Citate eminesciene

„Intamplarea m-a facut - scrie el - ca din copilarie inca sa cunosc poporul roman din apele Nistrului incepand in crucis si curmezis pana in Tisa si Dunare si am observat ca modul de a fi, caracterul poporului este altul, absolut altul decat acela al populatiilor din orase, din care se recruteaza guvernele, gazetarii, deputatii s.a.m.d.” (M.Eminescu, Scrieri Politice, Vol. II, pag. 443).*„Romanii nu sunt nicairi colonisti, venituri, oamenii nimanui, ci pretutindeni unde locuiesc sunt autohtoni, populatie nepomenit de veche, mai veche decat toti conlocuitorii lor” (Vol. I, pag. 80).„Dupa ce ne-am organizat pe temelii statornice si ne-am consolidat ca tara neatarnata, activitatea noastra se va indrepta asupra Peninsulei Balcanice, unde trebuie sa cautam implinirea misiunei poporului roman” (Vol. I, pag. 157).1„Daca tara ar fi locuita de catre alta rasa decat cea tracolatina, raul n-ar fi mare, dar noi trebuie sa tinem neaparat seama de calitatile si defectele rasei noastre, de predispozitiile ei psihologice, de cate ori croim legi generale” (Vol I, pag. 509). „Poate e singura chestiune, in care am scris cu atata patima de care e capabila inima noastra, cu toata durerea si cu toata mila, pe care ne-o inspira tocmai taranul, acest unic si adevarat popor romanesc. El, caruia nu-i dam nimic, in schimb pastreaza prin limba si datini unitatea noastra nationala; el e pastratorul caracterului nostru in lumea aceasta frantuzita si nemtita, el e singurul care de zece veacuri n-a disperat de soarta noastra in orient. Asa chilos si greoi cum este, e o parte din rezistenta in el, pe care nimeni n-o poate sfarama, nimeni indupleca... pretutindeni acelasi, pretutindeni intruparea tineretii etnice, pretutindeni simtindu-se si fiind superior celor ce-l inconjoara” (Vol. II, pag. 422-423).„Rasa - scrie acesta - este totul. Nu exista alt adevar. Si orice rasa care isi lasa fara grija sa i se amestece sangele este menita sa piara”„In Domnia Fanariotilor au putrezit clasele noastre sociale; aristocratia noastra din razboinica si mandra ce era a devenit in cea mai mare parte servila, incrucisandu-se cu starpitura Grecului modern, care e tot atat de siret, dar mai corupt ca evreul de rand” (Vol. II, pag. 105). „Putreziciunea bizantina a imbatranit inainte de vreme poporul roman” „Da! aceasta plebe romanizata de la Tudor joaca in Tara Romaneasca acelasi rol pe care Evreii il joaca in Moldova. Deosebirea este numai ca Evreii sunt de zece ori mai onesti, mai morali, mai umani decat oamenii acestia” „Se observa - scrie el - o scadere generala a populatiei rurale, care se urca in raport direct cu cresterea demoralizarii, a ireligiozitatii si cu intinderea viciilor. Dar aceasta descrestere, pentru a avea loc, e natural legata de degenerarea fizica a rasei romane” (Vol. II, pag. 209). „Intr-o tara de oameni declasati si moraliceste cazuti, statul nu poate fi decat icoana lor, el nu va fi un sanctuar, ci un linociniu” (Vol. II, pag. 496). „Fara indoiala ca regatul bizantino-judaic C.A.Rosetti-Herscu Goldner poate sa aiba un mare viitor la Gurile Dunarii, dar acel viitor nu este al poporului romanesc” (Vol. II, pag. 262).„Romanul e deja strain in tara lui proprie, nimic n-a mai ramas decat numirea geografica. La ce sa mai tina romanul? La constitutia politica iscodita de 2,3 Greci? La stiinta pe care o predau bulgarii ignoranti? La biserica surpata de suflarea veninoasa a ireligiozitatii lupanarelor apusului? Regatul greco-bulgarilor si al jidanilor, iata ceea ce trebuie scris in fruntea decretului... Starpitura de Grec se tine de starpitura de bulgar pana la capatul lantului infinit de patrioti de meserie. Scarbos spectacol! Adanc scarbos, nedemn de un popor ce pretinde a avea onoare si viata in el” (Vol. II, pag. 356).„Politica proprie nu numai ca nu s-a facut vreodata, dar cei mai multi oameni par a avea innascuta incapacitate de a intelege importanta cuvantului. Nu este si n-a fost nicicand politica framantarea bizantina de a parveni, intrigile personale de harem si seraiu si goana dupa aur a o mana de straini deghizati constituiti in societati de exploatare... Oare politica sa fie a se servi de oameni corupti a caror viata privata si publica e un adevarat scandal si a face din ei samburul partidului sau?” (Vol. II, pag. 509).„Sunteti voi romani? Cartile ce le scrieti, legile ce le croiti, gandirea si inima voastra, complexitatea voastra fizica si morala, rasarit-au din samburii de stejar, ce impodobesc mormantul lui Stefan cel Sfant? De la Seine, din Bizantiu, din lupanare si din spelunci v-ati cules apucaturile politice si morale, nu din istoria si natura poporului nostru. De aceea ati fost ca virusul in organismul viu al natiei, de aceea corpul material al natiei moare si se putrifica, pentru aceea voi, paraziti, nu va puteti aclimatiza pentru ca voi, etnic si moraliceste, sunteti straini cu totul de substanta din care e compus neamul romanesc. Ne e rusine ca ati uzurpat numele de Roman, rusine ca stramosii sunt condamnati a purta acelasi nume cu cari va drapati coruptia si mizeria de caracter” (Vol. II, pag. 272).„Adevarul este ca rasa determinanta a sorti acestei tari nu mai este cea romaneasca, ci sunt strainii romanizati de ieri de alaltaieri...Nici noi nu contestam ca aceasta serie de domni vorbeste romaneste; ceea ce contestam insa este ca s-ar fi asimilat caracterul lor cu caracterul neamului romanesc” (Vol. II, pag. 224).„Rasarita din rase mongolice, de natura cuceritoare, asezate pe stepe intinse, a caror monotonie are inraurire asupra inteligentei omenesti, lipsind-o de mladiosie si dandu-i instincte haotice pentru idei de o vaga maretie, Rusia e in mod egal muma mandriei si a lipsei de cultura, a fanatismului si a despotiei” (Vol. I, pag. 223). „Intelectualitatea lor asmuta contra Europei, pe care o numesc imbatranita si enervata, coapta pentru a cadea intreaga sub dominatia ruseasca” (Vol. I, pag. 224). „Tarigradul a fost visul neimbatranit al Slavilor de Nord” (Vol. I, pag. 73).„Ei nu sunt poporul plin de indaratnica mandrie ce provoaca pe alte popoare la lupta dreapta si hotaratoare; sunt poporul ce-si da mereu silinta sa dezarmeze pe celelalte popoare, pentru ca apoi sa le supuna”.„Daca a existat de facto o aristocratie romana intemeiata pe un drept public cert, ea a incetat de a exista deodata cu anul 1700, deodata cu caderea domniei nationale. Aristocratia, cu independenta ei de caracter, cu curajul ei, ale carei privilegii consistau in datorii catre tara mai grele de cum altii aveau a le purta” (Vol. II, pag. 511). „Nu putem recunoaste epocii fanariotilor dreptul suveran de a conferi titluri si demnitati” (Vol. II, pag. 201).„Nu ne indoim ca poporul roman va sti intr-un secol poate sa aleaga pana si urmele rusinei sociale de a fi stapaniti de Greci si Jidani. Multi ochi ce stralucesc inca nu se vor inchide pana nu vor fi vazut rasa romana care se distinge din promiscuitatea radicala, invingand in aceasta tara si impunandu-si, indaratnica si mare cum a fost odinioara modul ei de a fi, dreptul ei, seriozitatea ei morala, regimul de sustractori si de hetere care ne stapaneste acum” (Vol. II, pag. 453).„Doamne al Vremurilor, unde e acel singur om, care sa puna pe straini la locul lor, sa curete Romania de tot ce a fost mai decrepit, mai ocolitor de munca, mai stricat dincolo de Dunare de ciuma asta orientala? Unde e acel singur om...ca sa nu i se para tara aceasta o colonie greco-bulgara, o societate straina de exploatare, condusa de cel mai strain dintre ei, de C.A. Rosetti. Dar sa i-o spunem, spre mangaierea D-sale si a partizanilor sai, nu mai speram in venirea unui asemenea om. Acest popor romanesc e atat de saracit, atat de ametit prin fraze, atat de cazut, incat un asemenea om ar muri sub garduri ca Sincai ori ca Avram Iancu sau s-ar gasi cineva sa-l vanza, precum pe Tudor l-a vandut sarbul Macedonski si in acelas timp in care acel singur om ar zacea la puscarie sau la ocna, tot unui C.A. Rosetti sau unei Caradale i s-ar vota pensie reversibila, pentru c-ar fi scapat tara de un asemenea om” (Vol. II, pag. 481).