calatorie de penitenta, pentru a face uitat pacatul stramosilor lor care nu il recunoscusera pe Iisus.Un invatat elvetian, Konrad Justinger, scrie in "Cronica din 1419", anul sosirii primilor tigani in orasele elevetiene: "Ei sunt oameni sarmani veniti cu femei si copii din tara Egiptului". Registrele oraselor germane si italiene inregistreaza acest exod tiganesc, si e de observat generozitatea targovetilor si a oamenilor Bisericii medievale fata de acesti "pelerini" cu pielea tuciurie.Povestea a prins si in Ardeal. In 1417, Andreas Horvath, un boier brasovean, noteaza in Registrul sau, in limba latina: "Am dat pelerinilor saraci din Egipt 40 de oi ca, atunci cand se vor intoarce la Ierusalim, sa se roage pentru mantuirea sufletelor noastre".Urmele acestei legende au ramas intiparite in limbile catorva popoare. In maghiara, tiganilor li se spune "pharao nemzetseg". Sasii ardeleni le ziceau "egipteni".Un invatat german, Heinrich von Wlislocki, se plangea, in urma cu doua secole, ca tiganii au lansat in mod deliberat povesti mincinoase cu privire la tara lor de origine si la motivele migrarii lor. Povesti menite sa le atraga simpatia populatiilor gazda. Alte legende au fost, insa, raspandite in scop contrar. Este cazul apocrifei evanghelice care plaseaza un grup de tigani la picioarele crucii Mantuitorului. Vazandu-l pe Iisus rastignit, in loc sa fie cuprinsi de mila, tiganii i-au furat putinele haine. "Este fapta aceasta umana? - le-ar fi spus Iisus, indurerat. "Este ea posibila sub Cer? Fii blestemat, tu popor al tiganilor; pe veci blestemat! Fara de patrie sa umbli si nicaieri sa nu gasesti odihna!". Povestea aceasta cruda ii demoniza pe tigani condamnandu-i la o pribegie eterna, tot asa cum si evreii fusesera demonizati cu acuza de "deicizi".Originea egipteana a tiganilor a sedus in Evul Mediu pe multi invatati europeni; unul dintre ei, Bonaventura Vulcanius ii denumea pe tigani, in 1597, "nubieni", deoarece Egiptul se mai numea si Nubia. Incercand sa dovedeasca originea egipteana a tiganilor, invatatul banatean Griselini a invocat argumente hilare. El a notat ca tiganii, ca si egiptenii, nu mananca fasole, broaste si vanat inaripat, concluzionand ca "tiganii sunt un amestec dintre adevaratii egipteni, etiopieni si trogloditi".Etimologia si pista indianaTeoria originii egiptene a tiganilor nu i-a multumit pe savanti. Prea era cusuta cu ata alba. Singura cale pentru descoperirea zonei din care au migrat tiganii era cercetarea fondului lexical si gramatical al limbii vorbite de ei. Pe la 1763, ungurul Stefan Valy, student la Universitatea din Leyden (Olanda) intocmeste impreuna cu trei studenti indieni un dictionar cu 1000 de cuvinte tiganesti - asemanatoare cu cele indiene. Apoi, la 1777, invatatul german I.C. Rudiger descopera si el originea indiana a dialectelor tiganesti. La concluzii similare a ajuns, in 1783, H.M.G. Grelmann care constata inrudiri ale limbii vorbite de tigani cu vechea sanscrita. Savantul A. F. Pott concluzioneaza ca limba tiganilor e strans inrudita cu limbile neo-ariene din India de Nord. Ulterior, G.I. Ascoli demonstreaza ca, inainte de migrarea spre tarile europene, tiganii au petrecut o vreme in Afganistan, iar F. Miklosich dovedeste lungul sejur petrecut de tigani in Grecia si tarile slave din Sudul Europei.Istoria, etnografia si lingvistica au conlucrat la stabilirea acestor repere. Care nu au fost insa indestulatoare pentru a stabili cu precizie zona exacta unde s-a nascut si a trait, pana la migrarea spre Europa, neamul tiganesc. Nici cand (si din ce cauze) a inceput aceasta migrare nu se stie exact.Din literatura privitoare la migrarea tiganilor in Europa s-ar parea ca ea a avut loc intre secolele IX-XIV, si s-a desfasurat in mai multe valuri. Istoricul roman Viorel Achim, autorul lucrarii "Tiganii in istoria Romaniei", atrage atentia ca nici antropologia si nici etnologia nu au fost in stare sa dea raspuns lamuritor la intrebarea "de unde provin tiganii", sau sa stabileasca grupul etnic si casta carora le-au apartinut stramosii nomazilor de azi.Un alt cercetator roman, Ion Chelcea, scrie despre incercarile de identificare a tiganilor de astazi cu o anume semintie din India, si anume neamul industan al "Cingarilor" (cu ramurile Dzalt, Zutt, Dom, Kafiri, Dardii si Sindoi). Indianologii au vazut insa ca, in prezent, limba tiganeasca nu mai corespunde cu nici un dialect viu indian, asa ca au decretat: desi limba tiganeasca se aseamana cu mai multe limbi indiene, poporul tigan nu si-a avut o patrie stabila in India.Tigani in Elada lui Homer?Eugene Pittard si Martin Block scriu ca numai atunci cand se va sti cat sange aric curge in vinele tiganilor, se va putea stabili legatura lor cu popoarele indiene Dravida sau cu popoarele si mai vechi, Mon-khmer, tot din India. Cercetarile lor distingeau doua tipuri de tigani: unul cu trasaturi regulate, fata ovala, bine incheiata, barbia proportionata, nasul drept. Celalalt - oameni cu nasul afundat, barbia tesita, umerii obrajilor proeminenti. Doua tipuri care ar corespunde la doua ramuri diferite de tigani?Profesorul francez P. Battaillard a cautat originea uneia dintre aceste doua ramuri de tigani in zona elena si chiar in lumea triburilor trace. El il cita in acest sens pe Homer; in Iliada si Odiseea se vorbeste de un popor, "gens", pagan, adorator al zeului Vulcan, care se ocupa cu fieraria. Hellanicus de Lesbos, un istoric grec care a trait inaintea lui Homer, scria ca tiganii sunt... traci. Ca antemergatori ai tehnicii lucrului in fier, atunci meseria si-au insusit-o in Asia Mica.Orientalistul olandez M.J. de Goeje impingea leaganul tiganilor mai inauntrul Asiei, in vechea Mesopotamie, pe teritoriul Iranului de astazi. Izvoare vechi persane ii mentioneaza pe tigani sub numele de "luri" sau "luli", iar in alte izvoare, arabe, din secolul X sunt denumiti "zott". Un secol mai tarziu, intalnim primele grupuri de tigani in Imperiul Bizantin. Bizantul este acela care i-a botezat tigani, de la grecescul "Athinganos" sau "Atsinganos". Cu migrarea primelor grupe de nomazi din Asia Mica in Tracia, pe la mijlocul secolului XIV incepe de fapt istoria europeana a tiganilor.Cum a devenit Romania un fel de patrie a tiganilorExodul european al tiganilor nu a avut loc dintr-odata, ci lent, in etape si pe drumuri diferite. Cand ajungeau in zone mai ospitaliere, sejurul se prelungea, noua resedinta devenind o adevarata patrie adoptiva (de exemplu Romania). Istoricul Mihail Haberlandt scrie ca, dupa ce s-au stabilit in Valahia, tiganii s-au revarsat cu incetul in Grecia, Ungaria si in celelalte tari balcanice (Bulgaria, Serbia etc.). Ion Chelcea, autorul monografiei etnografice "Tiganii din Romania", descrie cele trei drumuri principale pe care se crede ca tiganii s-au revarsat in Europa: prin Valahia, prin sudul Rusiei si prin Asia Mica si regiunea mediteraneana. O poarta de scurgere a fost si invazia tatarilor, care ar fi adus cu ei pe tigani, ca robi.E imposibil de negat ca populatia tiganeasca este una dintre cele mai vechi entitati etnice din Romania. Chelcea crede ca aceasta ar putea fi pricina "atasamentului tiganului fata de mediul de viata romanesc, care e exceptional". Colaborarea a fost armonica. Lingvistul Alexandru Graur, care a cercetat raporturile lingvistice tigano-romane, a descoperit 250 de forme tiganesti intrate in limba romana, ceea ce "demonstreaza ca a existat si inca mai exista o veritabila coabitare intre romani si tigani". Romania a fost pentru tigani, in epoca moderna a istoriei europene, tara preferata, iar dintre zonele romanesti, Muntenia ofera "tiganizarea cea mai profunda". Cand se cauta explicatii stiintifice, istoricii nu uita sa evoce "toleranta romaneasca". Pe o scara ipotetica a locurilor unde tiganilor le place sa traiasca, pe primul loc se situeaza Romania, pe ultimul - Germania.Spre sfarsitul secolului al XIX-lea, o treime din toata populatia tiganeasca europeana traia in Romania (dupa fruntasul pasoptist Mihail Kogalniceanu, 200.000 de tigani). Dezrobirea a fost un fenomen de lunga durata, dar o data inceput, cu primele legi de dezrobire adoptate in 1831 in Moldova si Tara Romaneasca, el nu a mai putut fi oprit. Dupa 1856, nu mai existau tigani robi."Nici salcia nu-i ca pomu si nici tiganu nu-i ca omu"Oricat de omenos au fost primiti tiganii in lumea romaneasca si oricat de buna convietuirea, de-a lungul timpului au inceput sa se manifeste si fenomene de dispret romanesc fata de tigani. Fenomenul a atins paroxismul in anii guvernarii maresalului Ion Antonescu, cand circa 23.000 de tigani au fost deportati in Transnistria. Chiar si in anii post-decembristi au fost semnalate unele discordii romano-tiganesti, cea mai grava dintre ele fiind conflictul din localitatea Mihail Kogalniceanu, din judetul Constanta, din toamna anului 1990, soldat cu incendierea si devastarea unor locuinte ale tiganilor. Presa internationala a sarit pe poveste, etichetand evenimentul drept un grav conflict interetnic intre romani si romi.Dar asupra termenilor de "tigani" sau "romi", asupra categoriilor de tigani care traiesc in Romania, aria lor de raspandire, asupra asimilarii si izolarii lor, asupra portului, limbii si folclorului tiganesc, despre regii si imparatii lor, si despre politica Uniunii Europene fata de poporul tigan, cu alt prilej.
0