Aspecte etice

------Drepturi si obligatii-------Drepturile clientului 1. De a fi tratat cu respect. 2. De a vorbi despre orice considera ca este important. 3. De a termina terapia oricand doreste. 4. De a solicita un alt psihoterapeut, daca doreste acest lucru si este intr-un spital sau o clinica unde lucreaza si alti psihoterapeuti.Obligatiile clientului 1. De a plati sedintele de psihoterapie. S-a discutat mult despre plata sedintelor neonorate de client: unii considera ca acestea sedinte trebuie platite indiferent de motivatia absentei si indiferent daca au fost sau nu anuntate, altii considera ca trebuie platite numai absentele care nu au fost anuntate in prealabil. Oricum, clientul are obligatia sa respecte intelegerea initiala, indiferent care a fost aceea. 2. De a nu pune in act. In psihoterapie clientul poate vorbi despre orice, poate exprima orice fel de ganduri, sentimente, fantezii, vise etc., dar nu poate face orice. Din punct de vedere al comportamentului, clientul nu trebuie sa paraseasca inainte de sfarsitul sedintei fotoliul sau canapeaua care i-au fost puse la dispozitie, nu trebuie sa faca gesturi obscene, sa se dezbrace, sa scuipe pe jos etc.Drepturile psihoterapeutului 1. De a accepta sau refuza un client. Cu alte cuvine, un psihoterapeut are dreptul de a-si alege clientii. 2. De a fi platit pentru seviciile de psihoterapie oferite. Unii psihoterapeuti accepta uneori sa faca servicii "pro bono", adica gratuite, din considerente umaniste. Dar nimeni nu poate obliga un terapeut sa accepte un client fara a fi platit pentru aceasta.Obligatiile psihoterapeutului 1. De a trata clientii cu respect. 2. De a informa clientii, la cererea acestora, despre pregatirea sa profesionala si despre metoda terapeutica pe care o aplica. 3. De a respecta confidentialitatea clientului. 4. De a termina terapia daca clientul nu beneficiaza de aceasta. 5. De a evita relatiile duale cu clientii. 6. De a evita angajarea in terapie cu clienti a caror problematica depaseste sfera de competenta a terapeutului. 7. De a anunta politia si salvarea in cazul in care clientul afirma sau sugereaza vreo intentie de a pune in pericol viata sa sau a altora. 8. De a se consulta cu un alt coleg atunci cand in cursul terapiei apare un impas cenu poate fi depasit prin resurse proprii. 9. De a nu cere, in schimbul serviciilor oferite, alte recompense, bunuri, valori sau servicii.---------Relatii duale--------- Ce parere aveti de urmatoarele situatii: 1. Un psihoterapeut, afland ca unul din clientii sai este un bun stomatolog, Ii sugereaza acestuia sa faca un troc: o sedinta de psihoterapie In schimbul a cinci plombe. 2. Un profesor de psihanaliza la o mare universitate Isi recruteaza adesea viitorii clienti din randul studentilor sai. 3. Un psihoterapeut accepta sa faca terapie cu unul dintre unchii sai, care sufera de depresie. 4. Un psihoterapeut care lucreaza part-time si la un trust de presa, accepta sa ia In terapie pe seful de redactie al ziarului la care este angajat. 5. Unul dintre vecinii terapeutului X Ii solicita acestuia cAteva sedinte de terapie. 6. La sfArsitul terapiei, psihoterapeutul Ii propune clientului sa inceapa Impreuna o afacere. 7. Un client Ii propune psihoterapeutului sau sa mearga Impreuna la o cafea dupa terminarea sedintei iar psihoterapeutul accepta.Credeti ca sunt acceptabile asemenea situatii? Credeti ca psihoterapia se mai poate desfasura In conditii obisnuite/normale?NU. Pentru ca sunt “relatii cu roluri multiple”.Tehnic, acestea pot fi definite ca fiind “situatii In care psihoterapeutul functioneaza In mai mult decAt o singura relatie profesionala ca si acele situatii In care psihoterapeutul functioneaza atAt Intr-o relatie profesionala cu clientul cAt si Intr-un altfel de relatie, exceptand rolurile temporare si limitate rezultate dintr-o IntAlnire intamplatoare cu clientul.” (Ethics in Psychology, Professional Standards and Cases - Koocher & Keith-Spiegel)Mai simplu spus, un psihoterapeut nu are voie sa aiba nici un alt tip de relatie cu clientul sau In afara relatiei de tip psihoterapeutic.Sa luam pe rand exemplele de mai sus: 1. Relatia duala consta In faptul ca psihoterapeutul joaca doua roluri:a) de psihoterapeut;b) de client al stomatologului.Daca terapeutul nu va fi multumit de plombele puse de clientul sau, cum credeti ca va evolua psihoterapia? Sau, daca clientul considera ca a fost obligat sa accepte o asemenea Intelegere si se va simti inselat, cata incredere credeti ca va mai avea In psihoterapeutul sau? 2. Profesorul intra si el Intr-o relatie duala cu elevii sai pe care Ii ia In analiza: pe de o parte le este profesor, iar pe de alta parte le este psihanalist. Mai poate fi el obiectiv atunci cAnd da note elevilor sai aflati In analiza cu el? 3.Un psihoterapeut nu are voie sa faca psihoterapie cu rude sau prieteni pentru ca, In mod evident, In afara relatiei psihoterapeutice, va exista si o relatie de rudenie sau de amicitie In acelasi timp. Cum va evolua relatia de rudenie sau de prietenie daca terapia nu da rezultatele scontate de client? 4. Psihoterapeutul din acest exemplu este atAt psihoterapeutul sefului sau, cAt si subalternul sefului sau. Inacceptabil! Cum credeti ca va evolua terapia daca psihoterapeutul Ii cere o marire de salariu sefului sau si acesta Il refuza? Sau pur si simplu seful este nemultumit de activitatea jurnalistica a psihoterapeutului? Va mai putea fi acesta obiectiv si detasat? 5. Nu poti face psihoterapie cu oameni pe care Ii vezi, te saluti si schimbi cAteva cuvinte cu ei (indiferent cAt de des sau de rar) si In alt context decAt cel psihoterapeutic. Cu alte cuvinte, este interzisa psihoterapie cu “cunostinte”, oameni pe care psihoterapeutul Ii cunoaste Intr-o oarecare masura. 6. Un psihoterapeut nu poate intra In alt rol decAt cel de psihoterapeut nici chiar dupa terminarea terapiei. Relatiile de afaceri sunt unele dintre cele mai frecvente relatii duale. Daca clientul si psihoterapeutul au investit bani In aceeasi afacere, exista riscul, de exemplu, ca cei doi sa dicute In timpul sedintelor de psihoterapie despre afacerea respectiva In loc sa se concentreze asupra problemelor emotionale ale clientului. Sau daca afacerea nu merge bine, cum credeti ca va evolua relatia psihoterapeutica? Pe de alta parte, daca relatia psihoterapeutica s-a terminat, exista posibilitatea ca terapeutul, cunoscand punctele slabe sau vulnerabile ale partenerului sau de afaceri, fost client al sau, sa profite de aceste cunostinte pentru a obtine controlul afacerii si a castiga mai multi bani. 7. Un psihoterapeut si clientul sau nu au voie sa socializeze Impreuna, sa devina prieteni sau amici, pentru ca nu mai poti fi un psihoterapeut obiectiv cu prietenul/amicul tau.DE CE NU? Pentru ca exista un risc foarte mare de a face rau clientului.Cum asa? Atunci cAnd o persoana este prinsa In mai multe roluri, pot apare - si de regula chiar apar - conflicte de interese.Ideea este ca daca terapeutul Incearca, pe langa rolul pe care Il joaca, sa Isi satisfaca si unele nevoie care nu au nici o legatura cu psihoterapia, acesta va fi tentat sa conduca terapia mai degraba In interesul sau decAt al pacientului. Codul Etic al American Psychological Association spune clar: “Psihologii trebuie sa fie intotdeauna atenti la efectele potential daunatoare ale stabilirii unor relatii duale. Un psiholog trebuie sa se abtina sa intre (sau sa promita ca va face acest lucru) In vreo relatie de tip personal, stiintific, profesional, financiar sau de oricare alt tip cu clientii sai daca exista o probabilitatea oarecare ca o asemenea relatie sa afecteze obiectivitatea psihologului sau sa interfere In orice fel cu profesarea eficienta a meseriei de psiholog, sa faca vreun rau sau sa exploateze clientul.”Relatiile de orice fel, In afara celei psihoterapeutice, cu un psihoterapeut au un mare potential de a fi niste relatii exploatative - ca In exemplu 1, cAnd In mod necinstit, psihoterapeutul doreste sa i se repare cinci masele In schimbul unei singure sedinte de psihoterapie, ceea ce din punct de vedere financiar nu este echivalent. Cum Insa stomatologul este In mare suferinta psihica, va accepta propunerea psihoterapeutului fara sa stea prea mult pe ganduri, intrand practic Intr-o relatie In care este exploatat.Asadar, pierderea obiectivitatii si exploatarea clientilor sunt doua riscuri majore atunci cAnd se intra In relatii duale. Confuzia, sentimentul de a fi respins sau abandonat si interpretarea gresita a comunicarii dintre cei doi, ce duce la o distorsiune a relatiei, sunt alte posibile efecte ce pot afecta clientul si, In plus, Ii fac nefericiti si pe psihoterapeuti.Cine sunt psihoterapeutii inclinati sa Intre In relatii duale?- psihoterapeutii impropriu pregatiti;- psihoterapeutii care au nevoi neconstientizate de a fi adorati, a se simti puternici sau In control (spuneam In alta parte despre necesitatea cunoasterii de sine a psihoterapeutilor prin intermediul propriei psihoterapii);- psihoterapeutii care au o viata sociala scazuta si/sau nevoi afective nesatisfacute;- psihoterapeutii care se confeseaza clientilor lor;- psihoterapeutii care trateaza anumiti clienti Intr-un mod special, diferit de modul In care sunt tratati ceilalti clienti;Cine sunt clientii inclinati sa Intre In relatii duale?- clienti cu o psihopatologie severa (cu comportamente pasiv-agresive, histrionice sau manipulatorii; personalitate tip borderline; suspiciozitate sau ostilitate);- clienti care au fost victime ale unor atacuri violente sau abuzuri;- clienti care au o anumita dificultate In a avea incredere In altii, cu o anumita ambivalenta fata de cei care au grija de ei;- cei deprivati emotional In perioada timpurie a dezvoltarii lor;Ce este de facut pentru evitarea unor asemenea relatii duale?- psihoterapeutul nu trebuie sa Ii propuna clientului nici un alt fel de relatie;- psihoterapeutul nu trebuie sa Ii propuna clientului sa se vada In afara cabinetului;- psihoterapeutul nu trebuie sa accepte astfel de propuneri venite din partea clientului;- psihoterapeutul nu trebuie sa accepte daruri sau orice alt ceva In afara de plata ce Ii se cuvine pentru serviciile sale;- atAt psihoterapeutul cAt si clientul trebuie sa evite In mod activ sa se intalneasca In afara cabinetului; daca totusi se intalnesc intamplator, conversatia si timpul petrecut Impreuna trebuie reduse cAt se poate de mult;- psihoterapeutul nu trebuie sa accepte clienti dintre rudele, prietenii, cunostintele, subalternii, colegii sai;- psihoterapeutii nu trebuie sa releve clientilor sai detalii despre viata lor intima;- psihoterapeutii trebuie sa fie constienti de nevoile lor nesatisfacute si sa treaca printr-o analiza (psihoterapie) personala;- psihoterapeutii trebuie sa se consulte cu alti colegi sau cu supervizotul lor atunci cAnd cred ca exista riscul de a face rau clientilor ca urmare a unei relatii duale.---------Sex cu terapeutul----------- Pentru unii sau unele dintre dumneavoastra, ideea de a avea o relatie sexuala cu psihoterapeutul dumneavoastra poate parea de-a dreptul absurda. Asa si trebuie.Cum Insa de la teorie la practica e loc de interpretari… sa interpretam!In primul rAnd, ar trebui spus ca e absolut normal ca uneori, Intre cei doi, client si psihoterapeut, sa apara unele sentimente erotice. La urma urmei, atractia romantica dintre doi oameni nu cunoaste reguli si restrictii, iar atunci cAnd exista si niste conditii favorizante - de genul discutiilor intime si confidentiale Intre doi adulti, din care adesea unul este nefericit si simte nevoia de a fi protejat - nimic nu mai poate Impiedica aparitia lui Eros.Asadar, poate exista atractie sexuala Intre psihoterapeut si clientul sau?Raspunsul e categoric da. Exista studii (americane, binenteles) care arata ca 95% dintre psihoterapeutii barbati si 75% dintre psihoterapeutii femei s-au simtit atrasi din punct de vedere sexual de clientii/pacientii lor.De ce se IntAmpla asta?Pentru ca: - unii pacienti sunt foarte atragatori; - unii pacienti Incearca, constient sau inconstient (prin modul In care se poarta, prin Imbracaminte, prin aluzii sexuale) sa seduca terapeutul si uneori mai si reusesc; - unii pacienti fac gesturi cu conotatii sexuale (Imbratiseaza terapeutul la sosire sau la plecare, Il saruta pe obraz sau pe gura, Il atinge In zone nepermise); - unii pacienti vorbesc preponderent despre chestiuni sexuale, care excita terapeutul si Ii tulbura constiinta morala; - unii terapeuti, fiind si ei oameni, au si ei slabiciuni si perioade dificile din punct de vedere emotional si pot fi tentati mai usor sa cedeze.TRECEREA DE LA SENTIMENTE SI FANTASME (din partea unuia sau altuia)LA ACTE DE NATURA SEXUALA ESTE COMPLET INTERZISA.Se Indragostesc pacientii de terapeutii lor?Sigur. Evident, nu toti, dar se IntAmpla mai des decAt s-ar putea crede. O treime dintre terapeuti cred ca au avut la un moment dat un pacient care s-a simtit excitat din punct de vedere sexual fata de terapeut.De ce v-ati putea indragosti de terapeutul dumneavoastra?Pentru ca: - s-ar putea sa fiti Intr-o stare de vulnerabilitate si sa cautati, constient sau inconstient, un sprijin, inclusiv de natura erotica. - psihoterapeutul s-ar putea sa fie primul om din viata dumneavoastra care v-a ascultat si v-a Inteles cu adevarat. - terapeutul are acces la aspecte intime ale dumneavoastra, In timp ce dumneavoastra nu aveti acces la aspectele intime ale terapeutului. - dumneavoastra fiind cel care solicitati ajutorul va puneti, inconstient, Intr-o pozitie inferiora sau, altfel spus, puneti terapeutul Intr-o pozitie superiora (pe care s-ar putea sa il priviti cu admiratie si respect, asa cum noi toti privim, de exemplu, doctorul si preotul). - este usor pentru dvs. sa uitati ca empatia, grija si Intelegerea psihoterapeutului, atentia si rabdarea cu care acesta va asculta, fac parte din practica meseriei si, in consecinta, e posibil sa considerati ca sunteti tratat astfel pentru ca aveti un statut special In ochii terapeutului. - pentru ca natura relatiei dintre psihoterapeut si dumneavoastra este una care s-ar putea sa va reaminteasca In multe aspecte de relatiile dvs. anterioare cu alte figuri semnificative (parinti, profesori) din viata dvs; - prin faptul ca psihoterapeutul va asculta pe dumneavoastra si nu vorbeste despre el, este usor sa alunecati pe panta fanteziei si sa va imaginati tot felul de lucruri despre el, ca om - ceea ce duce adesea la construirea unei imagini false, adesea In culori roz-bombon, despre omul din fata dumneavoastra. - nu stiti foarte bine ce anume trebuie sa asteptati de la un terapeut sau de la terapia pe care acesta o furnizeaza si, avInd totala Incredere In buna intentie a acestuia, va faceti vulnerabil(a) la manipulare si la perceperea distorsionata a terapeutului si a relatiei cu dumneavoastra.Dar, ar putea Intreba cineva, la urma urmei de ce nu?Pentru ca relatia sexuala dintre psihoterapeut si pacient este una dintre activitatile cu cel mai mare potential de a face rau atAt pacientului/clientului cAt si psihoterapeutului.De ce? - pentru ca interesul psihoterapeutului nu mai este "binele pacientului", ci satisfacerea propriile nevoi afective si sexuale; - pentru ca o astfel de relatie nu poate fi una bazata pe egalitatea celor doi parteneri; adesea este o relatie exploatativa; - pentru ca apare o confuzie a rolurilor: cine pe cine ajuta, cine cui face un serviciu, cine decide Intr-o astfel de relatie; psihoterapeutul nu Isi mai Indeplineste rolul pentru care a fost solicitat initial; - pacientul va cere mai mult decAt a solicitat initial, dorind sa Intre In viata privata a psihologului; de regula, acesta este momentul cAnd psihologii Incep sa bata In retragere, iar pacientul se simte respins si declanseaza scandalul; - pentru ca In loc sa se discute despre sentimentele erotice aparute - discutie care ar putea fi benefica pacientului In demersul sau de autoIntelegere - acestea sunt puse In act, adica se trece la fapte; asadar, terapia Isi pierde una dintre cele mai importante mijloace de a face bine, discutarea si Intelegerea.Relatia sexuala cu un pacient a fost adesea comparata cu violul sau incestul. Efectele negative asupra pacientului pot apare imediat, odata cu implicarea sexuala, sau dupa o lunga perioada de timp. S-au descris mai multe simptome care apar la pacientii care au avut relatii sexuale cu terapeutii lor: ambivalenta fata de psihoterapeut, asemanatoare celei care apare la victimele incestului; sentimente de vinovatie; sentimente de izolare si "gol interior"; scaderea atentiei si a concentrarii; tulburari legate de identitatea propriu si propriile limite; dificultati In a avea Incredere In sine si In ceilalti; confuzie vis-a-vis de propria sexualitate; dispozitie afectiva labila; furie neexprimata; cresterea riscului suicidar.Nici daca sunteti un fost pacient/client nu e bine sa va implicati intr-o relatie cu fostul dumneavoastra terapeut. Sansele ca relatia sa se termine prost sunt la fel de mari ca si in cazul relatiilor erotice incepute in timpul terapiei. Motivele sunt similiare cu cele expuse mai sus.